Știri
Știri din categoria Apărare
ROMDEF cere scurtarea achizițiilor militare de la ani la luni, după ce incidentul cu o dronă căzută la Galați a scos în evidență limitele actuale de intervenție, potrivit Economica. Unghiul principal al patronatului este unul de reglementare și capacitate: procedurile de achiziții, așa cum funcționează acum, ar bloca operaționalizarea rapidă a sistemelor de apărare aeriană de joasă altitudine, inclusiv acolo unde avioanele de vânătoare nu pot fi folosite fără riscuri majore pentru populație.
În noaptea de 28 spre 29 mai 2026, o dronă rusească de tip Geran-2 a căzut și a explodat pe un bloc de zece etaje din Galați, rănind două persoane și determinând evacuarea a aproximativ 70 de locatari. În același interval, două aeronave F-16 au decolat la ora 01:19 de la Baza Aeriană Fetești, sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT, iar piloții aveau autorizarea de a angaja ținta. Totuși, intervenția nu a fost posibilă, deoarece deschiderea focului deasupra unei zone urbane dens populate ar fi creat un risc mai mare decât impactul în sine, în condițiile în care orașul este la doar câțiva kilometri de graniță.
Patronatul Industriei Române de Apărare (ROMDEF) susține că această limitare nu se rezolvă prin avioane de vânătoare, ci prin sisteme dedicate de apărare împotriva amenințărilor aeriene de joasă altitudine, amplasate în teritoriu. Mesajul central este că România are nevoie „urgentă de o capacitate reală” pentru acest tip de amenințări, iar problema imediată nu este lipsa tehnologiei, ci viteza cu care statul poate contracta și pune în operare capabilitățile.
ROMDEF propune un pachet de măsuri punctuale, cu accent pe accelerarea deciziei și a contractării:
Soluția avansată de ROMDEF vizează urgentarea achiziției și amplasării sistemelor în zonele de graniță și în jurul obiectivelor strategice, de la județele din proximitatea frontierei până la infrastructură critică, precum centrala de la Cernavodă.
Patronatul mai susține că astfel de capabilități există, inclusiv în industria românească privată, însă „ritmul în care statul le poate contracta și opera” rămâne obstacolul principal. ROMDEF reprezintă interesele companiilor active în industria de apărare, tehnologii cu utilizare duală, infrastructură critică și logistică strategică, precum și securitate cibernetică și sisteme integrate.
Recomandate
MApN spune că nu a putut neutraliza drona care a lovit un bloc din Galați din motive de siguranță pentru populație , deși a mobilizat avioane F-16, un elicopter militar și avea la dispoziție și mijloace terestre în zona de frontieră, potrivit Euronews . Ministerul Apărării reconstruiește acum traseul aparatului, după ce acesta a fost pierdut de radar la circa 10 kilometri de la intrarea în spațiul aerian românesc. Drona a fost detectată în apropiere de portul Reni, la 19 km est, la ora 01:46, iar în România ar fi intrat la 01:52. Pe parcurs, a fost urmărită de radarele Armatei Române și zbura la aproximativ 600 de metri altitudine, după care ar fi pierdut treptat din înălțime. Conform MApN, a parcurs aproape 10 kilometri în interiorul României, cu o viteză indicată de 150 km/oră, iar la 01:56 a fost pierdută de sistemele de supraveghere, când ar fi avut circa 100–150 de metri altitudine. MApN mai arată că, înainte de a dispărea de pe radar, drona ar fi făcut mai multe viraje, însă există și posibilitatea ca acestea să fi fost generate de condițiile meteo; ancheta ministerului urmează să stabilească exact cauza. La aproximativ trei minute după pierderea urmăririi, drona ar fi căzut peste blocul din Galați. De ce nu a fost doborâtă: „rațiuni de siguranță” Oficialii Armatei susțin că eliminarea dronei nu era posibilă fără a pune în pericol cetățenii. Aceeași explicație este invocată și pentru neutilizarea mijloacelor terestre care ar fi putut lovi ținta, potrivit informațiilor prezentate. Ce forțe au fost ridicate și ce capabilități existau în zonă Cu aproximativ o jumătate de oră înainte ca drona să intre în spațiul aerian românesc, au fost ridicate: două avioane F-16; un elicopter IAR 330 PUMA SOCAT, dotat cu tun. În plus, Armata ar fi avut în zona de frontieră echipamente terestre care ar fi putut distruge o dronă de tip kamikaze, inclusiv sistemul Gepard (tunuri antiaeriene) și rachete aer-sol, dar care nu ar fi fost folosite tot din motive de siguranță, conform MApN. Context: sistemul MEROPS , încă sub capacitate maximă România deține din anul trecut sistemul MEROPS, capabil să detecteze drone la joasă altitudine și care folosește drone interceptoare pentru neutralizarea dronelor inamice. Deși a fost testat „cu succes”, sistemul nu este încă „gata de luptă la capacitate maximă”, potrivit informațiilor citate. Pentru contextul incidentului, Euronews trimite și la relatarea anterioară despre drona care a căzut pe blocul de 10 etaje din Galați . [...]
