Știri
Știri din categoria Apărare
Trimiterea la sol a noului Air Force One primit din Qatar arată limitele operaționale ale unei soluții „de avarie”: experții citați de HotNews spun că aeronava a intrat în serviciu cu un nivel de protecție mai redus decât flota standard, iar o lună de modernizări ar putea să nu fie suficientă pentru îmbunătățiri semnificative ale apărării.
Donald Trump a declarat duminică faptul că Boeing-ul 747, care a început să-l transporte de la 1 iulie, va fi trimis în curând pentru a fi „echipat la maximum” cu noi capacități, un proces care ar urma să dureze aproximativ o lună. Nivelul de pregătire al avionului a fost pus sub semnul întrebării după ce Trump a trecut brusc la modelul mai vechi de Air Force One pentru etapa vizitei din Turcia către Regatul Unit, pe 8 iulie, pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul.
Aeronava este un Boeing 747 oferit Statelor Unite de Qatar anul trecut și modernizat de contractorul din apărare L3Harris Technologies, fiind gândită ca înlocuitor temporar în condițiile întârzierilor mari ale programului Boeing pentru noile avioane Air Force One.
Douglas Birkey, director executiv al Institutului Mitchell pentru Studii Aerospațiale, afirmă că flota standard Air Force One are sisteme sofisticate de protecție, inclusiv sisteme antirachetă, însă Casa Albă ar fi acceptat un nivel mai redus de protecție pentru avionul din Qatar, pentru a-l pune în zbor cât mai repede. În evaluarea lui, aeronava ar fi fost configurată pentru medii cu amenințări „neutre sau de nivel redus”, iar acum se lucrează la adăugarea unor sisteme suplimentare.
Birkey spune că, dacă termenul este într-adevăr de o lună, modernizările ar fi probabil limitate la sisteme „non-cinetice” (adică fără interceptare fizică), precum:
În același timp, Birkey avertizează că rachetele ghidate prin infraroșu au devenit o preocupare tot mai mare, fiind mai greu de detectat decât amenințările ghidate prin radar și „pot apărea, într-un fel, de nicăieri”.
Mark Cancian, consilier principal la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, susține la rândul său că „nu prea multe se pot face într-o lună”, iar lucrările s-ar putea limita la actualizări de software sau la adăugiri precum rachete de semnalizare ori „chaff”.
Forțele Aeriene americane nu au comentat. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat luni:
„Noul Air Force One este perfect sigur pentru deplasările președintelui, dar va beneficia de modernizări și îmbunătățiri suplimentare în toamnă, care vor dura aproximativ o lună. În acest interval, președintele va zbura cu vechiul Air Force One.”
Cancian leagă schimbarea aeronavei în Turcia de informații actualizate despre amenințările din partea Iranului, care ar fi ridicat nivelul de risc peste ceea ce avionul oferit de Qatar putea gestiona în acel moment.
Pe plan intern, democrații au criticat viteza cu care aeronava a fost introdusă în serviciu și cer verificări. Senatoarea Jeanne Shaheen a spus, la Salonul Aeronautic de la Farnborough, că legislativul trebuie să examineze siguranța avionului, afirmând că „știa” despre existența unor probleme de securitate „încă de la început”.
