Știri
Știri din categoria Asigurări
Despăgubirile pentru furtuni și inundații au trecut de 139 milioane lei în cinci ani, un cost care apasă tot mai vizibil pe piața asigurărilor și pe bugetele gospodăriilor, pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme, potrivit Economica. În 2025, firmele de asigurări au ajuns să plătească, în medie, 21 de dosare de daună pe zi ca urmare a furtunilor și inundațiilor.
În total, în ultimii cinci ani, despăgubirile achitate pentru pagubele produse de furtuni locuințelor și bunurilor asigurate au depășit 139 de milioane de lei. Conform datelor citate, peste 24.000 de familii au fost sprijinite financiar pentru refacerea locuințelor calamitate și înlocuirea bunurilor deteriorate.
Mesajul industriei este că frecvența și intensitatea fenomenelor meteo extreme cresc, iar efectele se traduc rapid în daune materiale semnificative, inclusiv într-un interval scurt de timp. Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR, leagă direct această evoluție de nevoia de protecție financiară prin asigurare:
„Fenomenele meteo extreme sunt tot mai frecvente și mai intense, iar efectele acestora se resimt direct în viața oamenilor. Furtunile, ploile torențiale sau vijeliile pot provoca daune importante locuințelor într-un timp foarte scurt. Asigurarea locuinței reprezintă una dintre cele mai eficiente soluții de protecție financiară, oferind sprijin concret atunci când apar astfel de situații neprevăzute.”
În aceeași notă, Alina Bărbulescu, coordonator Secțiuni Asigurări Generale în cadrul UNSAR, susține că asigurarea facultativă a locuinței poate face diferența pentru „familii și comunități mai reziliente”:
„Nevoia existenței unei asigurări este mai mult decât evidentă. Pentru familii și comunități mai reziliente, asigurarea facultativă pentru locuințe este o soluție care va face mereu diferența.”
UNSAR (Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România), înființată în 1994, reprezintă 22 de companii care cumulează peste 90% din piața locală de asigurări. Organizația afirmă că asigurătorii din România plătesc despăgubiri de 7,5 milioane de euro în fiecare zi calendaristică (aprox. 37,5 milioane lei), la nivelul întregii piețe.
În acest context, datele privind daunele provocate de furtuni și inundații indică o expunere în creștere la riscuri climatice, cu implicații directe atât pentru costurile din industrie, cât și pentru nevoia de acoperire a locuințelor și bunurilor în fața unor evenimente tot mai frecvente.
Recomandate
Despăgubirile pentru locuințe au urcat la 209 milioane lei în 2025, iar creșterea este trasă aproape integral de polițele facultative , care au ajuns să acopere peste 94% din total, potrivit datelor prezentate de Economedia , pe baza informațiilor UNSAR (cu date ASF). În 2025, companiile de asigurări au plătit 209 milioane de lei pentru refacerea locuințelor asigurate, cu 14% peste nivelul din 2024, când despăgubirile au fost de 183 milioane lei. Polițele facultative domină plățile și cresc mai repede decât piața Cea mai mare parte a despăgubirilor – peste 94%, respectiv 197 milioane lei – a fost achitată în baza asigurărilor facultative pentru locuințe. Segmentul a crescut cu 20% față de anul anterior, potrivit informațiilor citate. Asigurările facultative oferă o protecție mai extinsă decât polița obligatorie PAD, acoperind o gamă mai largă de riscuri, inclusiv incendii, inundații și alte evenimente neprevăzute. Cerere în creștere: mai multe locuințe asigurate facultativ Pe partea de cerere, UNSAR indică o creștere a interesului pentru protejarea locuințelor: numărul locuințelor asigurate facultativ a urcat cu 7% în 2025 față de anul precedent. Președintele și directorul general al UNSAR, Alexandru Ciuncan, pune evoluția în legătură cu frecvența mai ridicată a riscurilor, de la fenomene meteo extreme la incendii, iar Alina Bărbulescu (UNSAR) arată că „în spatele acestor despăgubiri sunt zeci de mii de familii” care și-au refăcut locuințele după evenimente neprevăzute. Context: cum se leagă polița facultativă de PAD În România, asigurările facultative se pot încheia pentru locuințele care sunt deja protejate printr-o poliță obligatorie PAD. Polițele facultative pot acoperi, pe lângă dezastre naturale, și riscuri precum incendii, explozii, furtuni, căderi de corpuri, inundații provocate de avarii ale instalațiilor (apă-canal, climatizare, termoficare), defecțiuni ale centralei termice sau daune ale bunurilor electronice/electrocasnice. [...]
