Știri
Știri din categoria Bănci
Banca Transilvania își păstrează profilul „Low Risk” la riscurile ESG, cu un scor de 15, într-o evaluare care poate conta în percepția investitorilor și în costul finanțării, pe fondul presiunilor de reglementare și raportare în zona de sustenabilitate, potrivit Banca Transilvania.
Ratingul este acordat de Sustainalytics (parte a grupului Morningstar) și vizează riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG). BT arată că rezultatul confirmă „robustețea programelor, practicilor și politicilor” băncii pentru gestionarea ariei ESG.
În clasamentele incluse în evaluare, banca se poziționează pe locul 127 din aproape 1.000 de bănci la nivel mondial și pe locul 44 din aproape 600 de bănci la nivel regional, conform aceleiași surse.
BT detaliază câteva concluzii asociate ratingului:
Sustainalytics este descrisă ca unul dintre furnizorii globali relevanți de ratinguri ESG, care evaluează companiile în funcție de expunerea la riscuri ESG specifice industriei și de capacitatea de a le gestiona, oferind investitorilor un reper standardizat pentru evaluarea performanței și a riscurilor de sustenabilitate.
BT mai precizează că informații suplimentare sunt disponibile pe platforma de Relații cu investitorii/pagina ESG și în Raportul de sustenabilitate 2025 al băncii.
Recomandate
Banca Transilvania își prelungește continuitatea la vârf până în 2030 , după ce mandatul directorului general Ömer Tetik a fost reînnoit pentru încă patru ani, potrivit Banca Transilvania . Decizia vine într-un moment în care banca își consolidează poziția de lider, iar mesajul principal pentru investitori și piață este de stabilitate managerială într-o perioadă de creștere. Pe lângă prelungirea mandatului lui Ömer Tetik, în prima jumătate a anului au fost reînnoite mandatele altor trei membri din echipa executivă: George Călinescu (director general adjunct financiar), Oana Ilaș (director general adjunct retail) și Leontin Toderici (director general adjunct operațiuni). Echipa a fost completată și prin promovarea lui Cosmin Călin în funcția de director general adjunct large corporate. Contractele de mandat aflate deja în derulare pentru alți membri ai Comitetului Conducătorilor rămân neschimbate, respectiv pentru Cătălin Caragea (risc), Andrzej Dominiak (tehnologie), Tiberiu Moisă (midcorporate & IMM) și Bogdan Pleșuvescu (legal). „Unul dintre punctele forte ale Băncii Transilvania a fost încă de la început echipa sa unită și stabilă. Consiliul de Administrație apreciază la colegii din Comitetul Conducătorilor profesionalismul, loialitatea și angajamentul față de ceea ce construim la bancă și în Grupul Banca Transilvania.” — Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație De ce contează: semnal de stabilitate într-o bancă aflată în expansiune Reînnoirea mandatelor este plasată de bancă în contextul unor „rezultate solide” și al consolidării poziției de lider. În ultimii ani, BT spune că a avut creșteri peste media pieței la active, profitabilitate, volume operaționale și număr de clienți. În intervalul 2021–2025, cota de piață a băncii în funcție de active a crescut de la 19,5% la 22%, iar la finalul primului trimestru activele au ajuns la 212,9 miliarde lei, conform comunicatului. Un alt element invocat este interesul investitorilor: banca menționează că volumele de tranzacționare au plasat-o între cei mai tranzacționați emitenți listați la Bursa de Valori București , ca indicator al încrederii în bancă și în conducerea sa. Ce urmează Mandatul lui Ömer Tetik este prelungit „până în 2030”, iar restul mandatelor aflate în curs rămân în vigoare, fără modificări, ceea ce conturează o structură de conducere stabilă pe termen mediu. Pentru detalii despre echipa executivă, banca indică pagina de conducerea executivă . [...]
Banca Transilvania își fixează următorul reper de comunicare cu piața pe 1 octombrie , când va organiza BT Investor Day 2026 , un eveniment care concentrează mesajele de strategie și ținte și care poate influența așteptările investitorilor înainte de următoarele raportări, potrivit Banca Transilvania . Evenimentul este programat să înceapă la ora 10:00 și este dedicat investitorilor și analiștilor. Prezentările vor fi susținute de membri ai echipei de management, care vor detalia „traiectoria de creștere a băncii, strategia de afaceri și obiectivele BT”. Formatul evenimentului și accesul online BT Investor Day 2026 va fi transmis live între orele 10:00 și 16:00. Pentru participarea la sesiunea online, este necesară înscrierea prin formularul de înregistrare , până la 18 septembrie. După eveniment, înregistrarea integrală și prezentările vor fi publicate pe platforma de Relații cu investitorii , în secțiunea Investor Day. Unde se așază în calendarul de comunicare financiară Banca precizează că BT Investor Day este distinct de videoconferința pentru prezentarea rezultatelor financiare aferente S1 2026, programată pentru 24 august. În acest context, Investor Day funcționează ca un punct separat de comunicare, axat pe direcții strategice și obiective, nu pe raportarea semestrială. Pentru context, banca trimite și la materialele ediției anterioare, disponibile în secțiunea dedicată BT Investor Day 2025 . [...]