Recomandate
Planificarea militară a SUA pentru Cuba rămâne, deocamdată, un exercițiu pe hârtie , dar discuțiile interne arată cum războiul din Iran consumă resurse și limitează opțiunile Washingtonului în alte dosare, potrivit HotNews , care citează o relatare CBS News preluată de Anadolu și Agerpres. Planificatorii militari americani au analizat mai multe scenarii pentru posibile acțiuni împotriva Cubei, inclusiv un asalt aerian la care ar participa mii de soldați. Conform unor oficiali americani citați de CBS News, misiunea ar fi asociată Diviziei 101 Aeropurtată, descrisă drept singura unitate pregătită pentru o astfel de operațiune. De ce e puțin probabil un pas rapid spre o operațiune Oficialii citați în relatare insistă că planificarea nu echivalează cu o decizie politică: nu ar însemna automat că președintele Donald Trump sau Pentagonul au hotărât lansarea unei operațiuni. În plus, o eventuală acțiune împotriva Cubei ar întâmpina „provocări majore” în acest moment, pentru că o parte importantă din resursele militare ale SUA rămâne angajată în operațiuni împotriva Iranului. În același context, se menționează că avioane, capabilități de informații și alte resurse au fost deja transferate în Orientul Mijlociu, ceea ce face improbabil un demers militar împotriva Cubei pe termen scurt. Ce a inclus briefingul de la Pentagon Potrivit CBS News, Pentagonul a organizat luna trecută un briefing pe un „concept de operațiuni” pentru a evalua opțiuni militare preliminare. În astfel de exerciții sunt analizate, în mod uzual: obiectivele misiunii; necesarul de trupe; logistica; termenele; riscurile. Presiune diplomatică și sancțiuni: linia oficială a Washingtonului Pe linie politică, secretarul de stat Marco Rubio ar fi susținut o tranziție diplomatică spre un guvern cubanez tehnocrat, dispus să aplice reforme economice, însă demersul ar fi intrat în impas, în pofida presiunii financiare crescute, inclusiv prin sancțiuni care vizează armata cubaneză și GAESA , conglomeratul militar. Departamentul de Stat a extins, de asemenea, sancțiunile împotriva entităților de stat cubaneze care „canalizează venituri către regim și forțele paramilitare” implicate în reprimarea populației, inclusiv brigăzile de intervenție rapidă. Context intern: tensiuni legate de războiul din Iran Relatarea CBS News mai notează, pe baza unor surse familiarizate cu situația, că războiul din Iran ar fi scos la iveală tensiuni între Donald Trump și Pete Hegseth, secretarul apărării. Doi oficiali au declarat că Hegseth ar fi favorizat o abordare militară mai dură, în pofida îngrijorărilor generalului Dan Caine, șeful Statului Major Interarme. Anna Kelly, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a respins informațiile privind nemulțumirea lui Trump față de subordonați, afirmând că președintele „a fost extrem de mândru” de conducerea lui Hegseth și a amiralului Brad Cooper pe durata Operațiunii „Epic Fury ”. În ansamblu, informațiile indică mai degrabă o evaluare de opțiuni și constrângeri operaționale, decât un semnal că SUA se pregătesc efectiv pentru o intervenție iminentă în Cuba. [...]
Aproape 100 de militari americani au fost răniți în două săptămâni , un salt care indică presiune operațională crescută asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu, potrivit news.ro . Pentagonul spune că rănirile au fost înregistrate după 7 iulie, pe fondul intensificării atacurilor iraniene asupra instalațiilor militare americane din regiune, după eșecul negocierilor de încetare a conflictului. Sean Parnell, purtător de cuvânt al Pentagonului, a transmis pe rețelele sociale că „aproape 100 de militari se consideră că au fost afectați fizic”, iar 96% dintre ei au revenit la datorie. El a precizat că „marea majoritate” a rănilor au fost contuzii ușoare. Bilanțul oficial, actualizat cu întârziere, rămâne sub semnul întrebării Parnell a mai spus că date suplimentare urmau să fie publicate într-o bază de date online a Pentagonului, care nu fusese actualizată „timp de câteva zile, dacă nu chiar săptămâni”. Aceasta indica anterior 14 militari morți și 427 răniți de la începutul războiului, pe 28 februarie. Luni seara, baza de date a fost actualizată la 18 militari morți și 447 răniți de la debutul conflictului, însă The Washington Post notează că nu este clar dacă aceste bilanțuri includ toate situațiile recente. Atacuri în Iordania, Irak, Kuweit și Bahrain Dezvăluirea privind numărul răniților a venit în contextul în care armata SUA i-a identificat pe doi militari uciși într-un atac de vineri seara în Iordania: soldatul Isabella