Știri
Știri din categoria Asigurări
Decizia Curții Supreme din Bulgaria nu închide disputa pe „reaseigurarea Euroins”, iar miza se mută în instanțele din România, unde lichidatorul contestă pe fond contractul, potrivit Economica. Eurohold susține că a obținut o „victorie” la Sofia, însă CITR afirmă că hotărârea vizează doar aspecte procedurale și nu schimbă esențial situația din procedura de insolvență din România.
Pe 20 aprilie 2026, Curtea Supremă de Casație (CSC) din Bulgaria a respins cererile lichidatorului Euroins România (CITR, Sucursala București, SPRL) de anulare a deciziei Curții Internaționale de Arbitraj din 2 iulie 2024. Arbitrajul confirmase legalitatea și validitatea contractului de reasigurare dintre Euroins România și ZD EIG Re AD, încheiat la 9 februarie 2023, iar hotărârea CSC este definitivă, fără posibilitate de recurs.
Eurohold afirmă că instanța bulgară a obligat lichidatorul să plătească taxe judiciare de 12,77 milioane de euro (66 de milioane de lei), sumă pe care o descrie drept „daune directe” pentru clienții asigurați și părțile vătămate ale Euroins România.
CITR contestă însă interpretarea: spune că sumele vehiculate sunt taxe judiciare aferente procedurii din Bulgaria, stabilite în sarcina Euroins România „prin lichidatorul judiciar”, nu în sarcina CITR ca entitate separată. În plus, aceste obligații ar urma regimul specific insolvenței și „nu au nicio legătură” cu despăgubirile datorate creditorilor sau persoanelor păgubite, care au un regim legal distinct.
În comunicatul Eurohold, hotărârea este prezentată ca o confirmare că, la 17 martie 2023 (data revocării licenței), Euroins România ar fi avut lichidități suficiente, adecvare a capitalului și acoperire completă a rezervelor, iar revocarea licenței de către ASF ar fi fost „ilegală”.
CITR susține că această concluzie depășește limitele procedurii din Bulgaria. Lichidatorul arată că CSC a fost învestită exclusiv cu o acțiune în anulare a hotărârii arbitrale, cu competență limitată la verificarea unor posibile vicii de procedură, fără să examineze:
În consecință, CITR consideră „inexactă” afirmația că decizia din Bulgaria ar confirma legalitatea pe fond a contractului sau ar valida conduita părților.
CITR precizează că, din august 2023, a inițiat la Tribunalul București o acțiune pentru anularea contractului de reasigurare, pe motiv că ar fi fost încheiat „în frauda creditorilor”. Lichidatorul subliniază că litigiul din România are obiect distinct față de procedura din Bulgaria, este guvernat de legislația română a insolvenței și se află în continuare pe rol.
Pe acest cadru, CITR afirmă că decizia pronunțată în Bulgaria nu influențează demersul din România, unde instanța ar urma să analizeze direct și pe fond legalitatea operațiunii.