Consiliul Concurenței a obținut în instanță undă verde pentru finalizarea investigației ROBOR , după ce Judecătoria Sectorului 1 și Curtea de Apel București au respins acțiunile a două bănci care urmăreau suspendarea unor proceduri din anchetă, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare: instanțele au confirmat că demersurile de „blocare” a procedurilor nu au avut fundament legal, iar autoritatea a putut merge mai departe până la decizia de sancționare. Deciziile instanțelor vizează acțiuni intentate pentru a opri investigația începută în 2022, nu contestarea pe fond a deciziei plenului Consiliului Concurenței. În practică, astfel de acțiuni sunt fie anunțate de bănci, fie considerate previzibile, pe baza precedentelor, arată publicația. Ce au cerut băncile și ce au decis instanțele Potrivit Consiliului Concurenței, una dintre bănci a solicitat acces la documente cu caracter protejat fără respectarea procedurilor legale aplicabile. În plus, a cerut suspendarea organizării ședinței de audieri, ceea ce ar fi blocat adoptarea unei decizii de către plen. A doua bancă a cerut suspendarea deliberărilor plenului (adoptarea deciziei), precum și a elaborării/redactării deciziei cu motivarea extinsă, tot cu scopul de a împiedica finalizarea investigației. Bogdan Chirițoiu , președintele Consiliului Concurenței, a declarat: „Aceste acțiuni reprezintă o premieră. Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva: băncile au încercat pe toate căile, fie la judecătorie, fie la Curtea de Apel, să blocheze finalizarea investigației. (...) Ultimul proces s-a judecat luni dimineață, iar instanța a confirmat faptul că demersurile de blocare a procedurilor nu au avut fundament legal”. Context: amenzi totale de 3,73 miliarde lei pentru 10 bănci Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei) pentru încălcarea normelor de concurență (legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene), prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Lista amenzilor prezentată de Mediafax: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei CEC Bank SA: 332,98 milioane lei UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei Ce urmează În materialul citat este menționat că băncile au început să anunțe că vor contesta amenzile. În același timp, hotărârile din procesele privind suspendarea procedurilor au consolidat poziția autorității că investigația și pașii procedurali au fost derulați legal, ceea ce mută disputa în zona contestării sancțiunilor și a motivării extinse a deciziei. [...]
ING Bank România a ajuns la 2 milioane de clienți activi, iar creșterea este împinsă de migrarea accelerată către canalele digitale , cu o pondere tot mai mare a creditelor accesate direct din aplicație și cu utilizare intensă a serviciilor de plăți, potrivit Economica . CEO-ul băncii, Mihaela Bîtu, leagă pragul atins de încrederea construită în cei 32 de ani de prezență pe piața locală și de recomandările clienților. „Atingerea pragului de 2 milioane de clienți activi este o bornă importantă pentru ING (…) Avem 2 milioane de motive să continuăm să inovăm și să fim mai buni, în fiecare zi.” Home’Bank, principalul „front office” al băncii Aplicația Home’Bank a evoluat de la o soluție disponibilă în 2006 doar pe desktop, cu funcționalități limitate, la principalul punct de contact dintre clienți și bancă. În prezent, peste 130 de produse și servicii sunt disponibile direct în aplicație. Intensitatea utilizării este ridicată: Home’Bank este accesată de aproximativ 1,5 milioane de ori pe zi, iar în fiecare minut peste 1.000 de utilizatori fac operațiuni în aplicație. Unul din patru utilizatori intră între 6:00 și 7:00, iar intervalul 11:00–14:00 este cel mai activ, cu peste trei logări per utilizator. Credite și plăți: mutarea în digital se vede în indicatori Digitalizarea se reflectă direct în distribuția produselor. În 2026, șapte din zece credite acordate de ING au fost accesate din aplicație, în creștere de la șase din zece în anul anterior. Pe zona de plăți, 1,5 milioane de clienți sunt înrolați în RoPay , iar jumătate dintre aceștia au trimis bani prietenilor folosind doar numărul de telefon. Adopția plăților cu telefonul mobil se extinde și dincolo de segmentul tânăr: la clienții de 18–24 de ani, 60% din valoarea cumpărăturilor este plătită cu telefonul, iar în primele cinci luni din 2026 valoarea plăților cu dispozitive mobile a crescut cu peste 20% atât pentru clienții între 40 și 60 de ani, cât și pentru cei peste 60 de ani, față de aceeași perioadă a anului trecut. Recomandările și IMM-urile, canale cu impact în achiziție și utilizare În perioada ianuarie–mai 2026, 43% dintre clienții noi au venit prin programul „Bring a Friend”, iar jumătate dintre aceștia au sub 24 de ani, conform datelor citate. În segmentul IMM, banca indică un nivel foarte ridicat de activitate: 98% dintre clienții ING Business Banking sunt activi. Operațional, deschiderea unui cont de companie poate fi făcută în aproximativ 15 minute, iar un cont suplimentar în unu–două minute. Totodată, 87% dintre produsele pentru companii sunt disponibile online, 80% dintre logările în ING Business se fac de pe mobil, iar 99% dintre utilizatori au avut cel puțin o autentificare în ultimele trei luni. Pentru piață, pragul de 2 milioane de clienți devine relevant nu doar ca dimensiune, ci ca semnal că distribuția produselor bancare se mută decisiv în aplicații, inclusiv pentru credite și pentru segmentul de antreprenori. [...]
