Știri
Știri din categoria Apărare
Taiwan pompează 241 milioane de dolari în motoare germane pentru a prelungi viața tancurilor M60A3, într-un program care combină modernizarea platformelor vechi cu achiziția de tancuri noi, pe fondul presiunilor de securitate din regiune, potrivit Focus.
Taiwan modernizează tancurile M60A3 „Patton” preluate din stocurile armatei SUA în perioada 1995–2000, considerate inferioare tancurilor moderne. Primele vehicule modernizate au fost observate la începutul lui martie 2025 pe un poligon, conform revistei de specialitate Asian Military Review. Imaginile arată un turn reproiectat, plăci suplimentare de blindaj și o stație de armament telecomandată, probabil de producție taiwaneză, în condițiile în care informațiile oficiale ale guvernului sunt, deocamdată, limitate.
Nucleul programului este o primă tranșă de cel puțin 40 de tancuri M60A3, care primesc îmbunătățiri majore. Potrivit Asian Military Review, institutul de cercetare de stat National Chung-Shan Institute of Science and Technology (NCSIST) a primit sarcina de a dezvolta și integra noi sisteme de ochire și observare.
Cea mai vizibilă schimbare este trecerea de la tunul de 105 mm M68 la un tun cu țeavă lisă de 120 mm, pentru a apropia puterea de foc de standardele tancurilor moderne. În plus, sunt modernizate calculatorul balistic de conducere a focului, optica și sistemele hidraulice și electrice din turelă. Conform aceleiași surse, tancurile modernizate ar urma să reintre în dotarea trupelor până în octombrie 2025, în mai multe tranșe.
Pe lângă modificările de armament și electronică, Taiwan investește și în propulsie, printr-un contract de 241 milioane de dolari (aprox. 1,1 miliarde lei) cu Renk America, companie care aparține grupului german Renk, cu sediul la Augsburg. Renk America furnizează motoare diesel AVDS-1790 pentru flota de M60A3, conform unui comunicat al companiei din 16 martie 2023.
Renk susține că motoarele ar crește disponibilitatea operațională și fiabilitatea tancurilor; compania indică faptul că astfel de motoare sunt folosite și de alți utilizatori într-un interval de putere de 750–1200 CP. În comunicat, directoarea generală Susanne Wiegand este citată spunând:
„Suntem mândri și ne bucurăm foarte mult de această comandă.”
În paralel, Taiwan își completează forțele blindate cu tancuri noi. Asian Military Review notează că prima livrare de 38 de tancuri M1A2T Abrams (variantă adaptată pentru Taiwan) a sosit în decembrie 2024. Alte 42 de unități ar urma să fie livrate în 2025, iar ultimele 28 în 2026, potrivit informațiilor atribuite Ministerului Apărării din Taipei.
Pe lângă M60A3 și noile Abrams, armata operează și CM-11 „Brave Tiger” (combinație între șasiu de M60 și turelă de M48) și CM-12 (variantă modernizată a M48A3), conform Asian Military Review. Rezultatul este o structură de forțe bazată pe modernizarea platformelor existente, completată cu tancuri „high-end”, cu efect direct asupra costurilor de mentenanță, lanțurilor de aprovizionare și ritmului de creștere a capacității operaționale.
Recomandate
Italia va disloca circa 100 de militari la baza Mihail Kogălniceanu , într-o misiune de instruire care începe pe 15 iunie , pe fondul tensiunilor din NATO după incidentul de la Galați , potrivit G4Media . Mișcarea are un impact operațional direct: întărește capacitatea de reacție și pregătirea forțelor aeriene române în fața amenințărilor dinspre Rusia, într-un punct strategic al flancului estic. Misiunea ar urma să dureze cel puțin o lună și va include personal al Forțelor Aeriene italiene și mai multe aeronave de luptă. Militarii vor fi dislocați la baza aeriană „Mihail Kogălniceanu”, lângă Constanța, descrisă ca unul dintre cele mai importante puncte strategice ale NATO în zona Mării Negre. Ce înseamnă misiunea, concret Potrivit informațiilor citate de publicație din presa italiană, desfășurarea nu este o misiune de tip „air policing” în sensul clasic NATO (poliție aeriană pentru supravegherea și interceptarea țintelor), ci are ca obiectiv principal instruirea și consolidarea capacităților aviației române. Un grup mic de militari italieni se află deja în România pentru recunoaștere, iar restul contingentului este așteptat să ajungă până la jumătatea lunii iunie. Baza de la Mihail Kogălniceanu găzduiește deja aproximativ 4.500 de militari americani, ceea ce amplifică rolul operațional al locației în arhitectura de apărare a NATO la Marea Neagră. Italia pregătește, separat, și o operațiune de poliție aeriană în Lituania, programată pentru septembrie, în cadrul consolidării flancului estic al Alianței. Contextul: incidentul de la Galați și reacțiile de la Roma Decizia vine după incidentul în care o dronă a căzut pe un bloc din Galați și a rănit două persoane, eveniment care a generat reacții politice divergente în Italia. Premierul Giorgia Meloni a condamnat atacul drept un „act grav”, argumentând că acesta arată cum „războiul de agresiune continuă să amenințe securitatea europeană și să lovească civili nevinovați”, și a transmis solidaritate României. „[Este] un act grav.” Ministrul Apărării, Guido Crosetto, a vorbit despre o „escaladare periculoasă care nu poate fi tolerată” și a reafirmat coeziunea NATO. În schimb, formațiunea Liga, condusă de Matteo Salvini, a avut o poziție mai rezervată: nu a condamnat explicit Rusia și a cerut continuarea eforturilor pentru pace și negocieri, insistând totodată pentru limitarea sprijinului politic privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, subiect care urmează să fie discutat în Parlamentul italian. În paralel, autoritățile italiene și serviciile de informații încearcă să clarifice dacă drona implicată aparține într-adevăr Rusiei, în condițiile în care au existat voci politice care au ridicat îndoieli, deși poziția oficială a guvernului rămâne de condamnare a incidentului și sprijin pentru România. [...]