Gonzales (19 ani) și locotenentul Tyler James Feehan (25 de ani). În noaptea de vineri spre sâmbătă, un atac asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania a dus la moartea a trei soldați americani (unul neidentificat) și la rănirea altora. Un alt militar american a murit sâmbătă în Irak, ceea ce ar ridica totalul la 18. În paralel, Garda Revoluției Islamice din Iran (IRGC) a revendicat lovituri asupra unor obiective militare americane din Kuweit și Bahrain, informație preluată de mass-media de stat iraniană. Agenția semioficială Tasnim, asociată cu IRGC, a relatat că au fost vizate inclusiv baza aeriană Ali Al-Salem și Camp Arifjan din Kuweit, respectiv instalații ale dronelor americane din portul Salman și baza aeriană Sakhir din Bahrain. Forțele de apărare din Bahrain au confirmat că au interceptat luni mai multe valuri de atacuri aeriene. Ce spune un oficial militar despre volumul atacurilor și eficiența apărării Un oficial militar familiarizat cu situația a declarat că, de la începutul operațiunilor din 28 februarie, Iranul ar fi lansat aproximativ 8.500 de drone și rachete către ținte din regiune, iar circa 100 ar fi trecut de sistemele de apărare aeriană ale SUA și ale partenerilor regionali. În acest context, unii oficiali și experți au exprimat îngrijorări privind nivelul de protecție al instalațiilor americane din Orientul Mijlociu. Represalii americane și riscuri de extindere a conflictului Armata SUA a lansat luni seara un nou val de atacuri de represalii împotriva Iranului, a zecea zi consecutivă de astfel de acțiuni, la ordinul președintelui Donald Trump. Potrivit unui comunicat al Comandamentului Central al SUA , loviturile sunt menite să slăbească capacitățile militare iraniene folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Separat, rebelii houthi din Yemen , susținuți de Iran, au anunțat blocarea transporturilor de petrol ale Arabiei Saudite prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb din Marea Roșie, închizând una dintre puținele alternative viabile din Golf la Strâmtoarea Ormuz pentru exporturile de petrol. Pentru context suplimentar, news.ro a publicat și un material despre a zecea noapte consecutivă de atacuri ale SUA asupra Iranului , respectiv despre anunțul houthi privind un blocaj naval asupra Arabiei Saudite . [...]
Lockheed Martin încearcă să reducă semnificativ costul interceptării dronelor cu o nouă rachetă pentru Patriot , într-un context în care armatele își epuizează stocurile și caută muniție mai ieftină pentru amenințări aeriene cu cost redus, potrivit Economedia . Compania americană dezvoltă racheta PAC-3 Adapted Capability Effector (ACE), care ar urma să coste „mai puțin de jumătate” din prețul interceptorului PAC-3 MSE folosit în prezent de sistemul Patriot , relatează Financial Times, citat de Economedia. În prezent, o rachetă PAC-3 MSE costă aproximativ 4 milioane de dolari (aprox. 18 milioane lei), ceea ce face ca orice reducere de preț să aibă impact direct asupra bugetelor de apărare și asupra ritmului de refacere a stocurilor. De ce contează: presiune pe bugete și pe stocuri, pe fondul cererii în creștere Cererea pentru sistemele Patriot a crescut semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, iar stocurile de rachete s-au redus. În paralel, armatele caută interceptoare mai ieftine pentru a contracara dronele și rachetele cu cost redus, unde folosirea unor interceptoare scumpe poate deveni dificil de susținut financiar și operațional. Producție cu parteneri din SUA și Europa Lockheed Martin spune că intenționează să dezvolte și să producă noua rachetă împreună cu parteneri industriali din Statele Unite și Europa. Anunțul a fost făcut în prima zi a Salonului Aeronautic de la Farnborough, eveniment organizat o dată la doi ani pentru industria aerospațială și de apărare. Tim Cahill, președintele diviziei de rachete a companiei, a argumentat nevoia de soluții eficiente din punct de vedere al costurilor: „Militarii americani și aliați au nevoie de o soluție testată în luptă și eficientă din punct de vedere al costurilor.” Context: competiție mai dură pe segmentul „cost per interceptare” Potrivit Financial Times, decizia reflectă eforturile marilor producători de a răspunde cererii pentru sisteme mai accesibile și concurenței venite din partea unor companii tehnologice mai mici și mai agile. În acest cadru, o rachetă Patriot mai ieftină ar putea deveni un element-cheie în strategia de apărare antidronă, prin reducerea costului per interceptare și prin posibilitatea de a achiziționa volume mai mari. [...]