BNR avertizează că litigiile pe ROBOR pot genera pierderi pentru bănci mai mari decât amenzile și că efectul s-ar putea vedea inclusiv în veniturile bugetare și în costul de finanțare al statului, potrivit Economica , care citează un raport al băncii centrale. În evaluarea BNR, pe lângă riscurile deja cunoscute pentru stabilitatea sectorului bancar (deteriorarea calității activelor, ponderea ridicată a creditării în valută la companiile nefinanciare, precum și riscuri emergente legate de digitalizare, atacuri cibernetice, schimbări climatice și context geopolitic), se adaugă acum costuri asociate unor riscuri juridice și reputaționale legate de cazul ROBOR. Contextul imediat este decizia Consiliului Concurenței din iunie 2026, când instituția a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei) pentru încălcarea normelor de concurență, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, conform raportului citat. De ce contează: riscul de „efect în lanț” dincolo de amenzi BNR susține că amenda poate declanșa litigii inițiate de clienții care au avut credite cu dobândă indexată la ROBOR. În funcție de modul de calcul al prejudiciului invocat de debitori, banca centrală avertizează că pierderile rezultate din procese ar putea depăși semnificativ cuantumul amenzilor. În raport, BNR leagă acest risc de o posibilă acumulare de șocuri, care ar însemna cheltuieli importante pentru bănci și ar putea avea efecte mai largi în economie, inclusiv: scăderea încasărilor statului din impozitul pe profitul bancar; deteriorarea percepției externe asupra stabilității sectorului bancar, cu potențiale efecte asupra ratingului suveran; creșterea costurilor asociate refinanțării datoriei publice; efecte reputaționale interne și externe asupra sectorului bancar românesc. Ce clarificări cere BNR înainte de publicarea deciziei Potrivit raportului, înainte de publicarea deciziei Consiliului Concurenței, BNR a solicitat clarificări pentru a evita „confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate” cu efecte asupra stabilității financiare. Banca centrală indică trei puncte care ar trebui explicate „coerent”: ce prevederi legale au fost încălcate, cum poate fi considerat anticoncurențial un schimb de informații într-un cadru cu reguli de transparență și cum se poate determina un nivel „corect” al ROBOR față de cel publicat. Pentru detalii despre sancțiuni, Economica trimite la articolul despre momentul în care Consiliul Concurenței a sancționat cele 10 bănci. [...]
BCE refuză să relaxeze cerințele de capital ale băncilor , susținând că nivelurile actuale sunt necesare pentru siguranța sistemului și nu limitează creditarea, potrivit Economedia , care citează Reuters via Agerpres. Mesajul vine în contextul în care industria bancară europeană cere o abordare mai permisivă, pe fondul tendințelor de dereglementare din alte jurisdicții. Băncile europene au solicitat BCE – care supervizează peste 100 dintre cele mai mari bănci din zona euro – să reducă cerințele de capital pentru a menține „condiții de concurență echitabile”, pe fondul retragerii unor măsuri introduse după criza financiară globală. De ce spune BCE că nu e nevoie de capital mai mic Claudia Buch , președintele Consiliului de supraveghere al BCE, a respins ideea că cerințele de capital ar afecta competitivitatea sau creditarea, afirmând că temerile nu sunt confirmate și că nivelurile mai ridicate introduse după criză nu au diminuat capacitatea băncilor de a acorda împrumuturi. Într-o audiere în Parlamentul European, Buch a susținut că nu există indicii că oferta de credite ar fi constrânsă de cerințele de capital și a invocat faptul că băncile ar avea o marjă de manevră suficient de mare încât să poată menține o rată de plată a dividendelor de 50%. Relaxare pe proceduri, nu pe capital: ce schimbă BCE în supraveghere Deși respinge reducerea nivelului capitalului, Buch a indicat că ar putea fi simplificat modul de calcul al cerințelor, iar numărul diferitelor „amortizoare” (straturi suplimentare de capital cerute pentru acoperirea riscurilor) ar putea fi redus. Separat, BCE a anunțat recent că va retrage o serie de recomandări și orientări pentru bănci și va atenua așteptările privind buna guvernanță, parțial ca răspuns la criticile industriei. Frank Elderson , membru al Comitetului executiv al BCE, a explicat într-o postare pe blog că obiectivul este ca îndrumările de supraveghere să rămână „clare, coerente și adaptate cerințelor” într-un mediu de risc mai complex. În acest cadru, BCE va renunța la aproximativ 40 de documente de supervizare considerate depășite, de la interzicerea dividendelor până la așteptări privind colectarea și raportarea datelor. Totodată, instituția va reduce cerințele legate de guvernanță și asumarea riscurilor, care vizează mecanisme interne precum remunerația, angajamentele de timp ale consiliilor de administrație și protecția avertizorilor de integritate. [...]