Washingtonul pregătește „decizii importante” privind securitatea Europei , pe fondul presiunilor tot mai explicite ca statele europene să-și asume o parte mai mare din costuri și capabilități, potrivit News . Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a transmis mesajul la Dialogul de la Shangri-La din Singapore, într-un discurs în care a criticat din nou aliații din Europa Occidentală. Hegseth a susținut că europenii au ignorat „prea mult timp” îndemnurile Washingtonului de a-și consolida apărarea și a indicat că urmează anunțuri legate de „Europa și NATO ”. În același timp, el a lăudat statele asiatice, despre care a spus că au înțeles că baza unui parteneriat durabil ține de „alinierea concretă a intereselor naționale”, nu de „valori idealizate”. „Atunci când interesele noastre sunt divergente, ne adaptăm cu pragmatism, fără dramă şi fără să facem morală. Cred că Europa Occidentală ar putea învăţa din asta.” Presiunea pentru cheltuieli mai mari și o prezență americană mai redusă În intervenția sa, Hegseth a reluat linia critică a administrației Trump la adresa capitalelor europene, acuzate că au promovat „o retorică mondialistă găunoasă” despre o ordine internațională bazată pe reguli, în timp ce și-ar fi „golit armatele de substanță” și și-ar fi „deschis larg frontierele”. Mesajul se leagă de obiectivul stabilit anul trecut în NATO de a investi colectiv 5% din PIB în apărare, în urma presiunilor lui Donald Trump, însă „majoritatea țărilor sunt încă departe de acest nivel”, conform materialului. Ce ar putea urma: ajustări în NATO, anunțate „în curând” Hegseth a afirmat că „Europa și NATO au de luat decizii importante” și că acestea vor fi cunoscute „în curând”. În context, News relatează că, la o reuniune recentă a NATO în Suedia, secretarul de stat american Marco Rubio le-a confirmat europenilor că trebuie să se obișnuiască cu mai puțini militari americani pe continent. Tot Rubio a indicat că urmează să fie anunțată în curând o ajustare privind ceea ce unele state membre numesc „cavaleria” – un grup de forțe care poate fi mobilizat în 180 de zile, în caz de necesitate. [...]
