Știri
Știri din categoria Apărare
Prima misiune externă a avionului chinez Y-20B indică maturizarea noilor motoare și extinderea capacităților de transport strategic ale Forțelor Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare, într-un zbor către Coreea de Sud pentru repatrierea rămășițelor celei de-a 13-a serii de „martiri voluntari”, potrivit Global Times.
Un avion de transport Y-20B a decolat luni după-amiază spre Coreea de Sud pentru această misiune, iar la revenirea în spațiul aerian al Chinei va fi escortat de patru avioane de vânătoare J-20, conform publicației. China desfășoară anual, din 2015, zboruri către Coreea de Sud pentru repatrierea rămășițelor, iar din 2020 folosește seria Y-20; anul acesta este prima participare a variantei Y-20B.
Misiunea este prezentată ca prima participare a Y-20B la repatrieri, dar și ca prima sa misiune în străinătate. Un expert militar chinez, Wang Yunfei, citat de publicație, susține că utilizarea într-o misiune transfrontalieră – diferită de transportul intern de rutină – arată că noul motor turboventilator cu raport mare de diluție (high-bypass) produs intern a trecut printr-o perioadă de testare și validare și este „matur și fiabil”.
În aceeași logică, Wang afirmă că asumarea unei astfel de misiuni indică finalizarea certificării de proiectare și o funcționare stabilă, iar Y-20B ar urma să fie introdus treptat pe scară mai largă în armată, pentru misiuni de transport strategic pe distanțe mai mari și cu complexitate mai ridicată.
Y-20B este o variantă modernizată a platformei Y-20, iar principala schimbare este trecerea la motoare produse intern. Potrivit agenției Xinhua, citată în material, aeronava are:
Wang mai spune că, pe lângă eficiența și fiabilitatea motoarelor, au fost ajustate și sistemele de navigație, comunicații și management al traficului aerian, ceea ce ar marca o evoluție importantă a seriei Y-20.
Pe baza configurației Y-20B, expertul citat anticipează că ar putea fi dezvoltate și alte versiuni, inclusiv:
În paralel, Forțele Aeriene chineze au publicat și o emblemă a misiunii, cu elemente precum o formație cu un Y-20B și patru J-20, porumbei ai păcii și inscripțiile „Heroes 1950” și „Homecoming 2026”, descrisă ca un simbol al continuității și al comemorării.
Recomandate
Doborârea dronei în Letonia ridică nivelul de alertă operațională pe flancul estic al NATO , după ce avioane aliate au intervenit împotriva unui aparat care a intrat în spațiul aerian leton dinspre Rusia, potrivit Digi24 . Armata letonă a anunțat că avioane de vânătoare ale NATO au doborât drona, iar originea aparatului nu a fost stabilită imediat. Înainte de interceptare, autoritățile au emis avertizări pentru locuitorii din estul țării să se adăpostească, alertă care a fost ridicată după doborâre. Ce s-a întâmplat și ce măsuri au fost luate Potrivit armatei letone, incidentul a implicat o dronă care a pătruns în spațiul aerian al Letoniei venind dinspre Rusia. Mesajul public al armatei a fost transmis pe platforma X: „Avioanele de vânătoare aliate au doborât cu succes o dronă care a intrat în spațiul aerian al Letoniei!” În paralel, autoritățile au cerut populației din regiunile estice să rămână în interior „din cauza amenințării”, iar ulterior au anunțat încheierea alertei. Context: o serie de incidente la granița estică a Europei Evenimentul este prezentat ca parte a unei succesiuni de incidente de securitate în apropierea frontierei estice a Europei, în condițiile în care, în ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice. În acest context, mai multe drone militare ucrainene ar fi pătruns accidental în spațiul aerian al Finlandei, Letoniei, Lituaniei și Estoniei, notează TVP World (citat de Digi24). Digi24 amintește și un incident din luna mai, când un pilot român aflat într-o misiune NATO de poliție aeriană în regiunea baltică a doborât cu un avion F-16 o dronă suspectată că provenea din Ucraina, deasupra Estoniei. De ce contează: presiune operațională și risc de escaladare Astfel de intruziuni cu drone în spațiul aerian al statelor vecine Rusiei alimentează temerile că războiul din Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele nordice ale NATO. Din perspectivă operațională, incidentul arată că misiunile de poliție aeriană și procedurile de reacție rapidă rămân în regim de utilizare reală, nu doar de descurajare, pe flancul estic. [...]