Recomandate
ING și Allianz-Țiriac mizează pe reduceri de grup și activare rapidă în aplicație pentru a crește vânzările de asigurări de călătorie , printr-un produs care poate fi configurat și cumpărat direct din Home’Bank, potrivit Economica . Noua poliță, ING Travel Protect, este poziționată ca soluție „digitală” și ușor de emis, inclusiv pentru persoane care nu sunt clienți ING, dacă există datele necesare (nume și CNP). Produsul este gândit să fie configurat în funcție de destinație, perioada călătoriei și tipul deplasării (vacanță, studii sau muncă). În plus, prin parteneriatul cu Allianz-Țiriac, asigurarea ajunge „direct în aplicație”, iar activarea ar urma să se facă „în doar câteva click-uri și două ore”, conform declarației companiei de asigurări. Reduceri pentru grupuri și ofertă limitată până la 30 iunie Elementul comercial central este discountul pentru călătoriile în doi sau în grup: ING Travel Protect include o reducere de 10% pentru 2–10 persoane, ceea ce o face relevantă pentru familii, cupluri sau prieteni care pleacă împreună. Pe lângă reducerea standard, banca are o ofertă de lansare valabilă până la 30 iunie: pentru fiecare a treia persoană din grup, clienții primesc înapoi contravaloarea asigurării, virată în cont în luna următoare achiziției. Ce acoperă polița și cum este gestionată asistența Pe lângă cheltuieli medicale în străinătate, asigurarea poate include (în funcție de varianta aleasă) sprijin pentru situații precum: asistență în caz de urgență; bagaje furate sau deteriorate; documente pierdute; accidentări în timpul sporturilor de agrement; prejudicii cauzate altor persoane. Serviciile sunt susținute de asistență 24/7. Polița poate fi folosită în toate țările, cu excepția României, în condițiile poliței. De ce contează: costurile medicale domină despăgubirile Contextul de piață invocat în material indică presiunea financiară a incidentelor medicale în străinătate. Conform datelor UNSAR citate, 84% din despăgubirile achitate pe polițe de călătorie sunt pentru servicii medicale. În primul semestru din 2025, cea mai mare despăgubire a fost de 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei), iar totalul celor mai mari 10 despăgubiri a depășit 400.000 de euro (aprox. 2.000.000 lei). Allianz-Țiriac mai arată că, în 2025, a preluat costuri de peste 21 de milioane de lei pentru daune din vacanțe sau deplasări în străinătate și rezerve aferente, iar peste 80% dintre cazurile medicale au fost soluționate prin decontare directă (asigurătorul plătește furnizorului medical, fără ca turistul să achite din fonduri proprii). [...]
Un proiect de lege ar muta aplicarea amenzilor pentru lipsa asigurării obligatorii a locuinței (PAD) către Poliția Română și IGSU , o schimbare care ar putea crește semnificativ gradul de cuprindere și ar reduce presiunea potențială pe bugetul statului în cazul unui dezastru major, potrivit Economica . În prezent, sancționarea pentru lipsa PAD revine structurilor locale, prin Poliția Locală, însă amenzile sunt rare, inclusiv din motive de oportunitate politică și din lipsa unei atribuții operaționale alocate unei structuri dedicate. Deși, conform legii, autoritățile locale au acces la baza de date a Padrom (fost PAID) și ar putea identifica relativ ușor clădirile neasigurate, aplicarea sancțiunilor a rămas mai degrabă excepția. De ce contează: de la obligație „pe hârtie” la control efectiv Inițiatorii proiectului invocă faptul că autoritățile locale „aproape deloc” nu au aplicat amenzi, ceea ce a afectat gradul de asigurare (România fiind „de departe pe ultimul loc în UE”, conform materialului). Într-un scenariu de eveniment major, consecința ar fi o presiune directă asupra bugetului statului, care ar ajunge să acopere din daune în locul asigurătorilor. Economica dă și exemple punctuale care sugerează că simpla implicare a autorităților poate schimba rapid comportamentul proprietarilor: la Brașov, după notificări trimise celor fără asigurare, procentul locuințelor asigurate a urcat la peste 50%; la Corbeanca (Ilfov), după aplicarea de amenzi, cuprinderea a depășit 75%, comuna ajungând pe primul loc la nivel național. Ce prevede proiectul: Poliția și IGSU, cu acces la datele PAD Conform proiectului descris, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor ar urma să fie realizate de: personal împuternicit din cadrul Poliției Române; personal desemnat din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), în limitele competențelor stabilite prin lege. Pentru verificarea existenței poliței, PAID ar urma să pună la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, prin mijloace electronice, informații privind existența polițelor PAD. Accesul la aceste informații ar urma să se facă prin sisteme informatice securizate, pe baza unui protocol între Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și PAID, iar procedura de acces și utilizare ar urma să fie stabilită prin ordin comun al ministrului de Interne și al președintelui ASF. Cât costă PAD și care sunt sancțiunile Amenda pentru lipsa PAD este, în prezent, între 100 de lei și 500 de lei. Polița obligatorie costă: 130 de lei pentru locuințele din materiale moderne; 50 de lei pentru locuințele din chirpici. PAD este emisă exclusiv de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (Padrom, fost PAID) și acoperă doar riscurile de cutremur, inundație catastrofală și alunecare de teren, pentru casa principală (nu și dependințe sau bunuri). Suma asigurată este de maximum 100.000 de lei pentru locuințele de tip A și 50.000 de lei pentru cele de tip B. Pentru acoperire până la valoarea de piață a locuinței și pentru riscuri suplimentare (de exemplu incendiu sau furtună), proprietarii au nevoie de o asigurare facultativă, al cărei cost este indicat în material la circa 0,1–0,2% din valoarea asigurată. Ce urmează Materialul descrie prevederile ca parte a unui proiect de lege; nu sunt oferite detalii despre calendarul de adoptare sau despre momentul de la care noile atribuții ar intra efectiv în vigoare. Dacă proiectul va fi adoptat în forma prezentată, schimbarea-cheie pentru proprietari ar fi trecerea de la un regim de sancționare rar aplicat la unul cu capacitate operațională mai mare, prin implicarea Poliției și a IGSU. [...]
