Știri
Știri din categoria Apărare
Taiwan ia în calcul achiziția a peste 200.000 de drone de la producători locali, în cadrul unui buget special de 1,25 trilioane dolari taiwanezi (TWD), relatează TechNews.tw. Potrivit publicației, dronele (vehicule fără pilot) sunt unul dintre cele șapte capitole ale „planului de întărire a rezilienței defensive și a capabilităților asimetrice”, iar pe lângă modele cumpărate de la furnizori americani precum Anduril, o parte semnificativă ar urma să fie contractată din Taiwan.
Contextul este accelerarea modernizării apărării după izbucnirea războiului Rusia–Ucraina, conflict care a evidențiat rolul dronelor în operațiuni de recunoaștere și lovire. Taiwan a creat în august 2022 o „echipă națională” pentru drone și un centru de cercetare-dezvoltare la Chiayi, cu obiectivul de a integra lanțul industrial local și de a folosi comenzi militare pentru a ajuta companiile să atingă volum (economii de scară) și să maturizeze producția.
În prima rundă de licitații pentru „drone militare pe standard comercial” (platforme comerciale adaptate cerințelor militare), Ministerul Apărării a avut 13 ofertanți, iar în august 2024 au fost anunțați patru câștigători, cu contracte totale de circa 6,887 miliarde TWD. Companiile menționate ca adjudecatare au fost:
În august 2025, aceleași patru companii au primit un al doilea contract, iar în noiembrie a fost lansată o nouă cerere publică pentru achiziția a 48.750 de drone în 2026–2027, împărțite în cinci tipuri (A–E) definite prin distanță de control și performanțe (de exemplu, multirotor cu peste 6 km sau peste 25 km, aripă fixă cu autonomie și timp de zbor minim, respectiv aripă fixă cu decolare/aterizare verticală). TechNews.tw notează că livrările pentru loturile anterioare (3.000 de unități și cele 48.750 planificate) sunt programate până la finalul lui 2027, ceea ce pune presiune pe capacitatea de producție; dacă bugetul special va fi aprobat, cererea de „peste 200.000” de drone ar putea depăși posibilitățile celor patru câștigători inițiali, deschizând competiția și pentru ceilalți nouă ofertanți din prima rundă.
Recomandate
Flota SUA introduce roboți care se cațără și zboară pe nave - mentenanța navală intră în era inteligenței artificiale continuă transformarea tehnologică a armatei americane, după ce, potrivit Reuters , compania Gecko Robotics a obținut un contract de 71 de milioane de dolari pentru a implementa roboți autonomi și sisteme bazate pe inteligență artificială pe navele Flotei Pacificului. Este primul acord de acest tip acordat unei firme de robotică, marcând o schimbare semnificativă în modul în care marina americană gestionează inspecțiile și reparațiile. Roboții dezvoltați de compania din Pittsburgh sunt capabili să se cațere pe coca navelor, să pătrundă în tancuri de balast și să zboare în spații înguste, colectând date detaliate despre structura și starea materialelor. Aceste informații sunt analizate de platforma software Cantilever, care utilizează inteligență artificială pentru a identifica problemele și necesarul de intervenții. Potrivit companiei, sistemul poate detecta defecte și necesități de reparații de până la 50 de ori mai rapid și mai precis decât inspecțiile manuale. Într-un caz concret, evaluarea robotică a unei punți de zbor a eliminat întârzieri de peste trei luni în lucrările de mentenanță. Contractul, derulat pe o perioadă de cinci ani, este de tip „livrare nedeterminată – cantitate nedeterminată” și va începe cu intervenții pe 18 nave din Flota Pacificului, inclusiv distrugătoare, nave amfibii și nave de luptă litorale. Valoarea inițială a lucrărilor este estimată la până la 54 de milioane de dolari, cu posibilitatea extinderii. Ce aduce nou acest sistem: inspecții automate în zone greu accesibile sau periculoase reducerea semnificativă a timpilor de mentenanță colectarea continuă de date structurale pentru prevenirea defectelor integrarea analizelor AI în deciziile operaționale Gecko Robotics operează în prezent aproximativ 250 de roboți pentru clienți comerciali și guvernamentali și intenționează să mai producă între 50 și 60 de unități în 2026, semn că tehnologia capătă rapid amploare în sectorul apărării. Această inițiativă reflectă o tendință mai largă de automatizare în domeniul militar, unde eficiența, viteza și siguranța devin priorități strategice într-un context geopolitic tot mai complex. [...]
