Știri
Știri din categoria Apărare
Germania pregătește o mobilizare mai predictibilă a rezerviștilor, cu efect direct asupra angajatorilor, printr-un proiect de lege care ar permite chemarea acestora la diverse sarcini chiar și în timp de pace, dincolo de exercițiile militare obișnuite, potrivit Digi24. Inițiativa a stârnit deja reacția patronatelor, care cer reguli mai clare și posibilitatea de planificare pentru companii.
Ministerul german al Apărării lucrează la un cadru care să depășească principiul actual al „dublului voluntariat” – adică situația în care atât rezervistul, cât și angajatorul trebuie să își dea acordul pentru activarea în serviciu. Purtătoarea de cuvânt a ministerului, Natalie Jenning, a spus că „cerințele actuale” de securitate impun renunțarea la acest model.
Dacă proiectul va intra în vigoare, angajatorul nu ar mai avea un drept de veto, dar ar putea cere amânarea mobilizării în anumite situații, de exemplu când un angajat este „complet indispensabil”, potrivit explicațiilor oferite de minister.
În paralel, proiectul ar urma să introducă o obligație de participare la exerciții militare pentru cei care au făcut serviciul militar în forțele armate: exerciții de două săptămâni, o dată pe an sau o dată la doi ani.
În același pachet, ministerul vrea să corecteze o prevedere controversată din noua lege a serviciului militar intrată în vigoare anul acesta: obligația teoretică pentru toți bărbații de vârstă militară de a cere permisiunea Ministerului Apărării înainte de a părăsi Germania pentru mai mult de trei luni, chiar și în timp de pace. Jenning a numit prevederea o „eroare” și o „incorectitudine” și a spus că va fi abrogată, menționând că nu a fost aplicată în practică.
Pe fond, Berlinul urmărește o creștere amplă a efectivelor. În prezent, Bundeswehr are aproximativ 185.000 de militari activi și circa 60.000 de rezerviști; ministrul apărării Boris Pistorius vrea ca aceste cifre să ajungă la 260.000, respectiv 200.000, până în 2033, notează EFE, citată de Agerpres.
Asociația Patronală (BDA) a respins planurile, invocând nevoia companiilor de „capacitate de planificare și de transparență juridică”. Președintele BDA, Rainer Dulger, a susținut că principiul „dublului voluntariat” a funcționat ca un mecanism de echilibru între nevoile armatei și cele ale economiei, într-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Deocamdată, materialul nu oferă un calendar pentru adoptarea proiectului de lege, dar poziționarea patronatelor indică o dezbatere în care impactul asupra pieței muncii și al continuității operaționale în companii va fi un punct central.
Recomandate
Un aviz juridic pune sub semnul întrebării suspendarea unei obligații din noua lege a serviciului militar în Germania , ceea ce poate forța Ministerul Apărării să repare rapid cadrul legal pentru a evita o zonă gri de reglementare, potrivit Focus . În aprilie, ministrul german al apărării Boris Pistorius a scos din aplicare, printr-o „dispoziție generală” (act administrativ), o prevedere controversată care introducea o obligație de notificare/obținere a unei aprobări pentru călătorii în străinătate mai lungi de trei luni, pentru bărbații aflați la vârsta de recrutare. Concret, regula ar fi vizat bărbați între 17 și 45 de ani, care ar fi trebuit să ceară aprobarea centrului de carieră al Bundeswehr (armata germană) competent. De ce contează: risc de insecuritate juridică și nevoie de corecție legislativă Un nou aviz (Gutachten) comandat de grupul parlamentar Die Linke contestă legalitatea suspendării prin act administrativ. Concluzia centrală: un ministru nu ar avea competența să „anuleze” sau să scoată din vigoare părți ale unei legi. În aviz se arată că: „Această posibilitate rămâne doar puterii judecătorești în cadrul controlului de constituționalitate.” Interpretarea indicată de document este că doar Curtea Constituțională Federală (Bundesverfassungsgericht) poate înlătura un act normativ sau părți din acesta. Ce reproșează experții actului emis de minister Autorii avizului invocă și „erori grosiere, de tehnică” în formularea dispoziției generale. Potrivit acestora, dacă se acordă excepții de la o lege, ar trebui să rămână și situații în care legea continuă să se aplice; altfel, „excepția” devine regulă. În cazul de față, susțin experții, ministerul ar fi exceptat de la obligație toate persoanele vizate (toți bărbații), ceea ce ar lăsa fără obiect aplicarea prevederii. Poziția Ministerului Apărării: soluție „cât mai rapid”, fără schimbare de fond Ministerul a transmis că va folosi „cea mai rapidă cale” pentru a asigura certitudine juridică și pentru a elimina eventualele neclarități. O purtătoare de cuvânt a precizat că dispoziția generală este valabilă doar ca soluție de tranziție, până la intrarea în vigoare a „legii de întărire a rezervei” (Reservestärkungsgesetz), care ar urma să fie adoptată în cursul acestui an. Pe fond, ministerul susține că situația rămâne neschimbată: în prezent nu este necesară nicio aprobare pentru șederi în străinătate. În aprilie, Pistorius declarase: „Indiferent dacă au 17 sau 45 de ani sau între, toți pot călători, desigur, și în prezent nu au nevoie de nicio aprobare pentru asta.” [...]