Despăgubirile CASCO pentru furtuni au depășit 62,3 milioane lei în 2025 , un nivel care arată presiunea financiară tot mai mare pusă de fenomenele meteo severe asupra asigurătorilor și, indirect, asupra costurilor de protecție pentru șoferi, potrivit Știrile Pro TV , care citează un comunicat UNSAR preluat de News.ro. În total, companiile membre ale Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) au plătit, în 2025, despăgubiri de peste 62,3 milioane lei din polițe CASCO pentru pagube produse de furtuni. Datele sunt prezentate ca indicator al frecvenței și severității crescute a evenimentelor meteo, cu efect direct în daune auto. Ce spun cifrele despre frecvența daunelor Pe parcursul anului trecut, „în medie, 15 autovehicule și 15 locuințe au fost despăgubite zilnic” în urma furtunilor, conform aceleiași informări. Articolul nu detaliază valoarea despăgubirilor pentru locuințe, dar subliniază ritmul constant al solicitărilor de plată asociate fenomenelor meteo. În același timp, gradul de acoperire rămâne redus: doar circa 10% dintre autovehiculele din România au protecția unei polițe CASCO, potrivit UNSAR. Asta înseamnă că o parte mare din pierderile provocate de furtuni rămân, în practică, în sarcina proprietarilor. De ce contează pentru șoferi și piața de asigurări UNSAR indică drept riscuri tipice pentru mașini grindina, căderea copacilor sau a altor obiecte antrenate de vânt și inundațiile, evenimente care pot genera reparații costisitoare. Mesajul industriei este că, pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme, polițele facultative pot transforma o cheltuială majoră într-un cost gestionabil. „Fenomenele meteo extreme nu mai sunt evenimente izolate, ci o realitate cu care ne confruntăm tot mai des. O singură furtună poate genera cheltuieli dificil de suportat din bugetul propriu.” Ce acoperă, în general, o poliță CASCO (în funcție de contract) Alina Bărbulescu , coordonator de secțiuni pentru asigurări generale în cadrul UNSAR, arată că acoperirile depind de clauzele contractuale, iar o poliță CASCO poate include, între altele: fenomene naturale (furtuni, grindină); accidente; vandalism; furt. UNSAR recomandă proprietarilor să discute cu asigurătorul sau distribuitorul de asigurări pentru a înțelege acoperirile disponibile și pentru a alege nivelul de protecție în funcție de valoarea autovehiculului și modul de utilizare. UNSAR reprezintă 22 de companii de profil, cu o pondere de peste 90% din piața locală de asigurări, conform informațiilor din articol. [...]
