Știri
Știri din categoria Apărare
Doborârea a 660 de drone într-o singură noapte arată presiunea tot mai mare pe apărarea aeriană rusă, într-un val de atacuri ucrainene care a vizat inclusiv regiunea Moscovei și infrastructură din Tula, potrivit HotNews. Ministerul Apărării de la Moscova a prezentat cifra drept una dintre cele mai mari de la începutul războiului.
Dronele au fost distruse deasupra a peste zece regiuni, inclusiv în zona Moscovei, dar și în Peninsula Crimeea (anexată ilegal de Rusia în 2014), precum și deasupra Mării Negre și Mării Azov, conform comunicării ministerului rus.
Regiunea Tula, la aproximativ 180 km sud de Moscova, a fost una dintre țintele principale. Potrivit canalului de Telegram Astra, în orașul Novomoskovsk ar fi fost atacate combinatul chimic Azot și centrala electrică locală, unde ar fi izbucnit incendii, relatează Meduza.
Tot în Novomoskovsk, canale rusești de Telegram au relatat că exploziile și zgomotul dronelor au fost auzite timp de câteva ore, potrivit Ukrainska Pravda.
Guvernatorul regiunii, Dimitri Milaiev, a descris atacul ca fiind „masiv” și a spus că au fost doborâte 157 de drone. El a mai precizat că o casă a fost avariată într-un sat din districtul Șchekino, iar o femeie a fost rănită.
O altă țintă a fost capitala Rusiei. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat că cel puțin 47 de drone care se îndreptau spre oraș au fost interceptate.
„Specialiștii serviciilor de urgență lucrează în locurile unde au căzut resturile.”
Sobianin nu a menționat dacă au existat victime sau pagube.
În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a aprobat o campanie de 40 de zile, după consultări cu șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), menită să „influențeze” Rusia pentru a pune capăt războiului, potrivit Reuters, citat de HotNews.
„Am aprobat o operațiune de 40 de zile a Serviciului pentru a influența statul agresor, cu scopul de a exercita presiuni pentru încetarea războiului.”
HotNews notează că, în ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă, în special asupra infrastructurilor energetice, cu scopul de a reduce veniturile Kremlinului folosite pentru finanțarea războiului. Săptămâna trecută, un atac ucrainean a provocat un incendiu la o rafinărie din sud-estul Moscovei.
În aceeași noapte, Rusia a lansat la rândul ei atacuri, iar Ministerul Apărării Naționale din România a ridicat un elicopter IAR 330 Puma pentru monitorizarea unor ținte aeriene la graniță, după un atac rusesc în regiunea Odesa; Kievul a fost bombardat joi seară, însă apărarea ucraineană ar fi respins atacul cu rachete.
Recomandate
Rusia evită să confirme dacă Deveselu rămâne o țintă, menținând incertitudinea de securitate în regiune , potrivit Euronews , care relatează despre răspunsul dat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , la Adunarea Generală a ONU . Întrebat dacă afirmația din 2016 a lui Vladimir Putin — că scutul de la Deveselu ar putea deveni o țintă pentru Rusia — mai este valabilă, Lavrov a răspuns ironic: „Păi, acest lucru este secret”, citat de agenția rusă Tass . Răspunsul nu clarifică poziția Moscovei, dar păstrează tema Deveselu în registrul de presiune politică și militară. Deveselu, între rol defensiv și acuzațiile Moscovei Baza de la Deveselu a fost inaugurată în urmă cu zece ani, în prezența americanilor care asigură componentele instalației antirachetă Aegis Ashore și lansatoarele MK-41. Conform informațiilor prezentate, instalația dispune acum și de rachete interceptoare SM-3. La inaugurarea din 2016 a participat și șeful NATO de la acea vreme, John Stoltenberg, moment în care Putin a spus că Rusia va trebui „să ia măsuri”. De atunci, Kremlinul a susținut în mod repetat că americanii ar putea ataca Rusia prin scutul de la Deveselu, deși instalația este prezentată ca fiind defensivă, cu scopul de a proteja Europa de Iran. Mesajele de la ONU: „Europa blochează” încheierea