Franța blochează participarea oficială a Israelului la EUROSATORY și limitează companiile israeliene la sisteme de apărare antiaeriană , o decizie cu impact direct asupra accesului la una dintre cele mai importante vitrine comerciale din industria de apărare europeană, potrivit The Jerusalem Post . Măsura înseamnă că guvernul și Ministerul Apărării din Israel nu vor putea participa și nu vor putea organiza un pavilion național la expoziția programată mai târziu în această lună, la Paris. Conform Ministerului Apărării din Israel, decizia Franței include trei elemente: interdicția pentru reprezentanți guvernamentali de a participa la expoziție, interdicția de a deschide un pavilion național israelian și o restricție care permite industriei israeliene să expună doar produse de apărare antiaeriană, cu excluderea explicită a sistemelor ofensive. Ministerul israelian a acuzat caracterul „selectiv și discriminatoriu” al politicii, susținând că aceasta ar încălca normele consacrate ale expozițiilor internaționale de apărare. În același timp, publicația notează că, în pofida interdicției privind participarea oficială și a excluderii armamentului ofensiv, „multe companii israeliene” ar urma să fie prezente prin standuri private mai mici, pentru a prezenta echipamente defensive. Ce înseamnă decizia pentru prezența comercială a industriei israeliene Limitarea la sisteme de apărare antiaeriană reduce aria de produse pe care companiile israeliene le pot promova în fața potențialilor clienți și parteneri, într-un context în care EUROSATORY funcționează și ca platformă de contractare și networking pentru programe de înzestrare. Din relatarea The Jerusalem Post reiese că prezența israeliană nu este eliminată complet, dar este fragmentată: în locul unui pavilion național și al unei participări instituționale, companiile ar urma să se bazeze pe reprezentare privată și pe o ofertă restrânsă la „air defense products”. Contextul politic și tensiunile bilaterale invocate de Israel Ministerul Apărării din Israel a calificat decizia drept „rușinoasă” și a susținut că ar avea la bază „calcul politic și comercial”. În articol sunt citate și surse israeliene care afirmă că demersurile Franței în domeniul apărării ar fi motivate atât de „delegitimization”, cât și de dorința de a submina Israelul ca competitor. Publicația mai menționează că Israelul a anulat recent o vizită a unor oficiali de rang înalt din ministerul francez al apărării, ca protest față de politica Franței privind Gaza, Liban și Iran. În același timp, este amintit că Franța a ajutat de două ori în 2024 la doborârea unor rachete și drone iraniene lansate către Israel. Ce urmează Decizia Franței, așa cum este descrisă în articol, se aplică expoziției din această lună și stabilește cadrul în care Israelul poate fi prezent: fără participare oficială și fără expunerea de sisteme ofensive. Rămâne de văzut în ce măsură companiile israeliene vor reuși să compenseze absența pavilionului național prin prezențe private și prin promovarea exclusivă a produselor de apărare antiaeriană. [...]
România va primi întăriri NATO după incidentul cu drona rusească de la Galați , un semnal operațional că Alianța își ajustează rapid postura pe flancul estic, potrivit Știrile Pro TV . Spania urmează să trimită două elicoptere HN90, iar Italia va suplimenta contingentul militar deja prezent în România cu încă 100 de soldați, conform unor surse din Administrația Prezidențială citate de publicație. Măsurile vin după incidentul de săptămâna trecută din județul Galați, unde o dronă kamikaze de fabricație rusească a explodat pe teritoriul României. Președintele Nicușor Dan a declarat duminică faptul că drona prăbușită este „fără dubiu” de proveniență rusească și a publicat imagini cu fragmentele aparatului și inscripțiile identificate pe componentele recuperate. „Drona prăbușită joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniență rusească. Aceasta este concluzia fără dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice”, a transmis Nicușor Dan. Potrivit șefului statului, pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele sunt similare „până la identitate” cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și atribuite Federației Ruse. Confirmarea MApN și pașii următori către NATO și UE Ministerul Apărării Naționale a confirmat ulterior că este vorba despre o dronă kamikaze cu încărcătură explozivă de tip High-Explosive, de aproximativ 30 de kilograme, care a detonat la impact. MApN a mai indicat că probele recuperate sunt identice cu cele descoperite anterior la Ceatalchioi, Grindu, Luncavița și în alte zone din apropierea graniței cu Ucraina. „România nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi”, a avertizat președintele. Raportul tehnic realizat de autoritățile române urmează să fie transmis structurilor specializate ale NATO și Uniunii Europene, potrivit informațiilor din articol. Miza operațională: capabilități, nu doar efective În paralel, Administrația Prezidențială încearcă să consolideze relația strategică dintre România și Statele Unite, inclusiv prin creșterea capabilităților militare americane dislocate pe teritoriul românesc, conform surselor citate. În acest context, accentul ar urma să se mute de la o „strong presence” la o „smart presence” (o prezență mai adaptată nevoilor, prin capabilități), nu doar la numărul de militari. Știrile Pro TV mai notează că România a semnat un contract de consultanță strategică cu firma americană Eversheds Sutherland , acord înregistrat pe 28 mai la Departamentul de Justiție al SUA, iar printre obiectivele asumate se află și consolidarea prezenței militare americane în România. Detaliile discuțiilor sunt prezentate ca fiind „în curs”, fără un calendar public în material. [...]
