Știri
Știri din categoria Apărare
Prima misiune externă a avionului chinez Y-20B indică maturizarea noilor motoare și extinderea capacităților de transport strategic ale Forțelor Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare, într-un zbor către Coreea de Sud pentru repatrierea rămășițelor celei de-a 13-a serii de „martiri voluntari”, potrivit Global Times.
Un avion de transport Y-20B a decolat luni după-amiază spre Coreea de Sud pentru această misiune, iar la revenirea în spațiul aerian al Chinei va fi escortat de patru avioane de vânătoare J-20, conform publicației. China desfășoară anual, din 2015, zboruri către Coreea de Sud pentru repatrierea rămășițelor, iar din 2020 folosește seria Y-20; anul acesta este prima participare a variantei Y-20B.
Misiunea este prezentată ca prima participare a Y-20B la repatrieri, dar și ca prima sa misiune în străinătate. Un expert militar chinez, Wang Yunfei, citat de publicație, susține că utilizarea într-o misiune transfrontalieră – diferită de transportul intern de rutină – arată că noul motor turboventilator cu raport mare de diluție (high-bypass) produs intern a trecut printr-o perioadă de testare și validare și este „matur și fiabil”.
În aceeași logică, Wang afirmă că asumarea unei astfel de misiuni indică finalizarea certificării de proiectare și o funcționare stabilă, iar Y-20B ar urma să fie introdus treptat pe scară mai largă în armată, pentru misiuni de transport strategic pe distanțe mai mari și cu complexitate mai ridicată.
Y-20B este o variantă modernizată a platformei Y-20, iar principala schimbare este trecerea la motoare produse intern. Potrivit agenției Xinhua, citată în material, aeronava are:
Wang mai spune că, pe lângă eficiența și fiabilitatea motoarelor, au fost ajustate și sistemele de navigație, comunicații și management al traficului aerian, ceea ce ar marca o evoluție importantă a seriei Y-20.
Pe baza configurației Y-20B, expertul citat anticipează că ar putea fi dezvoltate și alte versiuni, inclusiv:
În paralel, Forțele Aeriene chineze au publicat și o emblemă a misiunii, cu elemente precum o formație cu un Y-20B și patru J-20, porumbei ai păcii și inscripțiile „Heroes 1950” și „Homecoming 2026”, descrisă ca un simbol al continuității și al comemorării.
Recomandate
Atacurile ucrainene au vizat simultan capacitatea navală și un nod energetic rusesc la Marea Neagră , într-o escaladare cu potențial impact operațional asupra logisticii militare și a exporturilor de produse petroliere, potrivit Digi24 . Direcția principală de informații a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) a anunțat că unitatea sa specială „Ghosts” a lovit „cu succes” două nave de desant rusești de mari dimensiuni în Crimeea ocupată, în noaptea de duminică spre luni, informație relatată de Reuters și Unian. Conform GUR, navele se aflau în Golful Sevastopol și ar fi vorba despre „Iamal” (proiect 775) și „Nikolai Filcenkov” (proiect 1171), ambele parte a Flotei ruse din Marea Neagră . GUR susține că navele au suferit „pagube serioase” și „s-ar putea să nu fie capabile să intre prea curând în funcțiune”. Unian notează, pe baza datelor prezentate, că „Iamal” (construită în 1988) ar avea un cost estimat de peste 80 de milioane de dolari, iar „Nikolai Filcenkov” (construită în 1975) de peste 70 de milioane de dolari. Tuapse, incendiu într-un port-cheie pentru produse petroliere În paralel, Moscova a anunțat un nou atac ucrainean cu drone asupra portului rusesc Tuapse, la Marea Neagră, care a provocat un incendiu și moartea unei persoane, la câteva ore după ce un incendiu fusese stins în urma unui atac similar din 16 aprilie, potrivit Reuters. Tuapse este descris ca unul dintre principalele porturi din sudul Rusiei și un nod de export pentru produse petroliere, operând totodată transporturi de cărbune și îngrășăminte. În zonă se află și o rafinărie de petrol cu același nume, deținută de Rosneft . Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a declarat pe aplicația de mesagerie MAX că „Tuapse a fost ținta unui nou atac masiv cu drone” și că „a izbucnit un incendiu în port”. El a mai spus că un bărbat a fost ucis și un altul rănit, iar resturi de drone au avariat mai multe clădiri din oraș, inclusiv o școală primară, o grădiniță, un muzeu, o biserică, un bloc de locuințe și o conductă de gaze. Parchetul local din Tuapse a anunțat avarierea infrastructurii de transport din port, iar agenția rusă RIA Novosti a informat că școlile din localitate și-au suspendat cursurile pentru luni. Ce indică datele despre amploarea atacului cu drone Ministerul rus al Apărării a declarat că 112 drone ucrainene au fost distruse deasupra a șapte regiuni ruse, precum și deasupra Mării Negre și a Mării Azov. În articol se mai arată că terminalele portului Tuapse exportă nafta, păcura, „motorina de vid” (VGO – un intermediar obținut la distilarea în vid a țițeiului) și motorină cu conținut ridicat de sulf, produse de rafinăria locală, dar și de alte unități de prelucrare a petrolului din Rusia. [...]