Dronele Geran-2 pun presiune pe apărarea antiaeriană printr-un raport cost–efect favorabil atacatorului , iar incidentul de la Galați arată că riscul operațional nu mai este doar „la graniță”, ci poate ajunge direct în zone locuite, potrivit G4Media . Aparatele sunt descrise ca fiind zgomotoase, relativ lente și construite ieftin, fiind folosite aproape zilnic de Rusia pentru atacuri asupra infrastructurii și zonelor urbane din Ucraina. Publicația notează că „Geran-2” nu este un proiect rusesc original, ci redenumirea și adaptarea modelului iranian „Shahed-136”, exportat către Rusia. De ce contează: cost mic la lansare, cost mare la interceptare Un element central este asimetria de costuri. Estimările occidentale citate indică un preț de 20.000–70.000 de dolari (aprox. 92.000–322.000 lei ) pentru o dronă Shahed/Geran, în timp ce interceptarea cu sisteme antiaeriene moderne poate costa „de zeci sau chiar sute de ori mai mult”. În plus, Rusia folosește frecvent tactici de tip „roi” – lansarea simultană a zeci sau sute de drone – pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană. Dronele sunt lansate de pe rampe multiple montate pe camioane, ceea ce permite atacuri în masă; chiar dacă multe sunt doborâte, unele reușesc să lovească infrastructură energetică, clădiri sau obiective militare. Ce este Geran-2 și ce poate face G4Media descrie Geran-2 ca „muniție rătăcitoare” (o armă care poate zbura autonom spre țintă și explodează la impact), fiind o combinație între dronă și rachetă de croazieră; este o armă de unică folosință, motiv pentru care este numită și „dronă kamikaze”, conform Army Recognition (citată de publicație). Caracteristici menționate în articol: configurație „delta wing” (corp triunghiular), cu elice în spate; 3,5 metri lungime, anvergură de circa 2,5 metri , greutate totală de 200 kg ; viteză estimată de aprox. 180–185 km/h ; autonomie între 1.000 și 2.500 km și timp de zbor de până la cinci ore , potrivit GlobalSecurity.org (citată de publicație); navigație prin GPS, GLONASS și sisteme inerțiale; unele versiuni noi ar include sisteme anti-bruiere și chiar modemuri 4G sau terminale de comunicații pentru ghidaj mai precis. Încărcătura explozivă este prezentată ca variind, în funcție de versiune, între 20 și 50 kg , iar unele variante rusești modernizate „ar putea” transporta focoase de până la 90 kg (formulare care indică o estimare, nu o confirmare). Producție și lanț de aprovizionare: de la livrări iraniene la fabricare locală Cooperarea militară Iran–Rusia s-a intensificat după invazia rusă în Ucraina din 2022, iar primele drone Shahed-136 ar fi fost livrate direct de Iran, după care Moscova le-a redenumit „Geran-2”, mai arată articolul. Ulterior, Rusia ar fi început producția locală, „în special” într-o fabrică din Alabuga (Tatarstan). Potrivit analizelor occidentale citate, Moscova produce acum mii de astfel de drone lunar și a modificat designul original; unele variante ar folosi componente chinezești, sisteme de navigație îmbunătățite și focoase mai puternice. Incidentul de la Galați: semnal operațional pentru România Publicația leagă explicațiile tehnice de incidentul în care o dronă de acest tip s-a prăbușit peste un bloc de apartamente din Galați, subliniind că prăbușirea pe teritoriul României arată cât de aproape a ajuns războiul din Ucraina de granițele NATO. În acest context, G4Media notează că, deși în ultimii ani au fost descoperite fragmente de drone rusești în apropierea Dunării, cazul din Galați este „printre cele mai grave”, deoarece a lovit direct o zonă locuită. [...]