războiului, spune Lavrov Tot de la tribuna Adunării Generale a ONU, Lavrov a afirmat că „Europa blochează încheierea războiului din Ucraina” și că „pune în pericol miliarde de oameni”. În intervenția citată de Euronews, șeful diplomației ruse a acuzat Occidentul că a „distrus” sistemul de securitate european și că „inundă” Ucraina cu arme, susținând că acestea ar fi folosite inclusiv pentru atacuri cu drone și rachete asupra civililor și infrastructurii civile. „Europa face tot posibilul pentru a împiedica o soluționare pașnică și pentru a zădărnici perspectivele unor negocieri importante pentru mai multe părți, inclusiv administrația Trump.” Replica lui Zelenski: Rusia ar vrea să extindă războiul În același context, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că „numeroase rapoarte de informații” ar indica intenția Rusiei de a extinde războiul și în alte țări sau regiuni. Zelenski a susținut că Rusia nu se pregătește să pună capăt războiului „cel puțin nu acum” și că Putin „caută scuze” pentru a continua conflictul. „Este clar că rușii nu se pregătesc să pună capăt războiului, cel puțin nu acum.” În ansamblu, răspunsul evaziv al lui Lavrov pe tema Deveselu și acuzațiile reciproce de la ONU indică menținerea unei retorici de confruntare, fără semnale concrete de detensionare pe componenta de securitate regională. [...]
Ucraina are nevoie de 27 miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei) în următoarele două luni pentru a acoperi un gol din bugetul apărării , altfel riscă să nu poată cumpăra arme la începutul lui 2027, a avertizat președintele Volodîmîr Zelenski , potrivit Politico . Zelenski a spus că cea mai mare parte a sumei este destinată dronelor, rachetelor și aprovizionării pentru militari, iar „aproximativ o treime” — posibil „chiar puțin mai mult” — ar fi pentru drone necesare în ianuarie, februarie și martie. Miza este una operațională: dacă aceste echipamente nu sunt comandate și plătite în octombrie și noiembrie, Ucraina ar putea întâmpina „provocări serioase” în ianuarie și februarie. De ce contează: fereastra de achiziție se închide în octombrie–noiembrie Mesajul lui Zelenski indică o problemă de calendar, nu doar de volum al finanțării. Comenzile pentru drone și muniție au termene de producție și livrare, iar întârzierea plăților în toamnă poate împinge disponibilitatea echipamentelor în afara intervalului critic de la începutul anului viitor. În acest context, președintele ucrainean a spus că acoperirea deficitului a fost un subiect central în discuțiile sale cu partenerii europeni și că a cerut Comisiei Europene să grăbească a doua tranșă din împrumutul UE de 90 miliarde euro. Cum s-a ajuns la deficit și ce finanțare europeană e în joc Ucraina a anunțat pentru prima dată acest gol bugetar în august, după ce a fost nevoită să devanseze cheltuieli de apărare planificate inițial pentru a doua jumătate a anului, pe fondul întârzierii împrumutului UE de 90 miliarde euro către Kiev, întârziere pusă de Politico pe seama Ungariei. Potrivit fostului ministru al apărării, Mykhailo Fedorov, achizițiile devansate au inclus „drone cu fibră optică, drone de lovire la distanță medie, interceptori”. Deși Europa a promis deja 30 miliarde euro anul acesta în cadrul împrumutului de 90 miliarde euro, deficitul persistă, iar Zelenski a spus că a primit un răspuns „pozitiv și constructiv” în discuțiile diplomatice din această săptămână. Separat, statele membre ale UE au convenit vineri termenii pentru deblocarea a 6,6 miliarde euro din Facilitatea Europeană pentru Pace, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas. Conform declarației citate de Politico, banii sunt împărțiți astfel: 900 milioane euro pentru Misiunea de Asistență Militară a UE pentru Ucraina; 1 miliard euro pentru noi achiziții comune de echipamente; 4,7 miliarde euro pentru rambursarea statelor membre, unele indicând că își vor direcționa partea către Ucraina. [...]