Deficitul de protecție financiară ajunge la 165.400 de lei pe familie , în condițiile în care 29% dintre români nu au niciun plan de rezervă dacă un accident sau o boală gravă le-ar reduce veniturile, potrivit Economedia , care citează Barometrul UNSAR -IRES privind percepția riscului și cultura asigurărilor. În rândul celor care iau în calcul un astfel de scenariu, sprijinul financiar rămâne concentrat în jurul cercului apropiat: 47% dintre respondenți spun că s-ar baza pe familie, procent în creștere cu 4 puncte procentuale față de anul anterior. Economiile personale sunt a doua opțiune (36%), iar asigurările de viață vin după acestea. Asigurările de viață sunt menționate de 17% dintre respondenți ca instrument de protecție financiară în cazul unor evenimente neprevăzute, în creștere cu 6 puncte procentuale față de 2025. În același timp, datele indică faptul că numărul contractelor de asigurări de viață în vigoare a depășit 2,2 milioane, pe fondul interesului în creștere pentru acest tip de produse. Ce arată datele despre vulnerabilitatea financiară Pe lângă ponderea celor fără plan de rezervă, barometrul indică un „deficit de protecție financiară” estimat la 165.400 de lei pentru fiecare familie din România, definit ca diferența dintre resursele disponibile și nevoile care pot apărea în situații neprevăzute. Reacția industriei și miza pentru piață Președintele și directorul general al UNSAR, Alexandru Ciuncan , spune că evoluția interesului pentru asigurările de viață este pozitivă, dar lasă loc de creștere a protecției financiare: „Orice familie poate fi pusă, la un moment dat, în fața unui eveniment care îi afectează veniturile. Ne bucură faptul că tot mai mulți români aleg asigurările de viață ca instrument de protecție financiară, însă faptul că aproape o treime dintre respondenți nu au încă niciun plan arată că există încă un potențial important de creștere a gradului de protecție financiară.” Roxana Băluță, coordonator de programe în cadrul UNSAR, leagă reducerea vulnerabilității de educație financiară și politici publice: „Construirea rezilienței financiare ține de un ansamblu de măsuri care includ informare, planificare și acces la instrumente de protecție adecvate. Creșterea nivelului de educație financiară și încurajarea comportamentelor responsabile prin politici publice pot contribui semnificativ la reducerea vulnerabilității financiare a familiilor.” Barometrul UNSAR-IRES este realizat anual și urmărește modul în care românii percep riscurile financiare și nivelul de protecție personală. [...]
Transgaz pune în joc până la 34,05 milioane lei pentru asigurări voluntare de sănătate , într-o achiziție multianuală care va acoperi anual între 3.900 și 4.200 de angajați, potrivit Economica . Miza economică este dublă: dimensiunea bugetului și modul în care compania își structurează costurile de beneficii într-un acord-cadru pe patru ani. Cum este construită achiziția și ce volum acoperă Compania intenționează să încheie un acord-cadru cu un singur operator economic, urmând ca ulterior să atribuie patru contracte subsecvente, câte unul în fiecare an. Pachetul de asigurare este gândit pentru a oferi acces la servicii medicale suplimentare pentru angajați. Procedura de atribuire este licitație deschisă , iar criteriul este „cel mai bun raport calitate-preț”. Componenta financiară are o pondere de 80% în evaluare. Ce contează în evaluarea ofertelor: acoperiri medicale punctate Pe lângă preț, ofertele vor fi punctate și în funcție de elemente de acoperire și servicii, inclusiv: acoperirea tratamentelor pentru vicii de refracție prin chirurgie refractivă; extinderea rețelei de furnizori medicali și stomatologici; servicii suplimentare pentru diagnostic și tratament în zona oncologică și pentru boli grave. Calendar și finanțare Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 17 august 2026, ora 15:00. Achiziția nu este asociată unui proiect finanțat din fonduri europene, finanțarea urmând să fie asigurată din surse proprii. Transgaz este operatorul tehnic al Sistemului Național de Transport al gazelor naturale, asigurând transportul intern și internațional, dispecerizarea, precum și activități de cercetare și proiectare în domeniu. [...]