MApN a pus în alertă capabilități navale și aeriene după explozia produsă la bordul navei comerciale LPG „Gas Lisbon”, incident care a determinat și emiterea unei avertizări de navigație pentru evitarea zonei, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării Naționale anunță că este pregătit să sprijine instituțiile implicate în gestionarea incidentului produs în dimineața de 21 iulie, la bordul navei „Gas Lisbon”, aflată în tranzit prin Zona Economică Exclusivă a României . Nava, sub pavilion liberian, a fost „lovită în timpul nopții” la aproximativ 20 de mile marine de țărm. „Ministerul Apărării Naționale este pregătit să sprijine instituțiile cu atribuții în gestionarea incidentului produs, în dimineața zilei de 21 iulie, la bordul navei comerciale GAS LISBON, sub pavilion liberian, aflată în tranzit prin Zona Economică Exclusivă a României.” Ce resurse a pregătit MApN Reprezentanții ministerului spun că au fost pregătite pentru intervenție: un elicopter IAR-330 Puma Naval; două nave militare ale Forțelor Navale Române. „Astfel, MApN are pregătite un elicopter IAR-330 Puma Naval, precum și două nave militare ale Forțelor Navale Române. La nevoie, aceste forțe vor fi suplimentate.” Avertizare pentru navigatori și situația de la bord Direcția Hidrografică Maritimă din cadrul MApN a transmis o avertizare de navigație, astfel încât navele să evite zona în care s-a produs incidentul. „Gas Lisbon”, tanc petrolier de tip LPG, se afla la aproximativ 20 de mile marine sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe, venind din portul Alexandria (Egipt) și având ca destinație portul Reni (Ucraina). La bord erau peste 3.790 de tone de propan și un echipaj format din 17 persoane. MApN precizează că nava a suferit avarii majore, însă toate persoanele aflate la bord au fost salvate, iar răniții au fost transportați în Portul Sulina pentru a fi preluați de echipaje medicale. [...]
Polonia accelerează extinderea artileriei , după ce primele obuziere autopropulsate K9PL, o versiune adaptată cerințelor armatei poloneze, au fost expediate din Coreea de Sud, potrivit Focus . Miza este una operațională: livrările rapide și trecerea la o variantă „polonizată” schimbă nu doar numărul de sisteme din dotare, ci și configurația capabilităților din teren. Livrări în ritm susținut: de la K9 la K9PL Polonia își dezvoltă artileria „cu viteză mare”, iar începutul lunii iulie a adus expedierea primelor unități K9PL de către filiala europeană a producătorului sud-coreean Hanwha . Informația este relatată de portalul polonez Forsal, citat de Focus, în contextul programului de achiziții aflat în derulare. Conform datelor din program, armata poloneză a primit deja 218 obuziere autopropulsate K9: 212 unități prin contractul din 2022; încă 6 unități printr-un acord ulterior, din 2023. Un element urmărit atent și de Ucraina, prin prisma ritmului de înzestrare din regiune, este continuitatea livrărilor: la doar șapte luni după finalizarea livrărilor din primul contract, Coreea de Sud a început expedierea sistemelor comandate în 2023. Portalul ucrainean Defense Express apreciază viteza și derularea „fără fricțiuni” a livrărilor. Ce aduce nou varianta K9PL Odată cu startul livrărilor K9PL, Polonia primește pentru prima dată această variantă, proiectată pentru cerințele forțelor armate poloneze. În cadrul celei de-a doua înțelegeri de implementare din 2023, Polonia ar urma să primească în total 146 de vehicule. Diferențele față de varianta K9A1 includ, potrivit sursei, mai multe dotări orientate spre protecția echipajului și operare: sistemul de autoprotecție OBRA-3; instalație automată de stingere a incendiilor și suprimare a exploziilor; aer condiționat; afișaje suplimentare pentru echipaj. Dimensiunea capabilității: rază, ritm de foc, mobilitate K9 este prezentat ca unul dintre principalele produse de export ale industriei de apărare sud-coreene. Sistemul are un tun de 155 mm cu țeavă de 52 de calibre; cu muniție standard, raza este de aproximativ 40 km, iar cadența ajunge la până la șase lovituri pe minut. Ca armament secundar, este menționată o mitralieră de 12,7 mm. Pentru mobilitate, obuzierul folosește un motor diesel de 1.000 CP cu transmisie automată, iar viteza maximă indicată de producător pe șosea este de până la 70 km/h. Ținta: una dintre cele mai puternice artilerii din Europa K9PL nu este tratat ca un proiect izolat, ci ca parte a unei modernizări mai largi, care rulează în paralel cu programe de artilerie reactivă și alte sisteme. Dacă toate contractele în derulare sunt îndeplinite, Polonia ar putea ajunge la 576 de piese de artilerie autopropulsată din familiile K9 și Krab , la care s-ar adăuga 310 lansatoare de rachete K239 Chunmoo (programul Homar-K) și M142 Himars. Defense Express sintetizează obiectivul astfel: „Când vine vorba de Polonia, ei vor cea mai puternică flotă de artilerie din Europa.” În termeni operaționali, concluzia din datele prezentate este că Polonia nu doar își mărește rapid stocul de sisteme, ci începe să primească și o variantă configurată specific, ceea ce poate accelera integrarea în unități și standardizarea capabilităților pe termen mediu. [...]