Republica Moldova vrea să deschidă industria de apărare către parteneriate public-private și investiții străine pentru a putea produce local drone interceptoare, pe fondul survolărilor repetate ale spațiului aerian de către drone rusești, potrivit G4Media . Președinta Maia Sandu a spus că Guvernul pregătește modificări legislative care să permită astfel de parteneriate și investiții, în condițiile în care statul nu ar avea, în prezent, tehnologiile și experții necesari pentru dezvoltarea unor sisteme anti-dronă. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru canalul de YouTube al jurnalistului Nicolae Chicu, iar informația este redată de Ziarul de Gardă, citat de Rador. În același context, șefa statului a indicat drept prioritate consolidarea sistemului anti-drone și a capacităților de bruiaj (tehnologii care perturbă comunicațiile și navigația dronelor), pentru a combate aparatele fără pilot care ar încălca spațiul aerian al Republicii Moldova. „Trebuie să începem să producem drone care să intercepteze și să doboare dronele. (…) Eu am solicitat Guvernului (…) să pregătească modificarea legislației. (…) statul nostru nu are tehnologiile acestea noi, nu avem experți (…) Dar sunt investitori străini care au aceste tehnologii, doar că legea nu permite astăzi… (…) Cred că trebuie făcută această modificare cât mai repede.” De ce contează: schimbare de reglementare cu efect direct asupra investițiilor Miza anunțului este una de reglementare: fără o bază legală pentru parteneriate public-private și pentru investiții private (inclusiv străine) în industria de apărare, Chișinăul nu poate atrage rapid tehnologie și know-how pentru producția de drone interceptoare. În logica prezentată de Maia Sandu, modificarea legislației ar crea cadrul pentru implicarea sectorului privat acolo unde statul nu are capacități interne. Context operațional: survolări și incidente raportate de autorități În material se arată că, de la declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, autoritățile de la Chișinău au raportat în mod repetat survolări neautorizate ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești. În unele cazuri, aparate de zbor ar fi căzut pe teritoriul țării, iar autoritățile ar fi constatat prezența materialelor explozive. Cel mai recent caz menționat este din 13 mai, când o dronă rusească a fost observată deasupra orașului Bălți și ulterior detectată de sistemele Armatei Naționale în mai multe puncte, Ministerul Apărării comunicând orele și localitățile unde a apărut pe radare, înainte să dispară în zona Giurgiulești. Ce urmează: tehnologie și expertiză, inclusiv din Ucraina Maia Sandu a mai spus că Republica Moldova ar putea încerca să beneficieze de experiența Ucrainei, care și-a dezvoltat industria de drone pe fondul războiului declanșat de Rusia, însă a subliniat și limita de capacitate internă: pentru a utiliza o astfel de tehnologie, ar fi nevoie mai întâi de formarea unei echipe locale cu „minimă expertiză”. [...]
