Știri
Știri din categoria Apărare
Un lansator nou, neidentificat, montat pe distrugătorul american USS „Carl M. Levin” sugerează accelerarea integrării de soluții anti-dronă cu cost mai mic pe navele de luptă, pe fondul presiunii operaționale din ultimii ani. Potrivit twz.com, sistemul a fost observat într-o fotografie realizată pe 29 martie 2026 la Pearl Harbor (Hawaii) și publicată de U.S. Marine Corps pe 8 aprilie.
Lansatorul apare pe puntea superioară din spate a suprastructurii navei, între tuburile lans-torpilă de pe babord și lansatorul vertical Mk 41 (VLS) din pupa. Din imaginile disponibile, se disting mai multe „celule” (compartimente de lansare), însă nu este limpede dacă instalația se rotește sau este fixă; analiza indică mai degrabă o montare fixă, cu ridicare pentru tragere.
Marina SUA caută să-și întărească apărarea împotriva dronelor, inclusiv prin interceptori mai ieftini decât rachetele clasice, pe măsură ce amenințarea aeriană fără pilot se extinde. Publicația notează că, anul trecut, lansatoare pentru interceptorii anti-dronă Coyote au apărut în aceeași zonă pe alte două distrugătoare din clasa Arleigh Burke (USS „Bainbridge” și USS „Winston S. Churchill”), iar Marina este cunoscută ca evaluând și alte opțiuni pentru integrarea unor astfel de interceptori pe diverse nave.
Contextul invocat este experiența operațională a SUA în și în jurul Mării Roșii în ultimii ani, care a crescut cererea pentru capabilități anti-dronă la bord. Articolul menționează și că escaladarea recentă a conflictului cu Iranul a accentuat amploarea amenințărilor aeriene fără pilot.
Funcția exactă a lansatorului și muniția pe care o folosește rămân necunoscute. Sistemul nu era vizibil pe USS „Carl M. Levin” cel puțin până în decembrie 2025, iar o verificare rapidă indică faptul că nu apare, deocamdată, pe alte distrugătoare Arleigh Burke; nu este clar nici dacă Marina intenționează să-l introducă pe scară mai largă. Publicația spune că a cerut informații suplimentare Marinei SUA.
Printre ipotezele discutate în material:
În lipsa unei confirmări oficiale, semnalul principal rămâne unul operațional: Marina SUA continuă să testeze și să monteze pe un număr mic de distrugătoare sisteme noi, care pot deveni ulterior parte din modernizări mai ample. Dacă lansatorul de pe USS „Carl M. Levin” se dovedește a fi un interceptor anti-dronă sau un lansator de drone/momeli, ar indica o nouă etapă în consolidarea apărării apropiate a navelor, cu accent pe soluții mai flexibile și mai puțin costisitoare.
Recomandate
Discuțiile Starmer–Trump despre opțiuni militare pentru Hormuz ridică miza riscului operațional pe ruta petrolului : premierul britanic Keir Starmer a spus, potrivit aljazeera.com , că a vorbit la telefon cu președintele SUA, Donald Trump, despre „capabilități militare” care ar permite redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru transportul maritim. Starmer a indicat că discuția a vizat opțiuni militare pentru a face posibilă reluarea traficului prin strâmtoare, fără a detalia ce măsuri ar fi luate sau în ce calendar. Coaliție condusă de Marea Britanie pentru protecția navelor Premierul britanic a mai afirmat că Regatul Unit conduce o coaliție de „peste 30 de țări” cu obiectivul de a proteja navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz. Informația a fost publicată pe 10 aprilie 2026. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre mandatul coaliției, regulile de angajare sau despre stadiul operațional al măsurilor discutate. [...]