Un incendiu grav pe portavionul Gerald R. Ford a lăsat 600 de marinari fără paturi și a scos la iveală probleme mai serioase decât cele comunicate inițial de Marina SUA, potrivit Biziday , care citează informații publicate de The New York Times . Focul a izbucnit joia trecută în zona spălătoriei și s-a extins rapid prin sistemul de ventilație către dormitoare, fiind stins abia după aproximativ 30 de ore de intervenție continuă a echipajului. Relatările militarilor aflați la bord indică pagube semnificative în zonele de cazare, unde mobilierul și spațiile de dormit au fost afectate. În consecință, aproximativ 600 de membri ai echipajului au rămas fără paturi și sunt nevoiți să doarmă pe podele sau pe mese. Situația este complicată suplimentar de distrugerea completă a spălătoriei, în condițiile în care echipajul se află pe mare de peste zece luni, fără posibilitatea de a-și spăla hainele și lenjeria. Portavionul USS Gerald R. Ford , cel mai mare și mai nou din flota americană, se află în prezent în Marea Roșie, implicat în operațiuni militare din regiunea Golfului. Nava, cu o lungime de 337 de metri și un echipaj de circa 4.500 de militari, transportă peste 75 de aeronave, inclusiv avioane F-35C. Deși incendiul a fost extins și dificil de controlat, sursele citate susțin că acesta nu a afectat capacitatea operațională a navei, misiunile continuând inclusiv pe durata intervenției. Contextul este unul tensionat: portavionul fusese desfășurat anterior în Mediterana, în apropierea Israelului, după escaladarea conflictului cu Iranul, iar ulterior a fost redirecționat în Marea Roșie. În paralel, alte unități navale americane, precum USS Abraham Lincoln, sunt deja active în regiune, iar Washingtonul ia în calcul trimiterea unui al treilea portavion pentru rotație și mentenanță. Aspecte esențiale ale incidentului: incendiu izbucnit în zona spălătoriei și extins prin ventilație intervenție de aproximativ 30 de ore pentru stingere circa 600 de militari rămași fără spații de dormit distrugerea facilităților de spălare la bord operațiunile militare nu au fost întrerupte Incidentul ridică semne de întrebare privind transparența comunicării oficiale și condițiile de trai ale echipajului în misiuni prelungite, în contextul unei prezențe militare americane intensificate în Orientul Mijlociu. [...]
Armata SUA semnează un contract de până la 20 miliarde dolari cu Anduril – accelerare majoră a digitalizării militare continuă modernizarea rapidă a capabilităților operaționale, potrivit Finance Yahoo , care relatează că acordul vizează software, hardware și servicii integrate pe o perioadă de până la 10 ani. Contractul, anunțat oficial în 13–14 martie 2026, începe cu o perioadă de bază de 5 ani și poate fi extins până în martie 2036, conform CNBC TV18 . În esență, acordul consolidează peste 120 de achiziții separate într-un singur cadru, reducând birocrația și costurile generate de intermediari, dar și accelerând livrările către unitățile din teren. Programul include platforma de inteligență artificială Lattice, infrastructură de date, hardware integrat și suport tehnic, toate adaptate cerințelor operaționale moderne, unde viteza de procesare și integrarea sistemelor devin decisive. Pentagonul consideră că această abordare unificată permite reacții mai rapide pe câmpul de luptă, dominat tot mai mult de software și automatizare. Principalele elemente ale contractului: valoare totală: până la 20 miliarde dolari durată: 10 ani (5 ani inițial + opțiune de extindere) componente: AI Lattice, hardware, infrastructură de date, suport tehnic obiectiv: reducerea costurilor și accelerarea implementării Primele rezultate sunt deja vizibile: un contract subsidiar de 87 milioane dolari vizează sisteme anti-dronă bazate pe aceeași platformă Lattice, potrivit TechCrunch . Acest tip de aplicație reflectă presiunea tot mai mare asupra armatei americane de a răspunde rapid amenințărilor emergente, în special celor generate de drone și sisteme autonome. Fondată de antreprenorul Palmer Luckey, Anduril Industries s-a impus ca un jucător important în domeniul tehnologiilor autonome de apărare, dezvoltând inclusiv drone de recunoaștere precum Ghost-X, notează The Jerusalem Post . Contractul actual marchează o schimbare de strategie pentru armata SUA, care se orientează către soluții comerciale scalabile și implementate rapid, în detrimentul programelor tradiționale, mai lente și mai costisitoare. Această mutare indică o transformare structurală a modului în care sunt achiziționate și integrate tehnologiile militare, cu accent pe flexibilitate, viteză și eficiență economică. [...]