Estonia ia în calcul extinderea recrutării obligatorii și la femei, pe fondul scăderii natalității , un scenariu care ar schimba cadrul de reglementare al serviciului militar și modul în care statul își planifică efectivele pe termen lung, potrivit Stirile Pro TV . Anu Rannaveski, șefa Agenției pentru Resurse de Apărare a Estoniei (instituția care gestionează recrutarea militară), a avertizat că numărul tot mai mic de tineri care ajung la vârsta încorporării poate face dificilă atingerea țintelor de personal ale armatei până în 2040. Declarațiile au fost făcute pentru postul public estonian ERR, potrivit TVP World. De ce se discută o schimbare de reglementare Oficialul a indicat că Estonia riscă să nu poată acoperi planul anual de recrutare prevăzut în strategia de apărare pe termen lung. „Până în 2040, problema va deveni foarte evidentă: nu vom putea ocupa cele 4.100 de locuri planificate”. În prezent, Estonia (aprox. 1,3 milioane de locuitori) se bazează pe serviciul militar obligatoriu pentru bărbați, în timp ce femeile se pot înrola doar voluntar. Rannaveski spune însă că tendințele demografice împing decidenții să ia în calcul extinderea obligativității și asupra femeilor, pe măsură ce natalitatea scade. „În generațiile anterioare se nășteau până la 15.000 de băieți pe an. Acum numărul a scăzut la 4.000–5.000”. Ce ar urma și care este contextul de securitate Potrivit aceleiași surse, Estonia ar avea încă suficienți tineri eligibili pentru a menține sistemul actual pe termen scurt, dar autoritățile ar trebui să înceapă pregătirile pentru viitor. „Sper cu adevărat că întrebarea este mai degrabă când, nu dacă”. Rannaveski a adăugat că „fiecare cetățean estonian are datoria de a apăra independența Estoniei”. În context, Estonia este prezentată ca stat NATO de pe flancul estic, la granița cu Rusia, care și-a consolidat postura defensivă după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Cum se aliniază Estonia la tendințele din Europa Materialul notează că mai multe state europene au introdus deja recrutarea obligatorie pentru femei sau se îndreaptă către sisteme neutre din punct de vedere al genului: Norvegia: recrutare obligatorie indiferent de sex (din 2015), primul stat NATO cu această abordare; Suedia: a urmat în 2017; Danemarca: a început să includă femeile în sistemul de recrutare începând din acest an; Letonia: a indicat că ar putea introduce serviciul obligatoriu pentru femei în jurul anului 2028; Polonia: serviciul militar rămâne voluntar pentru femei, dar ponderea lor în armată a urcat la aproximativ 17% (de la sub 5% în urmă cu un deceniu). Pentru Estonia, discuția rămâne, deocamdată, la nivel de avertisment și planificare: miza este dacă actualul cadru de recrutare mai poate susține țintele de efective până în 2040, în condițiile declinului demografic. [...]
Intrarea unei drone rusești în România ridică presiune pe regulile de apărare aeriană ale NATO , inclusiv prin posibile acorduri operative cu Ucraina și Republica Moldova, pentru ca Alianța să-și poată proteja propriul teritoriu în condițiile unor incursiuni tot mai frecvente, potrivit Biziday , care citează o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). ISW notează, pe baza imaginilor cu resturile de la fața locului, că drona care a lovit un bloc din Galați ar fi de tip Shahed, iar Geran-2 este versiunea produsă în Rusia a modelului iranian Shahed-136. Institutul subliniază că acesta este primul caz de incursiune rusească ce a dus la rănirea unor civili într-un stat membru NATO. De ce contează: limitările legale pot deveni o vulnerabilitate operațională Analiza trece în revistă încălcările repetate ale spațiului aerian românesc și amintește un atac „notabil” din 10 septembrie, când 19 drone rusești ar fi intrat intenționat în Polonia. Concluzia ISW este că frecvența acestor incidente indică o schimbare de calcul la Moscova, în sensul acceptării riscului de victime civile în state NATO, ca efect al campaniei de atacuri a Rusiei. În acest context, ISW pune accent pe declarațiile comandanților Armatei Române, potrivit cărora legislația românească interzice apărării aeriene să opereze într-un mod care ar afecta spațiul aerian al unei țări vecine, inclusiv lansarea unui proiectil care ar putea intra în spațiul aerian ucrainean. Din această perspectivă, institutul apreciază că NATO ar putea fi nevoit să ia în calcul negocierea unor acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Republica Moldova, ca măsură de autoapărare, indiferent dacă incursiunile sunt accidentale sau intenționate. Semnalul politic: amenințări și „testarea” reacției NATO ISW analizează și o declarație a vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev , interpretată ca o amenințare la adresa României și a altor state europene cu noi atacuri cu drone dacă acestea continuă sprijinul pentru Ucraina. Institutul arată că, deși Medvedev face frecvent declarații mai radicale decât alți oficiali ai Kremlinului, mesajele sale reflectă totuși amenințări pe care Kremlinul dorește să le transmită. În evaluarea ISW, Kremlinul a urmărit reacțiile NATO la incursiunile anterioare, mai ales în toamna lui 2025, iar atacul din 29 mai din România ar putea fi folosit pentru a testa răspunsul Alianței atât la incursiunea în sine, cât și la retorica Moscovei. Institutul anticipează că astfel de incidente vor continua atât timp cât forțele ruse operează drone în vecinătatea frontierelor NATO, ceea ce ar putea forța ajustări ale politicilor și cadrelor de apărare aeriană pentru protejarea populației. Analiza integrală a ISW este disponibilă aici: Institutul pentru Studiul Războiului . [...]