România își consolidează rolul în EUFOR Althea, urmând să preia din mai 2026 funcția de șef de stat major al misiunii , pe fondul unei vizite de lucru la Sarajevo a ministrului Apărării, Radu Miruță, și a șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, potrivit agerpres.ro . Miza este una operațională: poziția anunțată pentru luna mai ridică nivelul de responsabilitate al României în coordonarea misiunii UE din Bosnia și Herțegovina. Vizita a avut loc vineri, în contextul participării României la EUFOR Althea, iar delegația română a discutat cu comandantul EUFOR, general-maior Maurizio Fronda, despre evoluțiile de securitate din Bosnia și Herțegovina și rolul misiunii în menținerea stabilității în Balcanii de Vest. Ministrul Apărării a reiterat că stabilitatea Balcanilor de Vest este un interes strategic direct pentru România și a indicat ca obiectiv înlocuirea prezenței militare cu o soluție politică, în perspectiva integrării Bosniei și Herțegovinei în Uniunea Europeană. „Sperăm ca prezența militară să fie înlocuită de o soluție politică, pentru accelerarea integrării în Uniunea Europeană a Bosniei și Herțegovinei.” Ce înseamnă, practic, preluarea funcției din mai 2026 Începând cu luna mai 2026, România va prelua funcția de șef de stat major al EUFOR Althea, fapt prezentat de MApN ca un semnal al încrederii acordate de partenerii internaționali. În termeni operaționali, această poziție implică un rol mai important în planificarea și coordonarea activităților misiunii, în cadrul mandatului stabilit pentru EUFOR. România este descrisă drept unul dintre principalii contributori la EUFOR Althea, participând „constant cu personal și capabilități”, alături de state membre UE și partenere. Discuții cu militarii români și coordonarea NATO–UE Conducerea MApN s-a întâlnit cu militarii români dislocați în Camp Butmir, iar discuțiile au vizat modul de îndeplinire a misiunilor, condițiile de desfășurare, provocările mediului operațional și sprijinul acordat de structurile naționale. Ministrul a transmis că asigurarea condițiilor pentru personalul dislocat rămâne o prioritate. Delegația a avut și o întrevedere cu comandantul NATO Headquarters Sarajevo (NHQ Sa), general de brigadă Matthew A. Valas, cu accent pe coordonarea eforturilor dintre NATO și Uniunea Europeană pentru stabilitatea din Bosnia și Herțegovina. Activitățile s-au încheiat cu depunerea unei coroane de flori la placa comemorativă dedicată Slt.(p.m) Remus Brînzan, primul militar român căzut la datorie într-o operație internațională, în 1996. Context: misiunea EUFOR Althea EUFOR Althea a fost lansată la 2 decembrie 2004, în baza mandatului Consiliului de Securitate al ONU, și este prezentată ca principalul instrument al Uniunii Europene pentru menținerea unui mediu sigur și stabil în Bosnia și Herțegovina. În comunicatul citat, MApN arată că vizita „reconfirmă” profilul României ca furnizor de securitate în regiune și angajamentul față de valorile euroatlantice. [...]
România își consolidează rolul în misiunea UE din Bosnia, urmând să preia șefia statului major EUFOR din mai 2026 , într-un moment în care stabilitatea Balcanilor de Vest rămâne un interes strategic direct pentru București, potrivit stirileprotv.ro . Ministrul Apărării, Radu Miruță, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au efectuat vineri o vizită de lucru la Sarajevo și la militarii români dislocați în Camp Butmir, în contextul participării României la operația EUFOR Althea. Delegația a avut o întrevedere oficială cu comandantul EUFOR, general-maior Maurizio Fronda, la care a participat și ambasadorul României la Sarajevo, Anton Păcurețu. Miza: stabilitate regională și influență operațională pentru România Discuțiile au vizat evoluțiile de securitate din Bosnia și Herțegovina și rolul operației EUFOR Althea în menținerea stabilității în Balcanii de Vest. Ministrul Apărării a reiterat că stabilitatea regiunii este un interes strategic pentru România și a indicat o țintă politică: înlocuirea prezenței militare cu o soluție politică ce ar putea accelera integrarea Bosniei și Herțegovinei în Uniunea Europeană. „Sperăm ca prezenţa militară să fie înlocuită de o soluţie politică, pentru accelerarea integrării în Uniunea Europeană a Bosniei şi Herţegovinei”, a afirmat Radu Miruţă. Comandantul EUFOR a evidențiat, la rândul său, profesionalismul militarilor români și contribuția lor la îndeplinirea mandatului misiunii. Ce înseamnă pentru Armată: experiență și interoperabilitate În întâlnirea cu contingentul românesc din Camp Butmir au fost discutate condițiile de desfășurare a misiunii, provocările mediului operațional și sprijinul acordat de structurile naționale. Șeful Statului Major al Apărării a pus accent pe valoarea experienței operaționale din astfel de misiuni, atât pentru interoperabilitatea cu forțele aliate (capacitatea de a opera împreună), cât și pentru dezvoltarea capabilităților Armatei României. Ministrul a transmis că asigurarea condițiilor optime pentru personalul dislocat rămâne o prioritate și a mulțumit militarilor pentru modul în care își îndeplinesc misiunile. Coordonare NATO–UE și semnalul din mai 2026 Delegația română a avut și o întrevedere cu comandantul NATO Headquarters Sarajevo, general de brigadă Matthew A. Valas, cu discuții despre coordonarea eforturilor dintre NATO și Uniunea Europeană pentru stabilitatea din Bosnia și Herțegovina. Vizita s-a încheiat cu depunerea unei coroane de flori la placa comemorativă ridicată în memoria slt.(p.m.) Remus Brînzan, primul militar român căzut la datorie într-o operație internațională, în 1996. Operația EUFOR Althea funcționează din 2 decembrie 2004, în baza mandatului Consiliului de Securitate al ONU, ca principal instrument al UE pentru menținerea unui mediu sigur și stabil în Bosnia și Herțegovina. România este menționată ca unul dintre principalii contributori, iar preluarea funcției de șef de stat major al EUFOR Althea din mai 2026 este prezentată de MApN drept un semnal al încrederii partenerilor internaționali și al profilului României de furnizor de securitate în regiune. [...]
