Știri
Știri din categoria Apărare

Armata SUA vrea să cumpere până la 5.000 de rachete antidrone ieftinite, pentru a reduce costul apărării aeriene potrivit TechRadar, care descrie cerințele pentru un nou interceptor sol-aer destinat în special dronelor mici și medii și integrat în infrastructura existentă.
Programul vizează o rachetă numită Next Generation C-sUAS Missile (NGCM), concepută să extindă raza sistemelor actuale de contracarare a aeronavelor fără pilot (c-sUAS). Armata cere ca NGCM să poată angaja drone din „Group 2” (exemplu: Boeing ScanEagle) și „Group 3” (exemplu: Insitu RQ-21 Blackjack), în limite de altitudine și viteză precizate în cerințe.
Un element central este timpul de reacție: racheta ar trebui să părăsească lansatorul în maximum cinci secunde de la comanda operatorului, în timpul unei angajări. La nivel de performanță, Armata SUA cere inițial interceptarea dronelor la 6 km altitudine, dincolo de 16 km distanță, iar ca obiectiv viitor extinderea angajării dincolo de 25 km la 8 km altitudine.
Ghidajul ar urma să se bazeze pe un „radar seeker” (cap de ghidare radar), pentru a funcționa împreună cu rețelele existente de apărare aeriană și supraveghere a câmpului de luptă.
Armata insistă ca NGCM să fie produsă și integrată în Coyote Launch System, cu „modificări minime sau deloc”. Repetarea acestei cerințe indică intenția de a construi pe arhitectura actuală, evitând introducerea unei noi platforme de lansare.
În plus, este cerută compatibilitatea cu mai multe sisteme radar, inclusiv Sentinel A3 și A4, LTAMDS și TPQ-53, pentru integrare mai ușoară fără schimbări ample de infrastructură.
Contractorii au termen până la 20 august pentru a răspunde notificării „Sources Sought” (o etapă de consultare a pieței înaintea unei achiziții). Armata vrea ca programul să ajungă la Technology Readiness Level 7 (nivel de maturitate tehnologică ce implică prototip testat în teren) înainte de finalul anului fiscal 2027.
Planul de achiziție prevede livrarea a 50 de rachete pentru evaluare operațională la începutul lui 2028, înainte de decizii privind producția la scară mai mare. Documentele de planificare menționate în material indică ambiția de a cumpăra 5.000 de rachete, cu un cost sub 150.000 de dolari fiecare (aprox. 690.000 lei), prin achiziții în volum.
Prin comparație, un interceptor Patriot ar costa aproximativ 4 milioane de dolari (aprox. 18,4 milioane lei), însă TechRadar notează și presiunea inversă: o dronă iraniană Shahed-136 ar fi estimată la circa 35.000 de dolari (aprox. 161.000 lei) și poate fi folosită în roiuri, ceea ce menține problema costului pe angajare.
Chiar dacă NGCM ar reduce semnificativ costul față de interceptoarele scumpe, diferența față de dronele ieftine rămâne relevantă. În acest context, materialul explică de ce Armata SUA continuă să investească și în tehnologii cu cost potențial mai mic pe angajare, precum laserele și microundele, deși rachetele rămân utile în condiții meteo care pot limita eficiența laserelor.
Informațiile despre cerințe și calendar sunt preluate „via Defense News”, publicație citată de TechRadar.
Recomandate

NATO își intensifică monitorizarea în Marea Neagră, dar fără angajamente noi imediate pentru România , iar eventualele contribuții suplimentare ale aliaților sunt, deocamdată, la nivel de promisiuni, potrivit Economedia . Mesajul a fost transmis de ministrul afacerilor externe Dan Neculăescu, după întâlnirea de la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Ministrul a spus că România a cerut ca Marea Neagră să rămână pe agenda NATO și ca aliații să continue să contribuie cu „capabilități” (resurse și mijloace militare și de supraveghere) pentru un răspuns mai eficient la riscurile de securitate din regiune. În discuțiile avute în cele două zile de întâlniri la NATO și la Uniunea Europeană, accentul a fost pus pe importanța strategică a Mării Negre și pe nevoia de capabilități suplimentare. De ce nu există încă decizii: aprobările trebuie luate în capitale Întrebat despre decizii concrete privind noi capabilități, Neculăescu a afirmat: „Deocamdată nu există decizii concrete, există, cum spuneam, angajamente, există promisiuni”. El a explicat că orice contribuție a aliaților trebuie aprobată și în capitalele acestora, ceea ce face imposibil de anticipat ritmul în care se vor lua hotărârile. NATO: atenție sporită pe regiune, îngrijorare la nivelul conducerii Neculăescu a mai declarat că secretarul general al NATO este îngrijorat de evoluțiile din Marea Neagră și că Alianța și-a sporit atenția asupra regiunii, inclusiv asupra sectorului românesc. Context UE: hub de securitate maritimă finanțat cu 50 de milioane de euro În paralel, ministrul a vorbit despre hub-ul de securitate maritimă la Marea Neagră , care urmează să fie dezvoltat prin cooperarea dintre România și Bulgaria, după ce Comisia Europeană a anunțat o finanțare de 50 de milioane de euro. Potrivit explicațiilor sale, hub-ul va colecta și evalua informații, va transmite evaluările către cele două țări și către partenerii europeni și ar putea susține măsuri și decizii la nivel european, fără a avea rol de interceptare directă a dronelor sau a altor amenințări. În ceea ce privește eventuale negocieri Rusia–Ucraina, Neculăescu a spus că România susține încetarea focului în Marea Neagră și o pace „durabilă și justă”, iar în discuțiile despre arhitectura europeană de securitate interesele UE și NATO trebuie să rămână prioritare, inclusiv pentru apărarea teritoriului și descurajare. [...]