Australia își securizează un program naval de 10 miliarde dolari australieni (7 miliarde dolari SUA, aprox. 32,6 miliarde lei) prin contractele semnate cu Japonia pentru furnizarea de fregate, un acord care mută o parte din producție în Australia și deschide un flux industrial pe termen lung, potrivit Digi24 . Miniștrii Apărării Richard Marles (Australia) și Shinjiro Koizumi (Japonia) au semnat un memorandum care reafirmă angajamentul celor două guverne pentru implementarea programului de livrare a navelor, relatează Reuters, citată de Digi24. Acordul este descris ca cea mai importantă vânzare de echipamente militare realizată de Tokyo după ridicarea interdicției privind exporturile de armament în 2014. Cum arată programul de livrare și unde se construiesc navele Mitsubishi Heavy Industries va construi trei fregate multirol modernizate din clasa Mogami pentru Marina Regală Australiană, urmând ca fabricarea în Japonia să înceapă în 2029. Ulterior, alte opt fregate vor fi construite în Australia. Transferul producției este prevăzut să aibă loc la șantierul naval Henderson , în apropiere de Perth, în Australia de Vest, după finalizarea primelor trei nave în Japonia. Ce capabilități și ce utilizare are în vedere Australia Fregatele sunt proiectate pentru misiuni multiple, inclusiv: vânătoare de submarine; atac asupra navelor de suprafață; apărare aeriană. Australia intenționează să folosească aceste nave pentru protejarea rutelor maritime comerciale strategice și pentru apărarea accesului său nordic în oceanele Indian și Pacific, în contextul creșterii prezenței militare a Chinei în regiune. De ce contează pentru Japonia Acordul este prezentat ca o etapă în schimbarea strategiei de securitate a Japoniei, care urmărește să-și consolideze parteneriatele militare dincolo de alianța tradițională cu Statele Unite. Ministerul Apărării din Japonia a anunțat că miniștrii au salutat finalizarea contractelor și au confirmat intenția de a întări cooperarea militară bilaterală. [...]
Ucraina încearcă să transforme războiul dronelor într-o rețea industrială europeană , prin acorduri de dezvoltare și producție care mută o parte din capacități în state NATO și cresc miza pentru companiile implicate, inclusiv sub presiunea amenințărilor venite de la Moscova, potrivit Focus . Pe 16 aprilie 2026, la Middelburg, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și premierul olandez Rob Jetten au semnat o declarație comună pentru un acord Ucraina– Țările de Jos în domeniul dronelor. Înțelegerea vizează, conform Kyiv Post , nu doar dezvoltarea și producția comună de drone și rachete, ci și războiul electronic (capabilități de bruiaj și contramăsuri) și alte tehnologii militare. Un element operațional important este că producția ar urma să aibă loc în ambele țări, iar Țările de Jos ar fi alocat deja 248 milioane euro (aprox. 1,23 miliarde lei) pentru producția de drone, potrivit aceleiași surse. Extinderea modelului: producție în Norvegia și discuții cu Germania Înaintea acordului cu Olanda, Ucraina convenise cu Norvegia ca drone ucrainene să fie produse pe teritoriul norvegian. În paralel, Kyiv Post relatează că discuțiile cu Germania ar fi dus la un „pachet de apărare amplu”, care ar include livrarea a mii de drone către armata ucraineană. Miza pentru industrie: de la finanțare la tehnologii avansate Cooperarea pe drone este prezentată ca parte a unei strategii mai largi. RBC Ukraine amintește că Zelenski ar fi propus în urmă cu aproape un an un acord cu SUA de până la 50 miliarde dolari (aprox. 230 miliarde lei), care ar include sisteme de apărare anti-dronă, inteligență artificială și război electronic, în schimbul finanțării și al unor sisteme rare de apărare antirachetă balistică. Potrivit RBC Ukraine, propunerea este încă „pe masă”, fără o decizie finală la Washington. Într-un discurs în Parlamentul britanic, Zelenski a indicat că Ucraina vrea să multiplice acest tip de înțelegeri: „Suntem pregătiți să încheiem acorduri similare cu toți partenerii noștri de încredere.” Presiune din Rusia: „liste de ținte” și efectul de descurajare Pe fondul creșterii capacităților Ucrainei în domeniul dronelor, Ministerul rus al Apărării ar fi publicat liste cu companii și facilități din Europa care ar sprijini industria ucraineană de drone, relatează Kyiv Post. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a susținut că lista ar trebui înțeleasă „literalmente” ca un registru de potențiale ținte. Totuși, fostul ambasador al SUA la Kiev, Steven Pifer, citat de Kyiv Post, interpretează mesajele Moscovei ca încercări de intimidare a guvernelor și firmelor europene, pentru a le descuraja să sprijine industria de apărare ucraineană. Pifer mai notează că armata rusă este deja solicitată de războiul din Ucraina și ridică întrebarea dacă Rusia ar dori, în același timp, un conflict cu state NATO. [...]