CNAS spune că decontările către farmacii sunt „la zi”, dar are nevoie de 827 milioane lei pentru a închide aprilie , în condițiile în care România a fost trimisă la CJUE pe tema întârzierilor la plată, potrivit Mediafax . Miza pentru piață este una operațională și de cash-flow: ritmul de decontare rămâne dependent de mecanisme bugetare și de alocări de la Finanțe, chiar dacă instituția susține că a eliminat restanțele „istorice”. Ce plăți spune CNAS că a făcut și ce urmează până la final de iulie CNAS afirmă că, la 8 iulie 2026, plățile pentru medicamente sunt „la zi”, cu decontările aferente consumului din luna martie achitate integral. Până la sfârșitul lunii iulie ar urma să fie achitat consumul lunii aprilie. Instituția mai precizează că dispune deja de fonduri pentru a acoperi aproximativ 63% din consumul lunii aprilie, iar pentru diferență indică o sumă de aproximativ 827 milioane lei, pentru care a făcut demersuri la Ministerul Finanțelor astfel încât banii să fie puși la dispoziție până la finalul lunii. De ce ajunge România la CJUE și ce susține CNAS despre cauză Potrivit CNAS, procedura europeană are la bază o sesizare formulată în aprilie 2024 de un grup de farmacii, care au reclamat întârzieri la plata medicamentelor înregistrate în perioada anterioară. Instituția susține că procedura vizează „o situație istorică” și nu reflectă situația actuală a plăților. „Procedura vizează o situație istorică și nu reflectă situația actuală a plăților”, informează CNAS. Blocajul invocat: constrângeri administrative din Legea bugetului CNAS afirmă că, în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, România „a reușit să elimine întârzierile istorice” și să efectueze plățile în termenul legal. Instituția mai spune că situația actuală nu ar fi determinată de lipsa fondurilor sau de insuficiența prevederilor bugetare, ci de „constrângerile administrative generate de aplicarea Legii bugetului de stat”. În acest context, CNAS anunță că a cerut Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) de la acest mecanism, argumentând că serviciile medicale și medicamentele sunt deja furnizate pacienților și au termene legale clare de plată. [...]
Piața asigurărilor private de sănătate a ajuns la 1,2 miliarde de lei în prime subscrise, iar ASF avertizează că digitalizarea fără reguli poate crea excludere. Datele și mesajul vin dintr-o prezentare făcută de președintele Autorității de Supraveghere Financiară , Alexandru Petrescu, la Aspen Healthcare Summit 2026 , potrivit Libertatea . La finalul ultimului an raportat, primele brute subscrise pe segmentul asigurărilor de sănătate (inclusiv activitatea sucursalelor) au totalizat 1,2 miliarde de lei , în creștere cu 11% față de anul precedent. În paralel, numărul de contracte active a urcat la 277.294 , de la 246.520 în perioada anterioară, conform datelor centralizate de ASF. În intervenția sa, Petrescu a încadrat creșterea ca semn al unei piețe „încă în formare”, dar cu „direcție” de dezvoltare, insistând că evoluția nu trebuie „supralicitată”, dar nici ignorată. Digitalizarea, între eficiență și risc de excludere Șeful ASF a pus accentul pe rolul tehnologiei în prevenție și în evaluarea riscurilor, însă a avertizat că digitalizarea poate produce și efecte adverse dacă nu este însoțită de reguli și garanții pentru acces echitabil și protecția datelor personale. „Digitalizarea trebuie tratată cu luciditate. Ea nu este magie administrativă și nici panaceu tehnologic. Este un instrument. Poate produce eficiență, dar poate produce și excludere, dacă nu este însoțită de reguli clare, acces echitabil și protecție reală a persoanei”. Ce urmărește ASF pentru „creștere sănătoasă” a pieței Pentru ca asigurările private de sănătate să se extindă fără „confuzie” pentru consumatori, ASF indică cinci direcții pe care le consideră esențiale: Stabilitate financiară – capacitatea asigurătorilor de a-și onora obligațiile contractuale; Transparență – claritate asupra serviciilor cumpărate; Conduită corectă – evitarea clauzelor ascunse și a practicilor care induc în eroare; Inovație responsabilă – tehnologia să servească pacientul, nu doar profilarea de risc; Încredere – condiție de funcționare pentru o piață legată direct de sănătate. În același context, Petrescu a mai arătat că presiunile structurale asupra sistemului medical vor continua, invocând demografia și creșterea costurilor medicale, în timp ce tehnologia va aduce tratamente mai bune, dar și mai scumpe. La eveniment a intervenit și Mircea Geoană, președintele Institutului Aspen România, care a susținut necesitatea digitalizării, iar Iulian Trandafir, membru în boardul Institutului Aspen, a afirmat că „se pierd 3,5 miliarde de euro pe an” în sistem și că reducerea acestor pierderi ar depinde de implementarea medicinei asistate de inteligență artificială, conform relatării. [...]