Republica Moldova pregătește schimbări de lege pentru a permite investiții private și străine în producția de drone interceptoare , într-un demers care ar deschide industria de apărare către parteneriate public-private (PPP) și ar putea accelera dezvoltarea unor capabilități locale anti-drone, potrivit Digi24 . Președinta Maia Sandu a declarat, la podcastul „Raport”, citată de NewsMaker, că autoritățile vor să dezvolte capacități de producție pentru drone interceptoare, menite să combată aparatele care încalcă spațiul aerian al Republicii Moldova. În paralel, Chișinăul vizează consolidarea sistemului anti-drone și a sistemelor de bruiaj (tehnologii care perturbă semnalul și controlul dronelor). Miza: acces la tehnologie și expertiză prin parteneriate și capital privat Sandu a explicat că statul nu are în prezent tehnologiile și specialiștii necesari, iar cadrul legal nu permite parteneriate public-private între stat și investitori sau investiții străine în acest domeniu. În acest context, șefa statului spune că a cerut Guvernului să pregătească modificarea legislației, astfel încât: statul să poată produce drone și sisteme anti-drone; sectorul privat să poată participa prin parteneriate public-private; să fie posibilă atragerea de investiții străine, inclusiv pentru transfer de tehnologie. „O să modificăm legea şi o să încercăm să atragem investiţii, în primul rând ca să facem aceste parteneriate public-private, dar poate reuşim să atragem şi nişte investiţii străine.” Cooperare posibilă cu Ucraina, dar condiționată de capacitatea locală Maia Sandu a mai spus că Republica Moldova ar putea apela inclusiv la Ucraina, care a dezvoltat o industrie avansată de drone pe fondul invaziei ruse, însă a subliniat că utilizarea efectivă a tehnologiei presupune formarea unei echipe locale cu „minimă expertiză” care să poată lucra cu aceste soluții. Context operațional: încălcări repetate ale spațiului aerian Potrivit informațiilor prezentate, de la începutul invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei, zeci de drone asociate atacurilor Federației Ruse au survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele au căzut sau au explodat pe teritoriul țării. Cel mai recent caz menționat a fost pe 13 mai, când o dronă a traversat Republica Moldova de la nord la sud. În acest moment, nu sunt oferite detalii despre calendarul modificărilor legislative, buget, ținte de producție sau potențiali investitori, iar pașii următori depind de forma finală a schimbărilor de lege și de capacitatea Chișinăului de a construi rapid expertiză tehnică locală. [...]
Intercepția a 339 de drone în 13 ore indică o presiune operațională ridicată asupra apărării antiaeriene și a traficului aerian din Rusia , potrivit news.ro , care citează un anunț al Ministerului rus al Apărării. Ministerul Apărării din Rusia susține că unitățile antiaeriene au „interceptat și distrus” 339 de drone ucrainene într-un interval de 13 ore, între 7:00 și 20:00 (ora României), în mai multe regiuni ale țării, inclusiv în zona Moscovei. Potrivit aceleiași informări, interceptările ar fi avut loc în 13 regiuni, dar și în zone de deasupra Mării Negre. Lista zonelor afectate ar include mai multe regiuni din centrul Rusiei și s-ar extinde către nord-vest, în regiunile Leningrad și Pskov. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a publicat pe Telegram o serie de mesaje despre acțiuni antiaeriene împotriva dronelor, iar un „număr neoficial” menționat în material indică 14 drone doborâte pe parcursul zilei. Efecte în aviația civilă: suspendări temporare de zboruri Pe lângă dimensiunea militară, episodul a avut și o componentă operațională pentru transportul aerian. Autoritatea aviației civile din Rusia a anunțat periodic suspendarea zborurilor către diferite aeroporturi, iar agențiile de știri rusești au relatat despre patru ordine de suspendare emise la ore diferite pentru orașul Soci, la Marea Neagră. Informațiile privind numărul de drone și amploarea interceptărilor provin din comunicările autorităților ruse, preluate de news.ro, și nu sunt însoțite în text de o verificare independentă. [...]