Despăgubirile pentru locuințe au urcat la 209 milioane lei în 2025, iar creșterea este trasă aproape integral de polițele facultative , care au ajuns să acopere peste 94% din total, potrivit datelor prezentate de Economedia , pe baza informațiilor UNSAR (cu date ASF). În 2025, companiile de asigurări au plătit 209 milioane de lei pentru refacerea locuințelor asigurate, cu 14% peste nivelul din 2024, când despăgubirile au fost de 183 milioane lei. Polițele facultative domină plățile și cresc mai repede decât piața Cea mai mare parte a despăgubirilor – peste 94%, respectiv 197 milioane lei – a fost achitată în baza asigurărilor facultative pentru locuințe. Segmentul a crescut cu 20% față de anul anterior, potrivit informațiilor citate. Asigurările facultative oferă o protecție mai extinsă decât polița obligatorie PAD, acoperind o gamă mai largă de riscuri, inclusiv incendii, inundații și alte evenimente neprevăzute. Cerere în creștere: mai multe locuințe asigurate facultativ Pe partea de cerere, UNSAR indică o creștere a interesului pentru protejarea locuințelor: numărul locuințelor asigurate facultativ a urcat cu 7% în 2025 față de anul precedent. Președintele și directorul general al UNSAR, Alexandru Ciuncan, pune evoluția în legătură cu frecvența mai ridicată a riscurilor, de la fenomene meteo extreme la incendii, iar Alina Bărbulescu (UNSAR) arată că „în spatele acestor despăgubiri sunt zeci de mii de familii” care și-au refăcut locuințele după evenimente neprevăzute. Context: cum se leagă polița facultativă de PAD În România, asigurările facultative se pot încheia pentru locuințele care sunt deja protejate printr-o poliță obligatorie PAD. Polițele facultative pot acoperi, pe lângă dezastre naturale, și riscuri precum incendii, explozii, furtuni, căderi de corpuri, inundații provocate de avarii ale instalațiilor (apă-canal, climatizare, termoficare), defecțiuni ale centralei termice sau daune ale bunurilor electronice/electrocasnice. [...]
Activele fondurilor de pensii private au urcat la 209,03 miliarde lei la finalul lui 2025 , în creștere cu 34% față de aceeași perioadă din 2024, potrivit Economica.net , care citează un anunț al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Autoritatea pune avansul pe seama contribuțiilor constante și a performanței investiționale, într-un context economic volatil. Componenta dominantă a sistemului rămâne Pilonul II (pensii administrate privat), cu active de 201,6 miliarde lei, tot după o creștere anuală de 34%. Pilonul III (pensii facultative) a ajuns la 7,42 miliarde lei, ASF indicând o evoluție similară și un interes în creștere pentru economisirea suplimentară. Raportat la dimensiunea economiei , activele totale ale sistemului de pensii private au ajuns la circa 11% din PIB, ceea ce consolidează rolul acestuia ca investitor instituțional și sursă de finanțare pentru economia reală. Din perspectiva participării, la finalul anului 2025 erau 9,46 milioane de participanți, față de 9,12 milioane în anul anterior: 8,46 milioane în Pilonul II și aproape un milion în Pilonul III. ASF mai arată că structura investițională a fondurilor rămâne prudentă: aproximativ 69% din portofolii sunt plasate în instrumente cu venit fix (de regulă titluri de stat și obligațiuni), iar 26% în acțiuni, pentru un echilibru între stabilitate și randament. Autoritatea apreciază că dinamica activelor, creșterea numărului de participanți și menținerea unei structuri echilibrate indică maturizarea sistemului și capacitatea de a genera randamente sustenabile pentru participanți. [...]