Deplasarea de urgență a președintelui și a ministrului Apărării la Galați mută incidentul cu drona în zona deciziilor operative de securitate , după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe, provocând explozie, incendiu și evacuarea locatarilor, potrivit Euronews . Nicușor Dan și ministrul Apărării, Radu Miruță, pleacă vineri după-amiază spre Galați, iar vizita include opriri la spital și la imobilul lovit. Conform informațiilor citate de Euronews, președintele urmează să o viziteze pe femeia rănită și pe adolescentul de 14 ani afectat de explozie, apoi să ajungă la blocul lovit, unde ar urma să discute cu primarul municipiului. Deplasare cu elicopterul și opriri la spital și la blocul lovit Potrivit acelorași surse, cei doi oficiali se deplasează cu elicopterul și urmează să aterizeze în zona Turnului de Televiziune din Galați. Prima oprire este programată la Spitalul de Copii, unde sunt internați răniții, după care delegația se va deplasa la blocul lovit de dronă. Program oficial amânat și conferință anulată, pe fondul ședințelor de urgență Vizita are loc după ce autoritățile au convocat de urgență ședințe la nivelul instituțiilor responsabile de securitate și apărare, notează Euronews. În acest context, președintele a decis să amâne ceremonia programată vineri, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia urma să o decoreze pe Nadia Comăneci; evenimentul a fost reprogramat pentru sâmbătă. Totodată, conferința de presă pe care ministrul Apărării trebuia să o susțină la sediul MApN, de la ora 16:30, a fost anulată, fără explicații oficiale. De ce contează: presiune pentru întărirea apărării antiaeriene pe Dunăre și la frontiera de est Incidentul din Galați a amplificat tensiunile legate de securitatea la granița estică, în condițiile în care prăbușirea dronei a dus la explozie, incendiu și evacuarea locatarilor. Autoritățile române au calificat situația drept „extrem de gravă”, iar lideri politici au cerut întărirea urgentă a apărării antiaeriene în zona Dunării și a frontierei de est a României, potrivit Euronews. Separat, HotNews a relatat că președintele a ajuns la Galați cu elicopterul și că urmează să meargă la blocul lovit și să îi viziteze pe cei doi răniți spitalizați. Publicația mai notează, citând o declarație de presă a președintelui după ședința CSAT, că drona ar fi fost de tip Geran-2 și că România a anunțat măsuri diplomatice și planuri de întărire a apărării antiaeriene, însă aceste detalii nu apar în materialul Euronews citat mai sus. [...]
MApN spune că nu a existat o „oportunitate reală” de doborâre în siguranță a dronei , invocând timpul foarte scurt de reacție, riscul ca resturile să cadă în zone locuite și limitări legale și operaționale în timp de pace, potrivit HotNews , după incidentul în care o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați. „Situaţia este sub control. România nu este atacată”, au transmis reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, care au încadrat incidentul drept efect al conflictului din apropierea graniței, cu consecințe directe pentru populația din zonă. De ce nu s-a tras: managementul riscurilor și fereastra de decizie Locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim , a spus că decizia de angajare (adică deschiderea focului asupra unei ținte) se bazează pe informații confirmate și pe evaluarea continuă a situației operaționale. Potrivit acestuia, în cazul dronelor mici, care zboară jos și relativ lent, timpul pentru identificare, evaluare, clasificare și luarea deciziei este „uneori extrem de scurt”. În plus, angajarea deasupra unei zone urbane ar putea genera riscuri majore pentru populație și infrastructură, inclusiv prin căderea resturilor. „Toate datele disponibile au fost deja analizate (...) şi a rezultat faptul că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă”, a spus generalul. Cronologia urmăririi dronei și ce mijloace au fost ridicate MApN afirmă că, în timpul atacului asupra infrastructurii portuare ucrainene, au fost aplicate procedurile standard, inclusiv alertarea și decolarea aeronavelor aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană: două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești; un elicopter IAR 330 Puma SOCAT. Conform detaliilor prezentate, drona a fost detectată la ora 1:46, la 19 km est de Reni, a intrat în spațiul aerian al României la 1:52 și a fost pierdută de pe radar la 1:56, după ce ar fi parcurs circa 10 km în spațiul aerian național. Limitări în timp de pace: legislație și amplasarea apărării antiaeriene Purtătorul de cuvânt al MApN a indicat și o problemă de cadru legal, arătând că există o preocupare pentru adaptarea legislației „pe timp de pace” și că există limitări privind utilizarea armelor în spațiul aerian al altei țări, iar pentru angajarea unei amenințări este necesar un timp de analiză și detecție. Întrebat ce sisteme antiaeriene erau în poziție, acesta a menționat sisteme din dotarea Armatei Române, inclusiv Ghepard și sisteme de rachete sol-aer cu bătaie scurtă. Totodată, a explicat că, în timp de pace, amplasarea armamentului pe teritoriul național depinde de acorduri și nu poate acoperi „toată granița”, inclusiv din cauza protecției proprietății private. Separat, colonelul Cristian Popovici (șeful Direcției de Informare și Relații Publice a MApN) a declarat la Digi 24 că legea permite deschiderea focului doar în anumite circumstanțe, cu condiția protejării vieții populației și a proprietății. El a mai spus că, față de un incident anterior, dispozitivul a fost reconfigurat astfel încât drona ar fi fost urmărită până când altitudinea nu a mai permis radarelor, „din punct de vedere tehnic”, să o mențină în urmărire. În paralel, maiorul Bogdan Toma, purtător de cuvânt al ISU, a transmis un mesaj către populație privind importanța alertelor: „Mesajele Ro-Alert nu sunt o glumă”, potrivit relatării. [...]