Eficiența dronelor ucrainene depinde de o logistică explozivă „invizibilă” : geniștii care modifică și asamblează focoase în ateliere improvizate, aproape de linia frontului, sunt o verigă operațională critică pentru loviturile cu drone FPV, potrivit Adevărul . Înainte ca o dronă FPV (First Person View – control cu imagine „din ochii” dronei) să plece în misiuni de monitorizare sau atac în estul Ucrainei, o parte esențială a „războiului cu drone” se duce în spatele frontului, în ateliere clandestine. Acolo, geniștii din batalionul de sisteme fără pilot al Brigăzii 36 de Infanterie Marină pregătesc și asamblează focoase pentru drone kamikaze, folosite pentru a încetini sau opri avansul trupelor ruse. Cum arată, practic, munca de armare a dronelor Materialul descrie o procedură cu risc ridicat, care cere precizie și separarea strictă a rolurilor. Un proiectil de artilerie de calibru mare este fixat într-o menghină, iar un genist desfiletează focosul frontal cu o cheie specială, asistat de un coleg care stabilizează muniția. În paralel, într-un spațiu improvizat cu unelte și aparate de măsură, este pregătită încărcătura care va fi introdusă în tubul proiectilului; ulterior, muniția este echipată cu un fitil de siguranță și devine gata de montare pe o dronă FPV. Imaginile care ilustrează această activitate au fost obținute de publicația The Sun , conform textului. De ce contează: separarea sarcinilor reduce erorile și crește ritmul operațional Comandantul interimar al unității, un sergent de 41 de ani cu indicativul „Tourist”, pune accent pe rolul extins al geniștilor în acest tip de conflict, dincolo de misiunile clasice de minare/deminare. „Geniștii militari moderni fac mult mai mult decât să instaleze sau să curețe câmpuri de mine. Ei se ocupă de modificarea, modernizarea și producția de noi muniții. Tot ceea ce poate fi reutilizat este reproiectat, testat și apoi utilizat împotriva inamicului.” El susține că o mare parte din activitatea unității rămâne nevăzută, deși este esențială pentru războiul asimetric, și avertizează că fiecare dispozitiv exploziv trebuie verificat riguros înainte de utilizare, deoarece o singură eroare poate fi fatală. Totodată, respinge ideea că piloții de drone ar trebui să gestioneze singuri toate componentele unei misiuni. „Fiecare trebuie să își facă treaba lui. Dacă pilotul încearcă să facă și munca genistului, riscul de eroare crește semnificativ.” Rol pe teren, nu doar în atelier Potrivit relatării, geniștii sunt implicați și în pregătirea noilor puncte de lansare din apropierea frontului: ei intră primii în perimetru pentru a verifica existența capcanelor explozive, a muniției neexplodate sau a dronelor inamice abandonate, înainte ca pozițiile să fie ocupate de piloți. În acest fel, operatorii se pot concentra pe navigație, electronică și planificarea tactică a zborului. În perioadele scurte dintre rotații, personalul continuă cu exerciții tactice, antrenamente medicale și instrucție de tragere, însă cele mai importante lecții sunt cele dobândite în luptă, unde recruții lucrează alături de veterani. Concluzia materialului este că, deși piloții de drone sunt „fața” publică a acestei capacități, succesul misiunilor începe înainte de decolare, în atelierele unde muniția este adaptată și pregătită pentru utilizare. [...]