Traian Băsescu avertizează că echipamentele SUA din bazele românești pot deveni ținte , pe fondul amenințărilor Iranului, potrivit Click . Fostul președinte spune că decizia de a permite armatei americane să utilizeze bazele de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii este corectă și servește intereselor strategice ale României, dar atrage atenția că riscurile nu pot fi eliminate complet într-un context internațional imprevizibil. Ce spune Băsescu despre bazele de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii Într-o postare pe Facebook, Traian Băsescu precizează că intervenția sa este „doar o părere personală” și că nu urmărește să contrazică pozițiile oficiale ale autorităților române. Reacția vine după ce Iranul a transmis amenințări la adresa României, în legătură cu punerea la dispoziție a celor două baze pentru armata SUA. Băsescu susține că România a acceptat solicitarea Washingtonului, iar decizia ar consolida securitatea națională pe termen lung și relația strategică bilaterală. În același timp, el subliniază că tipul de capabilități ce ar urma să fie dislocate în cele două baze depășește, în opinia sa, sfera strict defensivă. Tipurile de capabilități menționate și riscurile invocate Fostul șef al statului enumeră echipamente precum avioane cisternă (pentru alimentarea în aer a avioanelor de vânătoare și bombardament), drone de cercetare și bombardament, precum și radare pentru dirijarea sistemelor antirachetă și a avioanelor de luptă. Din această perspectivă, el avertizează că Iranul ar putea încerca să lovească echipamentele americane amplasate în România. „Deşi avem o relaţie veche şi bună, este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane dislocate în bazele de la Kogălniceanu şi Turda.” Băsescu adaugă că, deși România ar dispune de mijloace militare pentru a îndepărta pericolul, „nimeni nu poate garanta eliminarea tuturor riscurilor”. În aceeași logică, el include între amenințări și atacurile teroriste ale islamiștilor radicalizați, respectiv atacurile cibernetice. Reacția MAE și poziția oficială a României În replică, Ministerul Afacerilor Externe afirmă că România nu este parte a conflictului, iar prioritatea sa este efortul diplomatic de de-escaladare, susținut „încă din prima zi” a conflictului. MAE mai arată că acordul bilateral de acces din 2006 oferă Statelor Unite cadrul legal pentru utilizarea continuă a bazelor militare din România. Totodată, ministerul amintește că România găzduiește de peste 10 ani capabilități de apărare antirachetă. În mesajul citat, MAE solicită Iranului „să înceteze aceste atacuri”, pe motiv că pun în pericol vieți omenești și afectează securitatea și economia globală. [...]