Extinderea bazelor din Cipru, finanțată de SUA, poate transforma insula într-un hub logistic pentru evacuări și ajutor umanitar în estul Mediteranei , într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu cresc, potrivit TVR Info . Proiectele vizează baza navală Evangelos Florakis și baza aeriană Andreas Papandreu , aflate la mai puțin de 250 km de coasta Libanului, și includ infrastructură pentru elicoptere grele de evacuare și pentru avioane de transport militar. Finanțarea provine din bugetul Departamentului Apărării al SUA, prin programe de securitate și cooperare militară pentru Europa și regiunea Mediteranei. Investițiile sunt prezentate ca având scopul de a sprijini operațiuni de evacuare și intervenție umanitară. Ce se construiește și la ce ar folosi La baza aeriană „Andreas Papandreu” din Paphos, planul este extinderea pentru o nouă platformă de staționare care să poată găzdui „zeci” de avioane militare de transport greu, astfel încât realimentarea și întreținerea să se facă mai rapid în operațiuni umanitare de amploare, potrivit Euronews. La baza navală Evangelos Florakis din Mari (la 229 km de coasta Libanului), urmează să fie construit un heliport finanțat de Comandamentul European al SUA, capabil să găzduiască elicoptere Chinook, pentru transportul aerian al persoanelor evacuate din zone de conflict. Costuri, calendar și ce nu este încă public SUA au alocat 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei) pentru un plan de dezvoltare care să stabilească costul total al extinderii bazei aeriene, a declarat pentru Associated Press locotenent-colonelul Paris Samoutis, purtător de cuvânt al Gărzii Naționale a Ciprului. Finanțarea exactă pentru ambele proiecte nu a fost făcută publică, deoarece evaluările sunt încă în curs. Ministrul apărării cipriot, Vasilis Palmas, a spus că lucrările ar urma să înceapă în 2027. Modernizarea bazei aeriene ar putea costa aproximativ 14 milioane de euro (aprox. 70 milioane lei), iar proiectul bazei navale ar putea depăși 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), Cipru solicitând finanțare suplimentară din partea UE pentru acesta din urmă. În plan politic, președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a afirmat că bazele militare ale țării vor fi utilizate exclusiv pentru operațiuni umanitare și nu în scopuri militare ofensive. [...]