Ucraina ar putea primi în curând un nou lot de interceptoare Patriot, într-un moment de penurie critică de muniție antiaeriană , după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat perfectarea unui acord, potrivit HotNews . Miza este operațională: rachetele Patriot sunt prezentate drept singurele capabile să intercepteze „în mod fiabil” rachete balistice rusești. Zelenski a făcut anunțul joi, la o întâlnire cu reprezentanții comunității ucrainene din Statele Unite, însă a evitat să spună cine va furniza rachetele și în ce calendar vor ajunge în Ucraina. Potrivit relatărilor citate de HotNews , liderul ucrainean a descris înțelegerea drept „foarte importantă”. „Astăzi am ajuns la un acord — nu voi spune cu cine — privind livrarea unui lot de rachete pentru sistemele Patriot.” „Este o decizie importantă, una foarte importantă. Am obținut un rezultat.” Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, acordul ar urma să ducă la livrarea „în curând” a mai multor interceptoare Patriot la Kiev, dar fără detalii esențiale pentru evaluarea impactului imediat: nu a fost indicată țara furnizoare; nu a fost comunicat numărul de rachete; nu a fost precizat termenul de livrare. Context: presiune pe stocuri înainte de iarnă Anunțul vine pe fondul unei „penurii critice” de muniție pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, în special de rachete Patriot. În timpul vizitei în SUA, Zelenski s-a adresat Adunării Generale a ONU și s-a întâlnit cu mai mulți lideri, inclusiv cu președintele american Donald Trup, discuțiile vizând nevoia urgentă de interceptoare pe măsură ce se apropie iarna. Separat, documente ale Congresului american din 15 septembrie indică faptul că Washingtonul este gata să aprobe transferul a 10 interceptoare Patriot din Germania către Ucraina, într-un pachet evaluat la 29,6 milioane de dolari (aprox. 133 milioane lei), însă nu este clar când ar ajunge transportul. În același timp, HotNews amintește că președintele Nicușor Dan a anunțat recent că și România va dona Ucrainei rachete de interceptare pentru sistemele Patriot, ca parte a unui „efort comun” al statelor NATO care dețin astfel de capabilități. Pentru moment, declarația lui Zelenski nu leagă explicit noul acord de acest demers. [...]
Germania își testează rolul de nod logistic NATO printr-un plan operațional secret și exerciții care implică armata, poliția și structuri civile, într-un context în care infrastructura de transport și riscul de sabotaj devin puncte critice, potrivit Adevărul . Exemplul folosit este exercițiul „Red Storm Charlie”, desfășurat la Hamburg timp de trei zile, care a blocat parțial zone din oraș și a simulat o deteriorare a situației de securitate pe flancul estic al NATO. În scenariu, trupe NATO (reprezentate în exercițiu de militari ai Bundeswehr ) debarcă în portul Hamburg și se deplasează spre est, fiind „încetinite” de acte de sabotaj și demonstrații. Cu aproximativ 1.700 de participanți, dintre care 500 de militari, exercițiul din 24–26 septembrie 2026 este prezentat ca cel mai amplu de acest tip de până acum și este integrat într-un document clasificat: Planul Operațional Germania . Miza: tranzitul masiv de trupe și echipamente prin Germania Planul Operațional Germania este descris ca parte a planificărilor mai largi de apărare ale NATO și pornește de la ipoteza unui posibil atac al Rusiei asupra teritoriului alianței. Într-un scenariu de criză, Germania ar deveni un „nod logistic” pentru deplasarea către est a trupelor, armelor și echipamentelor grele. În material sunt menționate estimări avansate de Marcel Bohnert, ofițer Bundeswehr care a participat la elaborarea primei versiuni a planului și care a vorbit pentru DW în nume personal: într-un interval de șase luni, aproximativ 800.000 de soldați și 200.000 de vehicule ar urma să tranziteze Germania. Planul include și fluxul invers (est–vest), inclusiv pentru evacuarea răniților sau a civililor. Infrastructura, „veriga” vulnerabilă Un punct slab indicat de experta în securitate Aylin Matle (Societatea Germană pentru Politică Externă – DGAP) este