Allianz-Țiriac a raportat pentru 2025 subscrieri de aproape 4 mld. lei și profit net de peste 550 mil. lei , potrivit Ziarul Financiar . Compania, a doua cea mai mare de pe piața locală, indică o creștere de 5,5% a primelor brute subscrise față de 2024, în pofida unui context pe care îl descrie drept dificil. Virgil Șoncutean , CEO al Allianz-Țiriac Asigurări, a spus că 2025 a avut „două semestre foarte diferite”, cu un început de an dificil și o accelerare în a doua parte, iar începutul lui 2026 ar fi „promițător”, cu creștere de două cifre susținută de toate canalele și liniile de business, conform declarațiilor citate de companie. Pe zona de despăgubiri, Allianz-Țiriac a plătit aproape 1,7 mld. lei către asigurați și terți păgubiți, în creștere cu 12,7% față de 2024. Cheltuiala totală cu daunele brute (despăgubiri brute plătite plus variația rezervei de daune brute, avizate și neavizate) a urcat cu 10,9%, până la aproape 2,8 mld. lei în 2025, iar compania arată că, în fiecare zi lucrătoare a anului trecut, aproximativ 900 de clienți au beneficiat de acoperirile asigurării. Din perspectiva indicatorilor prudențiali, rezervele tehnice au depășit 6,6 mld. lei, iar rata solvabilității a fost de 135%, calculată conform Solvency II (regimul european care stabilește cerințe de capital și management al riscurilor pentru asigurători). Compania precizează că profitul net cumulat pentru entitățile de asigurări și pensii a fost de peste 550 mil. lei, aproape 90% fiind generat de activitatea de asigurări. Creșterea din 2025 a fost susținută în principal de asigurările generale non-auto și de asigurările auto, cu un avans al subscrierilor de 6,4% pe ambele segmente, precum și de asigurările de viață tradiționale, unde subscrierile au crescut cu 13,7%. Asigurările de proprietate au urcat cu 8%, până la aproape 396 mil. lei, pe fondul intensificării interesului pentru protecția locuințelor după evenimente naturale cu impact major, mai arată compania. Pe zona pensiilor private, Allianz-Țiriac Pensii Private a încheiat 2025 cu peste 1,7 milioane de participanți la Pilonul II (20,1% din piață) și peste 76.000 de participanți cumulat la fondurile Pilon III (7,6% din piață). Activele nete administrate au ajuns la 41,9 mld. lei la Pilonul II (20,7% din piață), în creștere cu 32,7% față de 2024, respectiv aproape 870 mil. lei cumulat la Pilonul III (11,7% din piață), în creștere cu 25,6%. În plan operațional, compania menționează că a preluat la jumătatea lui 2025 portofoliul Allianz-Țiriac Unit (fosta Gothaer) și a finalizat ulterior fuziunea dintre entități. Totodată, la finalul lui 2025 a semnat tranzacția pentru preluarea Campion Broker, aflată în analiză și aprobare la Consiliul Concurenței și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Allianz-Țiriac mai indică o contribuție directă la bugetul de stat de peste 231 mil. lei, reprezentând taxe, impozite și alte contribuții (inclusiv către FGA, BAAR și ASF). [...]