România a fost notificată că militari și echipamente americane vor ajunge „de îndată” la baza aeriană Mihail Kogălniceanu , iar primele aeronave ar putea sosi în doar câteva ore sau zile, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit Digi24 , anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Radu Miruță, care a precizat că desfășurarea de forțe este parte a eforturilor de consolidare a flancului estic al NATO și de creștere a capacității de apărare a României. Oficialul român a declarat că este vorba despre aproximativ 400–500 de militari americani , care vor opera echipamentele și aeronavele dislocate pe teritoriul României. Potrivit acestuia, decizia vine după aprobarea Parlamentului, la propunerea președintelui Nicușor Dan, pentru dislocarea unor capabilități militare suplimentare solicitate de Statele Unite. Ce echipamente militare vor fi trimise Conform informațiilor prezentate după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, SUA intenționează să trimită la baza din județul Constanța mai multe capabilități cu rol defensiv, printre care: avioane-cisternă pentru realimentare în aer echipamente de comunicații prin satelit personal militar specializat pentru operarea și mentenanța acestor sisteme Aceste resurse ar urma să fie integrate în infrastructura militară existentă la baza Mihail Kogălniceanu , unul dintre cele mai importante puncte strategice ale NATO din regiunea Mării Negre. Contextul regional al deciziei Decizia vine într-un moment de tensiune majoră în Orientul Mijlociu, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Iran. În acest context, Washingtonul a solicitat dislocarea de capabilități suplimentare în mai multe locații strategice, iar România, membru NATO și partener strategic al SUA, este una dintre aceste poziții cheie. Autoritățile române susțin că prezența militară americană suplimentară reprezintă o garanție de securitate pentru România și pentru flancul estic al Alianței Nord-Atlantice . Controverse politice în Parlament Decizia a provocat însă reacții în Parlament. În timpul dezbaterilor, opoziția a întrerupt discursurile cu fluierături și vuvuzele, iar unele partide au refuzat să voteze solicitarea. Liderul AUR, George Simion , a declarat că formațiunea sa nu a susținut aprobarea deoarece consideră că România riscă să fie implicată într-un conflict militar. De asemenea, parlamentarii POT nu au votat propunerea. În ciuda acestor controverse, majoritatea parlamentară a aprobat dislocarea capabilităților americane, iar potrivit ministrului Apărării, sosirea primelor echipamente este iminentă , fiind doar o chestiune de ore sau zile. [...]
Cinci avioane militare americane de realimentare au fost avariate într-un atac cu rachete lansat de Iran asupra bazei aeriene Prince Sultan din Arabia Saudită, într-un nou episod al conflictului care se extinde în regiunea Golfului. Informația a fost relatată de The Wall Street Journal , citând oficiali americani, și confirmă intensificarea atacurilor iraniene asupra infrastructurii militare a SUA din Orientul Mijlociu. Atacul a vizat Prince Sultan Air Base , situată în apropierea orașului Al Kharj, la aproximativ 60 de kilometri sud de Riyadh. Deși cele cinci aeronave de realimentare ale Forțelor Aeriene americane au suferit avarii, acestea nu au fost distruse, iar lucrările de reparație sunt deja în curs. Potrivit oficialilor citați, nu au existat victime în urma loviturilor . Rolul bazei aeriene în conflict Baza Prince Sultan este un punct strategic pentru operațiunile aeriene ale Statelor Unite în regiune. De aici sunt coordonate misiuni de realimentare în aer pentru avioanele de luptă implicate în bombardamente asupra Iranului, operațiuni care au început după declanșarea conflictului la 28 februarie 2026 . La apogeul desfășurării forțelor, baza găzduia: 16 avioane KC-135 Stratotanker 6 avioane KC-46A Pegasus Aceste aeronave sunt esențiale pentru extinderea razei de acțiune a avioanelor de luptă care participă la atacuri asupra țintelor din interiorul Iranului. Atacuri repetate asupra bazei Conform Long War Journal , apărarea aeriană saudită a interceptat în repetate rânduri rachete balistice și drone lansate spre bază. Totuși, unele proiectile au reușit să treacă de sistemele defensive, provocând pagube infrastructurii și echipamentelor militare. Atacul asupra avioanelor de realimentare vine într-un moment dificil pentru armata americană din regiune. În ultimele zile au fost raportate și alte incidente: trei avioane F-15E Strike Eagle pierdute în urma unui incident de foc prietenesc cu un avion kuweitian un avion KC-135 prăbușit în vestul Irakului , accident soldat cu moartea celor șase membri ai echipajului relocarea unei părți din flota de avioane de realimentare din Arabia Saudită către baze din Europa Conflictul se extinde în regiunea Golfului Loviturile asupra bazei Prince Sultan fac parte dintr-o campanie mai amplă de represalii iraniene care a vizat baze americane, infrastructură energetică și obiective civile din mai multe state arabe, inclusiv Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuwait, Bahrain, Qatar, Iordania și Irak. De la începutul războiului, Iranul a lansat mii de rachete și drone , atacurile perturbând transportul aerian și contribuind la blocarea Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrolul global. Oficialii americani susțin că forțele SUA și Israel au lovit deja peste 15.000 de ținte iraniene , iar operațiunile militare continuă pe măsură ce conflictul intră în a treia săptămână. [...]