infrastructura parțial degradată. Ea susține că Germania trebuie să accelereze întreținerea și repararea podurilor, drumurilor și căilor de transport folosite pentru deplasarea trupelor, unele fiind vechi și neproiectate pentru încărcături grele. În termeni operaționali, problema nu este doar capacitatea militară, ci și dacă rețeaua de transport poate susține rapid volume mari de tehnică și logistică, fără blocaje sau riscuri suplimentare. Secretizare vs. cooperare civilă, pe fondul riscului de sabotaj Planul are peste 1.000 de pagini și este clasificat ca secret, iar articolul descrie tensiunea dintre nevoia de confidențialitate (pentru a nu expune rute și detalii sensibile) și nevoia de implicare a autorităților locale, poliției și organizațiilor de intervenție, fără de care implementarea ar fi dificilă. În același registru, sunt menționate temeri legate de amenințări hibride și sabotaj: în timpul exercițiului de la Hamburg, reporterii acreditați nu au primit până în ultimul moment informații despre rute și locuri de desfășurare, tocmai din cauza riscului de perturbări. Materialul amintește și o declarație a ministrului apărării Boris Pistorius, făcută pe 23 septembrie în Bundestag, după o tentativă de atentat cu dronă la aeroportul Leipzig/Halle (drona nu a detonat „din împrejurări favorabile”), pentru care guvernul federal german consideră Rusia responsabilă: „Amenințarea devine tot mai concretă. Este serioasă, este acută și devine tot mai vizibilă. Exact acest lucru îl urmărește președintele rus. Moscova ne testează reacția.” Ce urmează Planul Operațional Germania este prezentat ca un document „dezvoltat permanent”, iar concluziile din exerciții precum „Red Storm Charlie” sunt integrate în actualizările sale. În paralel, rămâne deschisă problema practică a infrastructurii și a modului în care Germania poate combina transparența necesară cooperării civile cu nivelul de secretizare cerut de riscurile de sabotaj și de securitate. [...]
Pentagonul a ales Boeing pentru programul F/A-XX, o decizie care deschide un nou ciclu de investiții și capacități industriale în apărarea americană , potrivit Economica . Viitorul avion de luptă al US Navy ar urma să înlocuiască, în deceniul 2030, flota F/A-18E Super Hornet și EA-18G Growler și să opereze alături de F-35C, conform informațiilor transmise de Agerpres. Programul este, în această etapă, denumit F/A-XX și este prezentat de Pentagon ca o platformă de generația a șasea destinată aviației navale americane. Pentru Boeing, selecția consolidează poziția companiei într-o zonă cu bugete mari și proiecte pe termen lung, într-un moment în care industria de apărare mizează tot mai mult pe modernizarea rapidă a flotelor. Ce înseamnă contractul pentru Boeing: producție și dezvoltare în paralel Steve Parker, președintele diviziei de Apărare, Spațiu și Securitate a Boeing (BDS), a declarat că este „o onoare” ca Boeing să fie selectată pentru a produce „prima platformă de generația a șasea a Navy”. Compania susține că noul avion va aduce progrese în: arhitectura „în mediu deschis” a sistemelor de misiune (o abordare care permite integrarea mai ușoară a unor componente și actualizări), sisteme de misiune avansate, capacități operaționale. În același context, Parker afirmă că Boeing a investit pentru a putea derula în paralel două programe de avioane de luptă avansate și că este pregătită să construiască simultan aeronave din mai multe programe. Context: Boeing are deja un alt program de nouă generație Economica notează că Boeing fusese selectată anterior, în martie 2025, și pentru avionul de nouă generație al forțelor aeriene ale SUA, F-47. În paralel, compania construiește un sit de producție securizat în St. Louis (Missouri), descris ca fiind cel mai vast din Statele Unite. Reacția competitorului: Northrop Grumman cere clarificări Northrop Grumman, care a concurat cu Boeing pentru contractul US Navy, spune că a propus un avion de generația a șasea cu „o capacitate mare de protecție” și o „platformă digitală avansată” și că așteaptă informații suplimentare despre selecție. [...]