Ucraina încearcă să înlocuiască o treime din infanterie cu roboți și drone în 2026 , pe fondul unui război în care lipsa de personal și supravegherea aeriană fac tot mai riscantă prezența soldaților în prima linie, potrivit CNN . Un exemplu invocat este o operațiune desfășurată vara trecută de unitatea „NC13” din cadrul Brigăzii a Treia de Asalt Separate , în care o poziție inamică ar fi fost luată cu ajutorul roboților tereștri și al dronelor, iar prizonierii ar fi fost capturați fără implicarea infanteriei. Comandantul unității, Mykola „Makar” Zinkevych, a declarat că „poziția a fost capturată fără să se tragă niciun foc”. CNN notează că afirmația privind „prima dată în istorie” este greu de verificat independent. De ce contează: răspuns operațional la deficitul de personal și la riscul pentru infanterie Zinkevych spune că Ucraina nu va avea „niciodată” un avantaj numeric față de Rusia și că încearcă să compenseze prin tehnologie. În acest context, misiunile în care roboții înlocuiesc soldații au devenit, potrivit lui, o activitate obișnuită pentru unitate. Schimbarea vine după ani în care dronele au dominat cerul deasupra frontului, crescând costul uman al deplasărilor și al operațiunilor în apropierea liniei de contact. Ca răspuns, Ucraina a extins utilizarea dronelor terestre (vehicule controlate de la distanță, pe roți sau șenile) și a altor sisteme robotice de la roluri logistice la misiuni de asalt. Ce pot face roboții tereștri și unde au avantaj Potrivit materialului, dronele terestre sunt mai greu de observat și interceptat decât vehiculele militare mai mari. Spre deosebire de dronele aeriene, ele pot opera în toate condițiile meteo și pot transporta încărcături mai mari, având și o autonomie mai bună. Ca exemplu de reziliență, Corpul III de Armată (din care face parte brigada menționată) a afirmat la finalul anului trecut că un robot terestru echipat cu mitralieră ar fi reușit să țină pe loc un avans rusesc timp de 45 de zile, având nevoie doar de mentenanță ușoară și de reîncărcarea bateriei o dată la două zile. 22.000 de misiuni în trei luni și o dezbatere care abia începe Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat marți că dronele și roboții au efectuat peste 22.000 de misiuni în ultimele trei luni și că „au fost salvate vieți de peste 22.000 de ori” prin trimiterea roboților în zonele cele mai periculoase. Robert Tollast, expert în război terestru la Royal United Services Institute, a apreciat că progresele Ucrainei vor alimenta o dezbatere despre dacă roboții sunt „viitorul războiului”. El a avertizat însă că dronele terestre ar putea avea dificultăți în a menține controlul asupra teritoriului, comparând situația cu folosirea tancurilor fără sprijinul infanteriei, chiar dacă aceste sisteme „salvează acum în mod regulat viețile soldaților” în evacuări, reaprovizionare, deminare și tot mai des în luptă. [...]
Condamnarea Londrei ridică presiunea diplomatică asupra Phenianului după o nouă rundă de teste balistice cu focoase ce includ muniții cluster , într-un context în care Coreea de Nord își accelerează programul de rachete în pofida rezoluțiilor ONU, potrivit The Jerusalem Post . Ministerul britanic de Externe (Foreign, Commonwealth and Development Office) a transmis că lansările de rachete balistice din 19 aprilie reprezintă „o nouă încălcare” a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU și „destabilizează pacea și securitatea regională”. Londra a cerut Phenianului să se angajeze în „diplomație semnificativă”. Ce a testat Coreea de Nord și de ce contează operațional Potrivit agenției de stat KCNA, liderul nord-coreean Kim Jong Un a supervizat duminică lansări de test pentru a evalua performanța unor focoase care transportă muniții cluster și mine de fragmentare. KCNA a precizat că au fost efectuate cinci lansări cu versiuni modernizate ale rachetei tactice cu rază scurtă Hwasong-11 Ra (sol-sol), pentru a verifica „puterea și performanța” noilor focoase. În raportarea KCNA, rachetele au fost trase către o zonă-țintă insulară aflată la circa 136 km, lovind o suprafață de aproximativ 12,5–13 hectare, cu „densitate ridicată”, ceea ce ar demonstra capacitatea sistemului de a executa lovituri de „suprimare concentrată” (atacuri menite să neutralizeze rapid o zonă prin saturare). Frecvența testelor și reacția Seulului Testele au fost a patra lansare de rachete balistice a Coreei de Nord în această lună și a șaptea din acest an, pe fondul eforturilor Phenianului de a-și dezvolta capabilitățile de rachete și nucleare, în pofida rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU. Coreea de Sud a anunțat că lansările au avut loc din apropierea orașului Sinpo, de pe coasta de est, către mare, în jurul orei 6:10 dimineața, iar biroul prezidențial (Blue House) a cerut Phenianului să înceteze „provocările”. Mesajul intern al regimului și evaluarea unui expert KCNA a relatat că Kim Jong Un s-a declarat mulțumit de rezultate și a cerut oamenilor de știință din domeniul apărării să continue dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru creșterea „pregătirii de luptă”. În același material, Lim Eul-chul, profesor la Kyungnam University, a spus că testul indică intenția Phenianului de a lovi „mai precis, pe o arie mai largă și cu o letalitate mult mai mare”, avertizând că, dacă rachetele ar fi desfășurate mai aproape de linia frontului, ar putea aduce Seulul și baze militare-cheie sud-coreene și americane în raza de acțiune. În martie, Kim a afirmat că statutul Coreei de Nord ca stat înarmat nuclear este „ireversibil” și că extinderea unui „factor de descurajare nucleară auto-defensiv” este esențială pentru securitatea națională, mai notează publicația. [...]