Xi Jinping le-a cerut comandanților chinezi să renunțe la „aerele de superioritate” , potrivit agerpres.ro , pe fondul unei perioade marcate de demiteri și anchete disciplinare în vârful conducerii militare a Chinei. Informația este transmisă de AGERPRES pe baza unei relatări EFE, după ce Xi a făcut declarațiile la ceremonia de deschidere a unei sesiuni de instruire pentru ofițerii superiori, organizată miercuri la Universitatea Națională de Apărare din Beijing. Xi Jinping conduce și Comisia Militară Centrală (CMC), organismul care coordonează Armata Populară de Eliberare (PLA), adică forțele armate ale Chinei, ceea ce dă greutate politică directă mesajului său către eșalonul de comandă. Discursul, preluat de agenția chineză Xinhua, a pus accent pe disciplină politică și conduită personală, inclusiv pe participarea la activitățile interne ale Partidului Comunist Chinez (PCC) și pe raportarea fără cosmetizări a problemelor. „A fi membru al PCC și al armatei înseamnă a avea o credință fermă în marxism și loialitate față de Partid”, a spus Xi, cerând liderilor militari să „conducă prin exemplu, să participe cu seriozitate la activitățile politice interne ale Partidului și să spună adevărul”. În același registru, Xi a criticat comportamentele motivate de interese personale și corupție, pe care le-a descris drept incompatibile cu „natura și scopul” PCC, insistând că „toți trebuie să fie egali” în fața legii, fără „cazuri speciale” sau excepții în aplicarea ei. Contextul invocat de AGERPRES include „câteva luni” de demiteri și anchete disciplinare care au vizat oficiali militari de rang înalt, între care foștii miniștri ai apărării Li Shangfu și Wei Fenghe, doi foști vicepreședinți ai CMC, Zhang Youxia și He Weidong, precum și responsabili din Forța de Rachete a PLA și din Statul Major Interarme. Mesajul vine și după anunțul din martie privind o creștere de 7% a bugetului de apărare al Chinei pentru 2026, sub ritmul de 7,2% consemnat în fiecare dintre cei trei ani anteriori, un detaliu care indică o atenție sporită la control intern și la eficiența cheltuielilor într-un moment de reașezare la vârf. [...]
Războiul din Iran a accelerat ieșirile din armata SUA , iar semnalele vin din creșterea bruscă a cererilor de consiliere pentru părăsirea serviciului și din dificultăți tot mai mari de retenție, potrivit NPR , care a discutat cu militari și organizații ce oferă asistență juridică și de carieră. În centrul articolului este linia de „ieșire” din sistem: GI Rights Hotline, operată cu sprijinul Center on Conscience and War, unde consilierii spun că au fost contactați de militari care caută opțiuni de separare, inclusiv statutul de „obiector de conștiință” (procedură rară și intruzivă prin care un militar invocă opoziția morală față de război). În martie, organizația a preluat peste 80 de clienți noi — aproape dublu față de câți ia, în medie, într-un an, iar într-o singură zi a avut 12 clienți noi. Deși aceste volume sunt mici raportat la cei peste 1,3 milioane de militari înrolați, NPR notează că ele sunt tratate de foști oficiali și observatori ca indicatori timpurii ai unei probleme mai mari: scăderea moralului și fisuri în capacitatea armatei de a păstra personalul cu experiență. Publicația precizează că nu există date „la zi” care să cuantifice fenomenul la nivelul întregii armate, iar efectele în statisticile oficiale pot apărea cu întârziere, de luni sau chiar ani. Retenția, sub presiune, în pofida revenirii recrutării Contextul complică mesajul: recrutarea a început să-și revină în 2024, iar Pentagonul a transmis în decembrie că toate cele cinci ramuri ale armatei și-au atins țintele de recrutare. Totuși, pentru funcționarea forțelor armate, retenția contează separat, pentru că păstrează „memoria instituțională” și competențele, iar un consilier de carieră din Armată (care a vorbit sub protecția anonimatului) descrie situația în termeni duri: retenția „se prăbușește rapid”, pe fondul schimbărilor de climă și cultură din interior. Potrivit relatărilor culese de NPR, militarii aleg mai des: pensionarea anticipată; neprelungirea contractelor la termen; separarea medicală; ruperea contractelor, în pofida consecințelor. Factorul „Iran” și șocul moral invocat de militari Un element recurent în discuțiile cu cei care cer consiliere este bombardarea unei școli de fete în Iran în prima zi a războiului, incident soldat cu cel puțin 165 de civili uciși, mulți dintre ei copii. NPR menționează că o evaluare preliminară a stabilit