Știri
Știri din categoria Apărare
Dronele ucrainene au expus vulnerabilitatea tancurilor în fața atacurilor aeriene ieftine, după ce au „eliminat” într-un exercițiu o brigadă americană de tancuri și vehicule blindate, obligând organizatorii să recurgă la „respawn” (reintroducerea în scenariu) pentru a continua antrenamentul, potrivit Ars Technica.
Exercițiul semestrial Combined Resolve, desfășurat în Germania între 9 aprilie și 10 mai, a oferit armatei SUA o demonstrație directă a modului în care războiul cu drone s-a schimbat pe câmpurile de luptă din Ucraina. Operatorii ucraineni au putut identifica rapid țintele și au simulat lovituri prin lansări de muniție de deasupra sau apropiere suficientă pentru a mima un atac de tip „kamikaze”, conform unor oficiali americani și unui participant care a vorbit cu The Wall Street Journal.
Un oficial american a spus pentru WSJ că vehiculele blindate erau „distruse” atât de repede încât au fost „respawned” și trimise înapoi în lupta simulată. Trupele participante au fost din 3rd Armored Brigade Combat Team, 1st Cavalry Division, aflate în dislocare rotațională din Fort Hood, Texas, conform unui document al armatei SUA despre această rotație, disponibil aici. Unitatea operează, în mod obișnuit, platforme precum tancurile M1A2 și vehiculele de luptă ale infanteriei Bradley.
Prin repetarea scenariului de antrenament pe parcursul a două săptămâni, militarii americani au început să se adapteze: să se disperseze mai bine, să se ascundă și să folosească contramăsuri, inclusiv război electronic (măsuri de bruiaj și perturbare a comunicațiilor și senzorilor).
Într-un material video promoțional al exercițiului, publicat de armata SUA, un militar american (neidentificat) descrie schimbarea de paradigmă:
„Folosirea dronelor cu armata îi ține pe toți în tensiune. Nu mai există un loc sigur sau un moment sigur în joc.”
Materialul promoțional este disponibil pe pagina dedicată exercițiului Combined Resolve, aici.
Aceeași sursă notează că operatori ucraineni de drone au participat și la un exercițiu NATO condus de Suedia, Aurora 26, desfășurat tot în mai. Într-un scenariu de asalt mecanizat simulat, dronele ucrainene au „scos din luptă” zeci de vehicule blindate ale forței atacatoare, iar planificatorii au fost nevoiți să reseteze jocul de război, potrivit The Kyiv Independent, care a relatat despre episod aici.
În termeni operaționali, concluzia care se conturează din aceste exerciții este că unitățile grele, bazate pe tancuri și vehicule blindate, trebuie să-și ajusteze rapid tacticile și protecția împotriva dronelor, inclusiv prin integrarea contramăsurilor electronice și a procedurilor de dispersie și camuflaj în antrenamentul curent.
Recomandate
Ucraina își reduce transparența asupra eficienței apărării antiaeriene , după ce armata a decis să nu mai publice bilanțuri detaliate ale loviturilor rusești cu rachete, pe fondul unei presiuni tot mai mari asupra interceptărilor, potrivit HotNews . Decizia a fost anunțată de Iurii Ignat , șeful comunicațiilor aviației militare ucrainene, care a transmis pe Facebook că rapoartele de dimineață ale comandamentului vor fi modificate. Concret, vor fi restricționate informațiile privind numărul de rachete lansate de Rusia, câte au fost doborâte de apărarea antiaeriană, câte au fost neutralizate sau nu și-au atins țintele. În același timp, alertele în timp real rămân neschimbate, iar autoritățile vor continua să comunice „totaluri generale”, fără detalierea de până acum. Context: creșterea atacurilor și deficitul de interceptoare Patriot Ignat a indicat că, în luna iulie, Rusia a lansat asupra Ucrainei peste 450 de rachete de diferite tipuri, dintre care 200 au fost balistice. În paralel, Ucraina se confruntă cu o lipsă de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot , ceea ce complică interceptarea rachetelor balistice, lansate „tot mai frecvent”. Publicația notează că rachetele balistice sunt mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră sau dronele, din cauza vitezei mari și a traiectoriei foarte înclinate. Ce se vede deja pe teren În ultimele săptămâni, Kievul a fost lovit săptămânal, cu victime civile și clădiri rezidențiale distruse. În noaptea de 5 august, Ucraina nu a reușit să intercepteze niciuna dintre cele 28 de rachete balistice lansate de Rusia, potrivit informațiilor citate. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina a primit anul acesta doar o treime din numărul de rachete interceptoare pentru Patriot față de perioada corespunzătoare din 2025. Informațiile au fost relatate și de Agerpres , care citează AFP. [...]