Rusia își crește presiunea pe buget pentru apărare , după ce Vladimir Putin a semnat un decret de majorare a efectivelor armatei, iar guvernul de la Moscova a planificat pentru 2027 o creștere de 27% a cheltuielilor militare, potrivit news.ro . Decretul semnat de Putin mărește cu 15.500 numărul autorizat de militari din forțele armate, aceasta fiind a patra decizie de acest tip în acest an, relatează AFP, citată de publicație. Documentul nu oferă motivele creșterii și nici nu precizează cum vor fi ocupate noile posturi. Conform decretului, efectivul autorizat al forțelor armate ruse este stabilit la 2.441.630 de unități, dintre care 1.550.500 de militari. Creșterea cumulată începând din martie ajunge la 47.860 de soldați, după alte documente semnate anterior pentru suplimentarea efectivelor. Buget de apărare mai mare în 2027 și presiune pe deficit Pe partea de finanțe publice, Rusia intenționează să cheltuiască 17,1 trilioane de ruble (202,58 miliarde de dolari, aprox. 911,6 miliarde de lei) pentru apărare în 2027, cu aproximativ 27% peste cele 13,5 trilioane de ruble prevăzute inițial în buget, potrivit documentelor guvernamentale consultate de Reuters. Documentele indică și o creștere a cheltuielilor totale pentru apărare la 50 de trilioane de ruble în următorii trei ani. Pentru 2026, guvernul planificase 12,1 trilioane de ruble, însă suma reală este clasificată și nu va fi făcută publică; în plus, o parte din cheltuielile militare poate fi înregistrată în alte secțiuni bugetare. În același set de documente, guvernul și-a majorat estimarea deficitului bugetar pentru 2026 la 3,2% din PIB, de la 1,6% anterior, în condițiile în care cheltuielile bugetare ar urma să crească cu 13,2%, până la 48,6 trilioane de ruble (20,9% din PIB). Cum încearcă Moscova să acopere gaura: taxe, împrumuturi și fondul suveran Pentru finanțarea deficitului, documentele consultate de Reuters mai arată câteva direcții: guvernul ar urma să prezinte proiectul de buget parlamentului până la 1 octombrie; sunt avute în vedere noi majorări de impozite în 2027, anunțate săptămâna trecută, inclusiv o nouă taxă pe profiturile excepționale pentru companiile din metalurgie și minerit, estimată să aducă aproximativ 200 de miliarde de ruble anual; în 2026, planul de îndatorare netă ar urma să fie majorat cu 26%, până la 5 trilioane de ruble, iar 459 de miliarde de ruble ar urma să fie folosite din partea lichidă a Fondului Național de Avuție pentru reducerea deficitului; estimarea veniturilor din petrol și gaze pentru 2026 a fost redusă la 7,6 trilioane de ruble, de la 8,9 trilioane anterior; datoria publică ar urma să crească la 21,7% din PIB în 2027, de la 19,9% în 2026, depășind pragul de 20% considerat sigur de autorități, iar împrumuturile totale în 2027 ar urma să urce cu 43%, la 7,7 trilioane de ruble. În plan operațional, decretul privind efectivele vine pe fondul unui război care durează de peste patru ani și jumătate, în care ambele părți înregistrează pierderi tot mai mari. Publicația notează că avansurile rusești au încetinit în acest an, iar utilizarea pe scară largă a dronelor face „aproape imposibile” mișcările rapide și masive de trupe. Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia că pregătește o nouă mobilizare, acuzație respinsă de Putin ca „dezinformare”. Ultima mobilizare a rezerviștilor a fost ordonată în 2022 , după eșecuri militare pe front, mai arată materialul. [...]