RCA mai ieftin direct de la furnizorii de utilități sau din aplicațiile marilor retaileri? O modificare pregătită de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar putea schimba radical modul în care românii cumpără asigurări auto. Totuși, brokerii avertizează că în spatele promisiunii unor costuri mai mici se poate ascunde un risc real de concurență neloială și, în final, chiar pierderi pentru consumatori. Potrivit informațiilor publicate de Economica.net , ASF analizează modificarea Normei 22/2021, care reglementează activitatea intermediarilor în asigurări. Două schimbări sunt esențiale: introducerea unei noi forme de distribuitor – multiagentul – și reglementarea explicită a Managing General Agent (MGA) . Ce ar însemna apariția multiagentului Noua categorie de distribuitor ar permite companiilor care activează în alte domenii – dar care au baze mari de clienți – să vândă polițe de asigurare direct, prezentând ofertele mai multor asigurători. În teorie, acest lucru ar putea duce la scăderea costurilor de distribuție și, implicit, la prime RCA mai mici. Furnizori de utilități precum PPC sau Electrica, platforme online precum eMAG , Poșta Română ori aplicațiile bancare ar putea deveni canale directe de vânzare pentru polițe RCA. În prezent, multe dintre aceste entități colaborează cu brokeri sau pot vinde produsul unui singur asigurător. Noua formulă le-ar permite să opereze într-un model mai apropiat de cel al brokerilor. Argumentul susținătorilor schimbării este simplu: costuri operaționale mai mici, distribuție digitalizată, volum mare de clienți – deci potențial pentru prețuri mai competitive. De ce reacționează brokerii Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare (PRBAR), organizație care reunește intermediari ce controlează peste 50% din piață, a transmis ASF o scrisoare oficială în care își exprimă îngrijorarea față de modificările anunțate. Tonul este rezervat, dar mesajul este ferm: fără o analiză de impact și fără reguli identice pentru toți jucătorii, noul model poate crea un dezechilibru major în piață . Brokerii ridică mai multe întrebări fundamentale: Pe cine va reprezenta, de fapt, multiagentul – clientul sau asigurătorul? Va avea aceleași cerințe de capital, raportare și răspundere profesională ca un broker? Cum va fi monitorizată conduita în piața RCA, unde produsul reprezintă circa 70% din distribuție? Cine răspunde juridic în cazul unor prejudicii aduse consumatorilor? Îngrijorarea centrală este legată de posibilitatea apariției unui avantaj competitiv nejustificat , dacă noua categorie ar avea obligații mai relaxate decât brokerii tradiționali. Miza reală: piața RCA RCA este produsul dominant în piața românească de asigurări. Volumele mari de vânzări înseamnă că orice modificare de distribuție poate avea efecte sistemice. Brokerii avertizează că, într-o piață în care RCA deține o pondere covârșitoare, diferențele de reglementare pot duce la: presiuni comerciale asupra produselor, conflicte de interese în promovarea ofertelor, concentrare excesivă a distribuției în mâinile unor jucători cu baze masive de clienți. În absența unei simetrii reglementare, competiția ar putea deveni formală, nu reală , susțin reprezentanții PRBAR. Ce este Managing General Agent (MGA) A doua modificare importantă vizează reglementarea MGA – entități care primesc de la asigurători drept de subscriere și, uneori, gestionare a daunelor. În piețele mature, MGA reprezintă o extensie tehnică a asigurătorului, nu un simplu intermediar. Brokerii susțin că încadrarea MGA ca „intermediar principal” ar fi o eroare juridică și ar putea genera suprapuneri de responsabilitate sau bariere administrative inutile. Mai mult, impunerea unor cerințe suplimentare pentru MGA ar putea afecta colaborarea cu asigurători europeni care operează în baza principiului libertății de prestare a serviciilor (FOS). Principiul proporționalității, contestat ASF ar avea în vedere și clasificarea intermediarilor în funcție de volume de prime (de exemplu, praguri de 5 milioane și 25 milioane lei). Brokerii susțin că volumul nu reflectă automat riscul operațional. Un distribuitor specializat în RCA poate avea volume mari, dar un profil de risc redus comparativ cu unul care gestionează riscuri industriale complexe. Aplicarea rigidă a pragurilor ar putea duce la: creșterea birocrației, costuri administrative mai mari, descurajarea consolidării pieței, reducerea concurenței în rândul brokerilor mici și medii. Consumatorul câștigă sau pierde? Întrebarea esențială rămâne: va fi RCA mai ieftin? Teoretic, da, dacă noii distribuitori vor opera cu costuri mai mici și vor transfera aceste economii către client. Practic, însă, brokerii avertizează că o reglementare dezechilibrată poate duce, în timp, la concentrarea distribuției și la reducerea competiției reale, ceea ce ar putea afecta negativ consumatorii. Deocamdată, modificările sunt în fază incipientă de consultare. Piața așteaptă forma concretă a normei și eventualele analize de impact. [...]