O explozie la o fabrică de muniții a KNDS lângă Roma ridică riscuri operaționale pentru producția de armament , în condițiile în care unitatea produce muniție de calibru mediu și mare și materiale pentru industria spațială, potrivit Focus . Incidentul a avut loc pe platforma industrială a KNDS din apropiere de Colleferro , la circa 40 km sud-est de capitala Italiei. Carabinierii au transmis că, joi, la fața locului erau în desfășurare intervenții „complexe” ale pompierilor și poliției. Ce se produce în unitatea afectată Potrivit agenției italiene Ansa, în fabrica de lângă Roma se produc: muniții de calibru mediu și mare pentru apărarea terestră și navală; combustibili solizi (cu ardere solidă) pentru rachete purtătoare folosite în domeniul spațial. Cum s-a produs explozia și ce se știe despre victime Imagini video arată un nor mare de fum. Conform relatărilor citate, inițial ar fi izbucnit un incendiu, urmat de explozie, iar bubuitura s-ar fi auzit la kilometri distanță, inclusiv în localități din jur. Presa italiană a relatat că nu au existat victime, în pofida forței exploziei. Agenția AGI a indicat că, înainte de explozie, fusese declanșată alarma de incendiu, iar angajații ar fi avut timp să se pună la adăpost. Cauza: între accident tehnic și posibilă intenție Cauza nu este încă stabilită definitiv. „Corriere Della Sera” a relatat că ar fi fost vorba despre un accident în secția de presare a pulberilor, unde un incendiu ar fi pornit într-o mașină de compactare. Postul Sky TG24 a informat că au fost deschise investigații privind o posibilă incendiere. Pentru moment, autoritățile nu au comunicat dacă activitatea fabricii a fost oprită și nici ce impact ar putea avea incidentul asupra livrărilor, însă intervențiile „complexe” și ancheta în curs indică o evaluare extinsă a situației la fața locului. [...]
Pentagonul pregătește o revizuire a strategiei nucleare, dar spune că nu urmărește o pivotare către arme tactice , într-un demers care poate influența prioritățile de planificare și achiziții în apărare, prin accentul pus pe descurajare și pe corelarea utilizării forței cu interesele SUA, potrivit Economica . Declarațiile au fost făcute de subsecretarul pentru politici Elbridge Colby , pe fondul unor informații potrivit cărora Pentagonul elaborează o nouă strategie nucleară în care ar exista un accent pe utilizarea armelor nucleare tactice (cu rază scurtă) în cazul unor conflicte regionale, relatează Agerpres. Colby a respins ideea că revizuirea ar urmări să crească atenția acordată armelor tactice, insistând că obiectivul este menținerea descurajării și a stabilității. „Este evident că obiectivul aici, subliniez, este menţinerea descurajării şi a stabilităţii, nu afectarea acestora. Un lucru pe care aş dori să-l precizez în mod special este faptul că nu urmărim să punem accentul pe armele nucleare cu rază de acţiune tactică sau să sporim atenţia acordată acestora.” În același timp, oficialul a subliniat miza majoră a „pragului nuclear” și a efectelor pe care le-ar avea o eventuală utilizare a armelor nucleare, într-o declarație citată de Yonhap. Ce urmărește revizuirea: descurajare și utilizare „rațională” a forței Potrivit lui Colby, revizuirea are și scopul de a se asigura că o eventuală utilizare a forței militare la scară largă, inclusiv a armelor nucleare, ar fi „rațională” și corelată cu interesele Statelor Unite. El a indicat că această abordare are implicații pentru modul în care SUA încearcă să împiedice un adversar să obțină avantajul urmărit. Schimbare de doctrină operațională: de la „schimbare de regim” la funcție defensivă Colby a mai spus că, în trecut, forțele armate americane au fost „constituite și organizate” pentru operațiuni de schimbare de regim, însă actuala revizuire nu urmărește acest obiectiv. În schimb, structura de forțe ar fi construită cu o funcție defensivă, menită să împiedice adversarul să își atingă obiectivele. La ce să ne așteptăm Oficialul american a indicat că nu sunt anticipate „schimbări radicale”, ci o ajustare care să facă strategia nucleară — la fel ca strategia pentru armamentul convențional — „adecvată scopului” pentru perioada și contextul strategic actual. [...]