Ministerul Apărării a angajat peste 5,6 miliarde euro (aprox. 28,6 miliarde lei) în contracte de înzestrare semnate la limită , în cadrul instrumentului financiar SAFE , potrivit Adevărul . Documentele au fost parafate vineri, 29 mai, de Direcția Generală pentru Armamente , în condițiile aprobate de Parlament, iar MApN spune că a respectat termenul legal din Regulamentul SAFE, 30 mai 2026. Miza economică este dublă: dimensiunea bugetară a pachetului (unul dintre cele mai mari angajamente recente de achiziții) și concentrarea contractelor către grupul Rheinmetall și entități afiliate, pe segmente care acoperă forțele terestre, apărarea antiaeriană apropiată și componenta navală. Cum se împart contractele: blindate, anti-dronă/antiaerian, nave și muniție Pachetul anunțat de MApN include patru contracte, cu următoarele valori și livrabile: 3.337 mil. euro (fără TVA) – acord-cadru cu Rheinmetall Automecanica SRL pentru 298 mașini de luptă ale infanteriei (MLI) și derivate , destinate batalioanelor de infanterie grea din Forțele Terestre. 981,95 mil. euro – contract cu Rheinmetall Italia S.p.A. pentru sisteme anti-dronă și antiaeriene SKYNEX, SKYRANGER 35 și Millenium : 7 sisteme SKYNEX , 2 sisteme SKYRANGER 35 și 2 sisteme Millenium , pentru apărarea antiaeriană foarte apropiată a forțelor și infrastructurii militare. 920 mil. euro – contract cu NVL B.V. & Co. KG (parte a grupului Rheinmetall AG Germania) pentru 2 nave de patrulare maritimă și 2 vedete de intervenție pentru scafandri , cu rol în securitatea maritimă și protecția frontierelor UE și NATO. 449,75 mil. euro – contract cu Rheinmetall Waffe Munition GmBH pentru 401.760 lovituri calibru 35 mm AHEAD , muniție destinată, potrivit MApN, creșterii puterii de foc împotriva țintelor aeriene, inclusiv drone. De ce contează: termenul SAFE și accelerarea achizițiilor MApN leagă semnarea contractelor de calendarul SAFE și de presiunea procedurală de a închide documentația până la termenul din regulament. „Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală pentru armamente - în calitate de Autoritate contractantă, a semnat aceste contracte de achiziție în cadrul Instrumentului financiar SAFE, respectând termenul legal prevăzut de Regulamentul SAFE - 30 mai 2026.” În același comunicat, ministerul afirmă că finalizarea a presupus „proceduri complexe” și depășirea unor dificultăți „procedurale și comerciale”, argumentând importanța respectării calendarului în „actualul context de securitate regională” și în raport cu accelerarea modernizării Armatei României. [...]
MAI își extinde flota aeriană pentru intervenții și ordine publică prin achiziția a 12 elicoptere multirol, finanțată în cadrul programului european SAFE, potrivit News . Inspectoratul General de Aviație (IGAv) din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) spune că noile aeronave sunt destinate consolidării capacității naționale de intervenție aeriană, protecție civilă și gestionare a situațiilor de urgență, dar și misiunilor de ordine și siguranță publică. Achiziția vizează 7 elicoptere de tip H160 și 5 de tip H145, în cadrul Programului SAFE (Security Action for Europe). Noile aeronave vor fi operate de IGAv, structură aflată în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență . Cum vor fi folosite elicopterele și ce schimbă operațional IGAv indică o împărțire operațională distinctă între cele două tipuri de elicoptere, în funcție de profilul misiunilor. Distribuția pentru H160 : 3 aeronave pentru misiuni de ordine și siguranță publică; 4 aeronave pentru misiuni de protecție civilă. H160 sunt prezentate ca platforme multirol pentru misiuni complexe, cu autonomie extinsă, capacitate ridicată de transport și performanțe operaționale superioare. Conform IGAv, acestea vor putea fi folosite inclusiv la intervenții SMURD, transport operativ, căutare-salvare și sprijin logistic în zone greu accesibile sau afectate de dezastre și au capacitatea de a transporta doi pacienți. Elicopterele H145 vor fi alocate pentru misiuni SMURD și salvare montană, cu rol principal în intervenții medicale de urgență și operațiuni de căutare-salvare. IGAv precizează că acest tip de aeronavă completează capabilitatea operațională prin flexibilitate și intervenție rapidă în misiuni tactice, medicale și de salvare, inclusiv în condiții dificile (de exemplu, aterizare în teren necunoscut și operare în medii urbane sau zone cu acces limitat). SAFE: calendar strâns pentru contracte și finanțare europeană Achiziția este încadrată în Programul SAFE, iar regulamentul programului prevede că toate contractele trebuie semnate până la 30 mai 2026, potrivit informațiilor transmise de IGAv. România beneficiază de o alocare de 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE, mai arată sursa citată. În același cadru, IGAv a anunțat și realizarea unui Centru Integrat de Simulare în Zbor pentru elicopterele S70M Black Hawk și H135, folosite în misiuni SMURD și de ordine publică, cu obiectivul de a îmbunătăți instruirea, siguranța aeronautică și disponibilitatea operațională a flotei. [...]