Germania alocă 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) pentru un nou pachet de armament american destinat Ucrainei , într-un efort comun cu Norvegia de a finanța inclusiv rachete interceptoare Patriot, pe fondul penuriei de apărare antiaeriană a Kievului, potrivit Digi24 . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a anunțat la Bruxelles că Berlinul va contribui cu 300 de milioane de dolari (272 de milioane de euro) la achiziția unei noi tranșe de armament american, cu accent pe apărarea antiaeriană și, în special, pe rachetele pentru sistemele Patriot . „Rusia își intensifică atacurile aeriene pentru că nu reușește să avanseze pe câmpul de luptă”, a declarat ministrul Boris Pistorius, în cadrul unei reuniuni a Uniunii Europene desfășurate la Bruxelles. De ce contează: finanțarea europeană suplinește livrările directe ale SUA Contextul operațional descris în material este că Ucraina se confruntă cu o „penurie gravă” de sisteme și muniții pentru apărare antiaeriană, în timp ce Rusia își intensifică atacurile asupra orașelor și infrastructurii. În acest cadru, Patriot rămâne, potrivit informațiilor citate, singurul sistem capabil să doboare rachete balistice rusești, motiv pentru care Kievul a cerut în mod repetat mai multe astfel de sisteme. În același timp, sub administrația președintelui Donald Trump, Statele Unite au încetat să mai furnizeze direct armament Ucrainei, dar permit altor țări să cumpere arme americane pentru Kiev. Această schimbare mută o parte mai mare din efortul financiar către aliații europeni. Ce urmează: discuții la NATO despre sprijinul pentru Ucraina Anunțul privind noul sprijin militar vine înaintea unei reuniuni a aliaților Ucrainei, programată la sediul NATO din Bruxelles. Potrivit NATO, aliații Washingtonului au cheltuit până acum peste 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei) pentru achiziționarea de armament american destinat Ucrainei, pe măsură ce războiul continuă, iar presiunea asupra apărării antiaeriene ucrainene crește. [...]