România cere măsuri aliate în Dobrogea până vin sistemele antidronă comandate , după incidentul în care o dronă a intrat pentru patru minute în spațiul aerian românesc, iar Armata nu a tras invocând riscul de pagube colaterale și de escaladare, potrivit G4Media . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că a discutat în dimineața de 29 mai cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre „cât de important este” ca solicitarea României la nivel aliat să fie implementată în zona Dobrogei, „până când capabilitățile anti dronă de curând comandate de Ministerul Apărării vor fi livrate”. De ce nu s-a tras: fereastră scurtă și risc de pagube în Galați Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Miruță afirmă că drona a fost identificată ca fiind „Geran 2” și că a fost „descoperită și urmărită” pe „radarul nou instalat în zona Galați”, după un incident anterior „de acum două săptămâni”. Ministrul mai susține că avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere, însă: „În cele 4 minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina.” Ce solicită MApN: mai multe sisteme de la sol și măsuri „în următoarele ore” Miruță afirmă că România are nevoie de „mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol” și susține că acestea nu există în număr suficient deoarece, de la începutul războiului din Ucraina, „cine a avut decizia asta nu a luat-o”. El mai spune că, în cele cinci luni de când este ministru, înzestrarea Armatei a devenit prioritatea sa „numărul 1” și că „pentru prima oară” România are „în SAFE 8 sisteme de apărare antidronă”. Potrivit aceleiași declarații, autoritățile lucrează la măsuri suplimentare pentru întărirea securității pe Flancul Estic, iar „o parte dintre aceste măsuri vor fi anunțate în următoarele ore”. Contextul incidentului G4Media reamintește că, în noaptea de joi spre vineri, „o dronă rusească a căzut pe un bloc din Galați, după care a explodat”. Publicația nu oferă în acest material detalii despre pagube sau victime. [...]
România cere accelerarea apărării antidronă pe Flancul Estic după incidentul din Galați , pe fondul limitărilor operaționale care au făcut imposibilă doborârea în siguranță a unei drone intrate pentru scurt timp în spațiul aerian național, potrivit Mediafax . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis într-un mesaj pe Facebook că drona (identificată ca „Geran 2”) a fost descoperită și urmărită pe un radar „nou instalat” în zona Galați, după un incident anterior, iar avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Totuși, în cele patru minute în care drona s-a aflat în spațiul aerian românesc, „nu s-a putut trage” fără riscul ca proiectilul să producă pagube mai mari în municipiul Galați sau să ajungă în afara României, ceea ce ar fi putut fi interpretat drept „imixtiune” în războiul din Ucraina. Ce înseamnă operațional: interceptare autorizată, dar neexecutată În reacția instituțională, MApN a ridicat de la sol două avioane F-16 aflate în serviciul de Poliție Aeriană, sprijinite de un elicopter al Forțelor Aeriene Române. Mesajul ministrului indică o constrângere practică: chiar și cu autorizare, decizia de a deschide focul depinde de evaluarea riscului pentru populație și infrastructură, mai ales într-o zonă urbană. Presiune pentru măsuri aliate în Dobrogea și livrarea capabilităților comandate Miruță a mai spus că după incident l-a informat pe președintele României și aliații NATO și că a discutat telefonic cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . În conversație, ministrul a argumentat „cât de important este” ca solicitările României „la nivel aliat” să fie implementate în zona Dobrogei, până la livrarea capabilităților antidronă comandate de Ministerul Apărării. Ministrul a adăugat că România este în contact permanent cu aliații și că se lucrează la măsuri suplimentare de întărire a securității pe Flancul Estic, o parte urmând să fie anunțate „în următoarele ore”, potrivit declarațiilor sale. Nevoia de sisteme la sol și referirea la „SAFE 8” În același mesaj, Miruță a afirmat că România are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol și a susținut că acestea nu au fost asigurate prin decizii luate „de la începutul războiului din Ucraina”. El a mai spus că, în mandatul său interimar, înzestrarea Armatei este prioritatea numărul 1 și că „pentru prima oară în SAFE” România ar avea „8 sisteme de apărare antidronă”. Contextul incidentului: drona a căzut într-un bloc, două persoane rănite ușor În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească Geran-2 a căzut prin acoperișul unui bloc de 10 etaje din Galați. Două persoane au suferit răni minore, drona prăbușindu-se în zona holului, lângă camera liftului. Locatarii au fost evacuați, iar răniții au fost transportați la spital pentru investigații. [...]