că SUA au fost responsabile, potrivit unui oficial american care nu era autorizat să vorbească public, și amintește că școala ar fi fost anterior parte a unei baze navale a Gărzilor Revoluționare și ar fi putut apărea pe liste de ținte învechite. Separat, un membru al Ohio Air National Guard a spus că a apelat linia de asistență imediat după debutul războiului, iar moartea a șase militari americani într-un accident de realimentare în Irak, pe 12 martie (trei din baza sa), i-a accelerat decizia de a căuta ieșirea din sistem, inclusiv prin aplicarea la joburi în afara armatei, deși mai avea peste doi ani de contract. Dispută instituțională: administrația neagă problema În timp ce interlocutorii NPR descriu o deteriorare a moralului, Pentagonul respinge ideea unei crize de retenție. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Kingsley Wilson, a transmis prin e-mail că „nu există preocupări privind retenția” în anul fiscal 2026 și că orice sugestie contrară este „complet falsă”. Casa Albă, printr-un mesaj atribuit purtătoarei de cuvânt Anna Kelly, a invocat nivelul ridicat al recrutării și a susținut că președintele Trump a „restabilit” pregătirea și orientarea către „luptători”. În paralel, NPR descrie nemulțumiri legate de folosirea armatei în contexte politizate și de schimbări interne, inclusiv desființarea programelor de diversitate, echitate și incluziune și o restructurare la vârful Pentagonului, asociată cu demiteri de generali și amirali. Ce urmează și de ce contează Din perspectiva operațională, miza este dacă semnalele din „sistemul de ieșire” (consiliere, programe de tranziție, cereri de separare) se vor transforma într-un val măsurabil de plecări care să afecteze unitățile cu personal experimentat. NPR notează că războiul din Iran s-a extins în regiune și a ucis „mai mult de o duzină” de militari americani, ceea ce alimentează incertitudinea în rândul celor care se gândesc la următorul pas și la riscurile unei escaladări. [...]
Șeful Armatei germane avertizează că „viteza datelor” decide războaiele moderne , potrivit Mediafax , care citează un interviu acordat de general-locotenentul Christian Freuding pentru Euronews. Mesajul central: pe măsură ce senzorii, dronele și sateliții inundă operațiunile cu informații în timp real, câmpul de luptă devine aproape complet transparent. În interviul pentru Euronews , Freuding descrie această evoluție drept un câmp de luptă „aproape de sticlă”, unde mișcările militarilor și ale echipamentelor sunt detectate rapid. În această logică, nu mai este suficientă performanța unei arme, ci contează volumul de informații și rapiditatea cu care sunt analizate și transformate în decizii. „Cine vede mai mult și procesează informația mai rapid poate lua decizii mai repede. Pe scurt: acela câștigă”, a declarat generalul german. Oficialul spune că Bundeswehr tratează această schimbare ca pe un „război centrat pe date”, în care informația devine resursa principală. În consecință, digitalizarea nu mai este prezentată ca o modernizare opțională, ci ca o condiție pentru eficiența operațională, cu date care trebuie să circule rapid de la senzorii din teren până la structurile de comandă. Pentru a gestiona volumele mari de informații, armata germană intenționează să dezvolte sisteme de comandă care să proceseze datele cu ajutorul inteligenței artificiale, accentul fiind pus pe scurtarea timpilor de analiză și transmitere. „Trebuie să fim mai rapizi decât adversarul”, afirmă Freuding, în contextul în care „războiul modern este mai interconectat, mai automatizat și mult mai rapid”. Schimbările din strategia militară a Germaniei au fost accelerate după invazia Rusiei în Ucraina, iar Freuding indică drept element relevant munițiile de tip „loitering” (drone explozive care pot sta în aer deasupra unei zone înainte de a lovi ținta). Bundeswehr a început deja introducerea acestor arme, iar primele sisteme ar putea fi achiziționate în număr mare începând cu 2026, conform declarațiilor sale. În paralel, Germania își consolidează prezența pe flancul estic al NATO, pregătind desfășurarea unei brigăzi de aproximativ 4.800 de militari în Lituania, lângă granița cu Belarus. Freuding avertizează însă că armata germană are încă lacune în domenii precum apărarea antiaeriană, sistemele anti-drone și războiul electronic, după decenii de investiții insuficiente, și insistă că descurajarea depinde de un ansamblu complet de capabilități, de la logistică la sisteme digitale de coordonare. [...]