NATO își recalibrează antrenamentul forțelor speciale pentru a opera cu mai puțină tehnologie detectabilă , după lecțiile din Ucraina despre cum echipamentele electronice pot deveni o vulnerabilitate într-un câmp de luptă saturat de drone și senzori, potrivit Digi24 . Miza operațională este reducerea dependenței de sisteme care emit semnale sau pot fi localizate, fără a renunța complet la avantajele tehnologiei. Programul de instruire menționat, „ Deep Strike ”, este descris ca un test de supraviețuire și executare a misiunilor în condiții în care aproape orice mișcare poate fi observată și transformată rapid într-o țintă. Conform publicației, Polonia este prima țară aliată care a participat la acest tip de exercițiu, construit pe baza experienței din conflictul Rusia–Ucraina. Ce se schimbă, concret, în pregătirea trupelor de elită În exercițiile „Deep Strike”, militarii sunt pregătiți să îndeplinească misiuni fără a se baza pe „pachetul” de echipamente sofisticate care, în mod tradițional, le-a oferit superioritate. Logica este că dispozitivele electronice pot trăda poziția utilizatorilor, iar proliferarea camerelor termice și a mijloacelor de vedere nocturnă face tot mai dificilă deplasarea neobservată. În cazul forțelor speciale poloneze, scenariul a presupus infiltrarea în teritoriu controlat de adversar și atacarea unei ținte, inclusiv cu drone. Pentru a ajunge la obiectiv, militarii au traversat zeci de kilometri, timp de mai multe zile, prin păduri și terenuri agricole, în timp ce erau urmăriți de o forță adversă simulată care a folosit drone cu camere termice, câini de căutare și parașutiști ai armatei americane. Potrivit NATO, militarii polonezi au reușit să evite forțele care îi urmăreau, să pătrundă dincolo de liniile inamice și să lovească obiectivul stabilit. În acest cadru, ei au folosit echipament mai ușor și au fost înarmați cu puști de asalt cu țeavă scurtă, pentru mobilitate și discreție. De ce devine tehnologia un risc pe front Materialul arată că, deși timp de decenii forțele speciale occidentale au mizat pe echipamente electronice avansate (vedere pe timp de noapte, comunicații, supraveghere), războiul din Ucraina a scos în evidență reversul: semnale detectabile și un mediu în care ambele tabere pot avea capabilități similare, reducând avantajul operațiunilor nocturne. În plus, sistemele moderne de apărare antiaeriană limitează apropierea avioanelor și elicopterelor de linia frontului, ceea ce afectează și modul în care trupele speciale pot fi transportate rapid sau sprijinite din aer. „Zonele morții” și efectul asupra tacticilor NATO O altă lecție preluată din Ucraina este apariția unor zone extinse de-a lungul frontului în care deplasarea militarilor și vehiculelor a devenit extrem de periculoasă, descrise de soldați ucraineni și oficiali militari drept „zone ale morții”. În aceste sectoare, dronele pot observa aproape orice mișcare și pot transmite rapid coordonate pentru lovituri precise, iar în unele cazuri zonele se întind pe mai mulți kilometri de o parte și de alta a liniei frontului. În acest context, comandanții NATO își reanalizează pregătirea operațiunilor speciale: accentul se mută către metode clasice de infiltrare, camuflaj și deplasare discretă, cu obiectivul declarat de a reduce dependența de echipamente detectabile sau ușor de neutralizat, nu de a elimina tehnologia din dotare. Cine a dezvoltat programul și ce urmează Potrivit articolului, exercițiul „Deep Strike” a fost dezvoltat de Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al Statelor Unite în Europa (SOCEUR) și a fost testat inițial în două exerciții experimentale cu militari ai Grupului 10 al Forțelor Speciale ale Armatei SUA, înainte de a fi deschis aliaților. După participarea Poloniei, NATO spune că și alte unități de forțe speciale din statele membre și-au exprimat interesul, iar edițiile viitoare vor fi adaptate pe baza informațiilor și experiențelor care vin de pe frontul ucrainean. Schimbarea nu se limitează la trupele speciale: articolul notează că armatele NATO au început, în ultimii ani, să integreze lecțiile războiului din Ucraina și în exercițiile terestre, aeriene și navale, pe fondul impactului utilizării masive a dronelor asupra tacticilor tradiționale. [...]

Bahrain a activat apărarea antiaeriană și a dejucat un atac cu drone , într-un nou episod care ridică presiunea operațională asupra bazelor și infrastructurii militare americane din Golf, potrivit Al Jazeera . Iranul, prin Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) , susține că a vizat un sistem radar american de la baza aeriană Isa din Bahrain. Televiziunea de stat din Bahrain a anunțat că apărarea aeriană a țării a contracarat atacul, după ce IRGC ar fi lansat o salvă de vehicule aeriene fără pilot (UAV). În același timp, autoritățile din Bahrain au transmis populației alerte pe telefon privind o „amenințare potențială”, iar în capitala Manama s-au auzit explozii, înainte ca Ministerul de Interne să emită ulterior mesajul de „pericol trecut”. Într-un comunicat, Ministerul de Interne a precizat că „măsurile de precauție rămân în vigoare” și a cerut publicului să fie prudent. Ce spune Iranul și de ce contează pentru operațiunile militare din Golf IRGC afirmă că atacul face parte din eforturile de a contracara „activitățile ostile ale forțelor SUA în regiune”, potrivit unei declarații preluate de radiodifuzorul de stat iranian IRIB. Bahrain găzduiește Flota a 5-a a SUA, iar seria de atacuri revendicate de Iran pe radarul american indică o presiune crescută asupra apărării aeriene și a procedurilor de protecție a bazelor. Atacurile raportate vin pe fondul blocajului eforturilor diplomatice de a opri războiul SUA-Israel împotriva Iranului, început pe 28 februarie, conflict care, potrivit sursei, a afectat întregul Golf și dincolo de regiune. Atacuri recente revendicate și reacția SUA Al Jazeera notează că acesta este „cel mai recent” dintr-o serie de atacuri revendicate de Iran asupra sistemelor radar americane din Bahrain, în ultimele zile: Duminică, IRGC a lansat șase drone asupra unui radar de apărare aeriană american de la baza Riffa, care găzduiește forțe SUA, ca răspuns la ceea ce Teheranul a descris drept acțiuni ostile ale SUA. Vineri, IRGC a mai revendicat un atac asupra unui radar american de avertizare timpurie, însă armata SUA a negat că instalația ar fi fost lovită, afirmând că a interceptat două drone iraniene fără pagube și fără victime. Corespondentul Al Jazeera Resul Serdar, relatând din Teheran, a spus că „regulile de angajare” par să se fi schimbat și că se conturează un tipar în care Iranul încearcă să-și refacă descurajarea. În relatarea sa, Iranul leagă atacurile de ceea ce numește încălcări continue ale spațiului său aerian de către SUA, nu de un atac american punctual. Bahrain se confruntă, potrivit sursei, cu îngrijorări de securitate reînnoite pe fondul escaladării tensiunilor dintre Washington și Teheran. Pentru operatorii militari din regiune, succesiunea alertelor, interceptărilor și revendicărilor indică un risc mai ridicat de incidente și o nevoie de menținere a măsurilor de protecție la un nivel ridicat. [...]