Neutralizarea dronelor rusești lângă Neptun Deep și bilanțul de 159 de mine marine distruse indică o presiune operațională în creștere pentru securizarea vestului Mării Negre , într-o zonă care include infrastructură energetică offshore, potrivit news.ro . Șeful Statului Major al Forțelor Navale, Mihai Panait , a declarat la Constanța că dronele descoperite și distruse în Marea Neagră, în zona Neptun Deep, au fost de proveniență rusească. Întrebat ce tip de drone au fost, acesta a precizat că au fost „drone Gerbera”, menționând că „doar acestea sunt cunoscute a fi de producție rusească”. Oficialul a descris și modul de intervenție, arătând că informațiile au venit prin sistemul de informare interinstituțional din România și că acțiunea a fost derulată împreună cu o capabilitate a Gărzii de Coastă Constanța, cu o platformă navală și cu echipa de scafandri de luptă EOD (specializați în neutralizarea munițiilor explozive) din cadrul Forțelor Navale Române. MRCC Constanța (centrul de coordonare a salvării maritime) ar fi transmis prima informare către Forțele Navale, conform declarațiilor citate. Panait a mai spus că zona în care a avut loc acțiunea militară de „ieri”, în raionul Neptun Deep, în apropierea platformei Neptun Alpha, este la 80–90 de mile marine, până la 100 de mile marine, adică „aproape 200 de kilometri”. Minele marine rămân „primul pericol” în evaluarea Forțelor Navale În același context, șeful Forțelor Navale a indicat un bilanț de 159 de mine marine descoperite și distruse în bazinul Mării Negre, „în special în partea de vest”. În evaluarea sa, acesta este „primul pericol” din perspectiva specialiștilor Forțelor Navale Române. Pe lângă mine, Panait a enumerat încă două riscuri operaționale menționate în conferința de presă: drone aeriene căzute „în număr mare”, cu fragmente sau intrate în spațiul aerian, ajunse pe teritoriul României, în zona Deltei Dunării; drone de suprafață care plutesc în derivă sau acționează în conflict și pot ajunge, fără a putea fi anticipate, în zona de responsabilitate a României, inclusiv în zona economică exclusivă. [...]
Turcia vrea să transforme „ Acordul de la Mecca ” într-un pact regional de apărare , cu potențial de a schimba arhitectura de securitate din Orientul Mijlociu, pe fondul prelungirii războiului din regiune, potrivit Agerpres . Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus, într-un interviu acordat cotidianului panarab Asharq Al-Awsat, că Ankara urmărește extinderea acordului de apărare semnat vineri, la Mecca, între Turcia, Arabia Saudită și Pakistan. Erdogan a indicat că, „probabil”, în condiții favorabile, „toate țările din regiune” ar putea adera la acest cadru. Ce prevede acordul și de ce contează În declarația comună a celor trei semnatare, acordul este prezentat ca un instrument de „consolidare a descurajării colective” împotriva oricărui act de agresiune. Documentul include o clauză potrivit căreia un atac armat asupra oricăruia dintre cele trei state va fi considerat un atac asupra tuturor. Erdogan numește înțelegerea „Acordul de la Mecca” și o justifică prin ideea că problemele regionale ar trebui soluționate de actorii regionali, fără formule „impuse din exterior”. Extinderea: Egiptul, menționat, dar fără confirmare Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, exprimase deja sâmbătă dorința Ankarei ca Egiptul să se alăture „în etapa următoare”. Totuși, Egiptul nu a comentat public această perspectivă, deși Fidan urmează să efectueze o vizită acolo joi și vineri. În plus, potrivit informațiilor apărute în presă și citate de Agerpres, ar exista rezerve din partea liderilor egipteni și saudiți față de o eventuală extindere. [...]
Polonia vrea să atragă fonduri SAFE rămase nefolosite de alte state, ceea ce poate redirecționa rapid finanțarea UE către proiecte de înzestrare cu producție europeană , potrivit Agerpres . Viceministrul apărării Pawel Zalewski a spus că Varșovia este interesată de „rezerva” de bani neutilizați și că urmează negocieri cu Comisia Europeană. Instrumentul SAFE (Security Action For Europe) este parte a planului ReARM Europe, redenumit ulterior ReARM Readiness 2030 , prezentat de Comisia Europeană în martie 2025. Planul vizează mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru consolidarea capacităților de apărare ale Uniunii Europene până în 2030, inclusiv printr-o „descurajare credibilă”. Miza: competiție pentru bani și accelerarea achizițiilor Zalewski a indicat că alocarea fondurilor suplimentare ar urma să se decidă în urma unei competiții între state, în discuțiile cu Comisia Europeană. „Va exista un joc de departajare în negocierile cu Comisia Europeană. Vom prezenta proiectele pe care le-am dori incluse în acest mecanism.” Polonia a semnat deja un acord de împrumut în cadrul SAFE, care îi asigură 43,7 miliarde de euro (aprox. 218,5 miliarde lei) pentru consolidarea armatei, în contextul intensificării eforturilor UE de securitate și al riscurilor geopolitice. Ce ar cumpăra Polonia cu bani în plus Potrivit demnitarului polonez, fondurile suplimentare ar putea fi direcționate către achiziții de aviație militară, în special: avioane militare de transport; avioane pentru realimentare în aer. Regula de eligibilitate care favorizează industria europeană Pentru ca un proiect să fie eligibil pentru împrumuturi prin SAFE, 65% din valoarea sa trebuie contractată cu companii din statele UE, din Spațiul Economic European sau din Ucraina. În practică, mecanismul este construit pentru a susține achizițiile de echipamente produse în Europa și, în cazul statelor terțe eligibile (precum Ucraina), pentru proiecte care întăresc apărarea și stimulează industria europeană de apărare. [...]