Franța își testează în NATO propriul sistem de comandă bazat pe inteligență artificială, mizând pe o arhitectură descentralizată ca răspuns la riscurile de „suveranitate digitală” asociate soluției americane potrivit Mediafax . Sistemul „Arcadia” va fi evaluat într-un exercițiu de interoperabilitate al Alianței, în Polonia, în perioada 8–26 iunie. Miza testului este una operațională: Parisul încearcă să ofere aliaților o alternativă la „Maven Smart”, sistemul dezvoltat în SUA, pe fondul preocupărilor că adoptarea unei soluții americane „fără rezerve” poate crea dependențe tehnologice. Generalul Patrick Justel , șef adjunct al Statului Major General al Armatei Franceze, a descris Arcadia drept „răspunsul” Franței la Maven, într-o declarație citată de Defence News. De ce contează: reziliență prin descentralizare, nu prin „cloud” central Conform explicațiilor oficialului francez, Arcadia este gândit să fie „extrem de descentralizat”, spre deosebire de un sistem centralizat. Posturile de comandă ar urma să fie conectate la servere amplasate pe teren, într-o arhitectură de rețea de tip „mesh” (o rețea în care nodurile comunică între ele, fără un punct unic de control), și nu la un cloud centralizat la distanță. Generalul Justel a argumentat că această abordare distribuie datele și permite menținerea autonomiei părții rămase funcționale dacă o componentă este distrusă sau dacă se pierde conexiunea, fiind totodată „mai ușor de implementat”. Ce se testează și unde: CWIX, Polonia Franța va desfășura Arcadia în cadrul exercițiului de interoperabilitate NATO „Coalition Warrior” (CWIX), descris ca un exercițiu pe teren, organizat în Polonia între 8 și 26 iunie. Potrivit materialului, testarea are loc alături de alți aliați, în cadrul unui exercițiu NATO care începe luni și se încheie pe 26 iunie. Context: Arcadia a fost deja probat și în România Armata franceză a testat anterior Arcadia în România, în cadrul exercițiului militar „Dacian Fall ”, și în Franța, la „Orion 26”, mai notează publicația. Sistemul se bazează pe lucrări dezvoltate în Ministerul Forțelor Armate în cadrul proiectului Artemis, demarat în 2022, care folosește inteligența artificială pentru a procesa volume mari de date din domeniul apărării. Potrivit generalului Justel, au fost dezvoltate scenarii de utilizare atât intern, cât și împreună cu parteneri din industrie. Un al doilea program AI: „Berthier”, pentru statul major Separat de Arcadia, Armata Franceză a dezvoltat și un model lingvistic de mari dimensiuni (un tip de sistem AI antrenat pe volume mari de text) destinat ofițerilor de stat major. Programul se numește „Berthier” și este folosit pentru sintetizarea informațiilor și extragerea datelor operaționale, cu scopul de a sprijini elaborarea planurilor de acțiune, în timp ce deciziile finale rămân la comandanți. [...]
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , respinge acuzațiile privind operarea în Portul Constanța a unor nave sancționate , susținând că, la momentele intrării și ieșirii, cele șase petroliere invocate nu se aflau pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale SUA, potrivit Stirile Pro TV . Miza este una de reglementare: dacă afirmațiile inițiale ar fi fost corecte, ar fi ridicat semne de întrebare privind respectarea regimului de sancțiuni în infrastructura portuară românească. Într-o postare pe Facebook, Miruță afirmă că subiectul „merită discutat pe baza faptelor, nu a speculațiilor” și că „niciuna dintre cele șase nave nu se afla pe listele de sancțiuni” la momentul operării în port. „Adevărul este unul singur: niciuna dintre cele șase nave nu se afla pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale SUA în momentul în care a intrat ori a ieșit din Portul Constanța.” Cronologia invocată de minister Ministrul spune că a verificat „date oficiale primite de la instituțiile statului” și prezintă o succesiune a intrărilor/ieșirilor din Portul Constanța, raportată la momentul introducerii sancțiunilor: DASHAN / MIANZIMU : ultima trecere prin port în august 2023 ; inclusă pe lista de sancțiuni în 2024 . CELINE : ultima trecere la 14.10.2023 ; sancțiuni impuse în octombrie 2025 . IRA / BELA : intrare la 12.03.2024 , plecare la 15.03.2024 ; inclusă pe lista de sancțiuni în 2025 . CROCO / ARIA : intrare în aprilie 2025 ; sancționată internațional la 21.05.2025 . SATNA : intrare la 12.01.2023 ; sancțiuni impuse în mai 2025 . PAXMARIS : ultima trecere la 08.09.2024 ; inclusă pe lista de sancțiuni în mai 2025 . Mesajul ministrului este că nu se poate vorbi despre încălcarea unor sancțiuni „care nu existau la momentul la care” navele au operat în port. „O navă nu poate fi acuzată că a încălcat sancțiuni care nu existau la momentul la care a operat într-un port.” De ce contează: risc de conformare și reputație pentru Portul Constanța Chiar dacă dezmințirea se bazează pe cronologii, cazul pune în prim-plan un punct sensibil pentru economie și securitate: conformarea la sancțiuni internaționale în lanțurile logistice (port, operatori, agenți, servicii conexe). În astfel de situații, diferența dintre „navă sancționată” și „navă sancționată ulterior” devine esențială pentru evaluarea riscului juridic și operațional. Informațiile sunt prezentate și de Agerpres, care citează aceeași postare a ministrului și aceeași cronologie a datelor. [...]