Detectarea a 11 drone lângă graniță a declanșat procedurile de alertare și intervenție ale MApN , cu ridicarea de la sol a două aeronave F-16 și transmiterea unui mesaj RO-Alert către populația din nordul județului Tulcea, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării spune că, pe durata alertei, nu au existat pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național. Incidentul a avut loc în noaptea de luni spre marți, 16 spre 17 noiembrie. Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat inițial patru ținte aeriene la aproximativ 4 kilometri est de localitatea Vâlcove (Ucraina), iar ulterior șapte ținte la aproximativ 10 kilometri nord-est de Ismail (Ucraina), în apropierea frontierei cu România. În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești pentru supravegherea zonei. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar la ora 23.36 a fost transmis mesajul RO-Alert. Alerta aeriană a încetat la ora 00.07, conform informării MApN. [...]

Forțele Aeriene ale SUA au început desfășurarea permanentă a F-15EX la Kadena , un pas care schimbă concret capacitatea operațională americană în Pacific și pune presiune pe ritmul de producție și livrare al programului, potrivit TWZ . Două avioane F-15EX Eagle II au ajuns la baza aeriană Kadena, pe insula Okinawa, fiind primele aparate de acest tip staționate în afara Statelor Unite. Ele sunt destinate să înlocuiască F-15C/D retrase din dotarea aripii 18 (18th Wing), după o tranziție așteptată de ani. Ce se schimbă operațional la Kadena Cele două aparate sosite sunt EX22 și EX23, iar Boeing a confirmat că sunt al 22-lea și al 23-lea F-15EX produse. Planul menționat în material este ca, în final, 36 de F-15EX să fie bazate în Japonia, câte 18 pentru escadrilele 44 și 67. Înainte de această etapă, Forțele Aeriene au acoperit golurile de capacitate de la Kadena prin rotații de avioane precum F-16, F-15E, F-22 și F-35, după retragerea treptată a F-15C/D începută în noiembrie 2022. Livrări și dimensiunea programului: 25 livrate, țintă 267 Boeing a transmis direct publicației că 25 de F-15EX au fost livrate către Forțele Aeriene ale SUA, incluzând toate aeronavele din primele două loturi de producție, iar livrările pentru Lotul 3 sunt în derulare. În același timp, flota totală planificată de Eagle II este „setată” să ajungă la 267 de aparate , aproximativ dublu față de programul de referință din 2025, conform articolului. Pregătirea pentru tranziție și rolul Oregonului Materialul notează că EX22 a plecat din uzina Boeing din St. Louis în septembrie și a ajuns inițial la baza Gărzii Naționale Aeriene din Portland (Oregon), unde se află aripa 142 (142nd Wing) — prima unitate care operează F-15EX „combat-coded” (adică avioane încadrate pentru misiuni de luptă, nu doar test). Înaintea sosirii la Kadena, piloți și personal tehnic din escadrila 67 au făcut deplasări la Eglin (Florida) și Portland (Oregon) pentru menținerea calificărilor și pregătirea introducerii noului tip de avion în operațiunile curente. Riscuri de program: întârzieri și avertismente privind aprovizionarea Deși sosirea la Kadena este un prag important, TWZ subliniază și vulnerabilități ale programului: Boeing ar fi trebuit inițial să finalizeze livrările Lotului 3 la începutul lui 2026, însă au apărut întârzieri, atribuite în principal unei greve din 2025, ceea ce a împins calendarul de livrare pentru aripa 18. Articolul mai menționează că rapoarte interne ale Pentagonului au avertizat asupra nevoii de a gestiona probleme legate de surse de fabricație care dispar și de lipsuri de materiale, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea calendarului pe termen lung pentru dotarea altor unități. Ce urmează Potrivit declarațiilor citate, accentul se mută acum pe integrarea F-15EX în zborurile operaționale ale escadrilei 67 și pe acumularea de experiență. În paralel, rămâne de urmărit dacă ritmul de producție și lanțul de aprovizionare vor permite livrări la timp pentru extinderea prezenței permanente la Kadena și pentru restul flotei planificate. [...]