Deficitul de protecție financiară ajunge la 165.400 de lei pe familie, în condițiile în care 29% dintre români nu au niciun plan de rezervă dacă un accident sau o boală gravă le-ar reduce veniturile, potrivit Economedia, care citează Barometrul UNSAR-IRES privind percepția riscului și cultura asigurărilor.

În rândul celor care iau în calcul un astfel de scenariu, sprijinul financiar rămâne concentrat în jurul cercului apropiat: 47% dintre respondenți spun că s-ar baza pe familie, procent în creștere cu 4 puncte procentuale față de anul anterior. Economiile personale sunt a doua opțiune (36%), iar asigurările de viață vin după acestea.

Asigurările de viață sunt menționate de 17% dintre respondenți ca instrument de protecție financiară în cazul unor evenimente neprevăzute, în creștere cu 6 puncte procentuale față de 2025. În același timp, datele indică faptul că numărul contractelor de asigurări de viață în vigoare a depășit 2,2 milioane, pe fondul interesului în creștere pentru acest tip de produse.

Ce arată datele despre vulnerabilitatea financiară

Pe lângă ponderea celor fără plan de rezervă, barometrul indică un „deficit de protecție financiară” estimat la 165.400 de lei pentru fiecare familie din România, definit ca diferența dintre resursele disponibile și nevoile care pot apărea în situații neprevăzute.

Reacția industriei și miza pentru piață

Președintele și directorul general al UNSAR, Alexandru Ciuncan, spune că evoluția interesului pentru asigurările de viață este pozitivă, dar lasă loc de creștere a protecției financiare:

„Orice familie poate fi pusă, la un moment dat, în fața unui eveniment care îi afectează veniturile. Ne bucură faptul că tot mai mulți români aleg asigurările de viață ca instrument de protecție financiară, însă faptul că aproape o treime dintre respondenți nu au încă niciun plan arată că există încă un potențial important de creștere a gradului de protecție financiară.”

Roxana Băluță, coordonator de programe în cadrul UNSAR, leagă reducerea vulnerabilității de educație financiară și politici publice:

„Construirea rezilienței financiare ține de un ansamblu de măsuri care includ informare, planificare și acces la instrumente de protecție adecvate. Creșterea nivelului de educație financiară și încurajarea comportamentelor responsabile prin politici publice pot contribui semnificativ la reducerea vulnerabilității financiare a familiilor.”

Barometrul UNSAR-IRES este realizat anual și urmărește modul în care românii percep riscurile financiare și nivelul de protecție personală.