România duce securitatea la Marea Neagră pe agenda NATO , iar Consiliul Nord-Atlantic se reunește pe 10 iunie într-o sesiune dedicată, la solicitarea Bucureștiului, potrivit Digi24 . Pe ordinea de zi intră și incidentul de la Galați , unde o dronă rusească Geran-2 a explodat pe un bloc de locuințe, episod pe care autoritățile române vor să-l lege de riscurile pentru flancul estic al Alianței. Ce se discută pe 10 iunie și de ce contează Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC) este dedicată securității la Marea Neagră, într-un moment în care România încearcă să transforme preocupările regionale într-un subiect de decizie la nivel aliat. Potrivit CaleaEuropeană.ro, care citează surse aliate, solicitarea pentru această reuniune a fost transmisă înainte de incidentul de la Galați, pe fondul preocupărilor constante ale României privind securitatea regiunii. După explozia dronei, autoritățile române intenționează să aducă în discuție implicațiile directe ale episodului asupra securității flancului estic, ceea ce poate pune presiune pentru măsuri suplimentare de apărare și coordonare în zona Mării Negre. Ce cere România: capabilități suplimentare și întărirea apărării aeriene Conform sursei citate de Digi24, România a solicitat deja „capabilități suplimentare” din partea partenerilor NATO. În paralel, sunt în desfășurare consultări cu mai multe state care ar putea contribui la: consolidarea apărării aeriene pe teritoriul României; creșterea capacităților de combatere a dronelor. Publicația nu precizează ce state sunt vizate și nici ce tip de capabilități ar urma să fie dislocate sau în ce calendar. Concluzia tehnică invocată de autorități Președintele Nicușor Dan a declarat că raportul tehnic al autorităților române a stabilit „fără echivoc” că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească. Șeful statului a mai spus că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților din NATO și Uniunii Europene. [...]
România ar putea primi în câteva săptămâni sisteme anti-dronă de la aliați, dar operarea lor cere instruire , ceea ce împinge efectul real al măsurii dincolo de reacția „pe loc”, potrivit Digi24 . Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant NATO, spune că astfel de capabilități sunt cele mai eficiente în timp de pace și că România a cerut sprijin NATO pentru acoperirea unor puncte-cheie până la livrarea echipamentelor contractate. În evaluarea sa, pentru a înțelege traiectoria dronei prăbușite la Galați și dacă a fost deviată „cinetic” (prin lovire) sau „noncinetic” (prin mijloace electronice), ar fi necesar un schimb de informații cu Ucraina, care ar fi monitorizat la rândul ei incidentul și ar putea avea sisteme mai performante. Toma avertizează însă că o concluzie cu „100% certitudine” este puțin probabilă, chiar și după o analiză care poate dura zile sau săptămâni. De ce „în câteva săptămâni” nu înseamnă „imediat” Punctul operațional critic, potrivit fostului comandant NATO, este că primirea unui sistem anti-dronă nu rezolvă automat problema: personalul trebuie instruit pentru utilizare, iar acest proces durează. Toma dă ca exemplu sistemul Merops, pentru care pregătirea s-ar fi făcut în comun cu militari din Polonia, și estimează că, „în cel mai fericit caz”, instruirea durează câteva săptămâni. Soluția de termen scurt: dislocări temporare pentru zone vitale Pe termen scurt, Toma indică drept opțiune „la îndemână” solicitarea de sprijin NATO și, separat, sprijin american, prin dislocarea temporară a mai multor sisteme anti-dronă. Scopul ar fi protejarea unor puncte-cheie de la frontieră, nu neapărat acoperirea integrală a întregii lungimi. Context: achiziții în derulare și livrări în 2027 pentru sisteme de supraveghere În același material este menționat și un contract semnat de Ministerul Apărării Naționale cu Quantum Systems pentru furnizarea produsului „Sistem Mini UAS clasa I”, în valoare de 30.700.000 euro fără TVA (aprox. 153 milioane lei), pentru 34 de sisteme Mini UAS clasa I și 15 kit-uri Scorpion. Conform contractului, livrarea celor 34 de sisteme este prevăzută pentru anul 2027, iar utilizarea lor este descrisă ca fiind pentru misiuni de supraveghere. Separat, Digi24 mai notează că România a semnat principalele contracte din cadrul programului european SAFE pentru modernizarea accelerată a Armatei, pachet care include și sisteme anti-dronă de ultimă generație, alături de alte categorii de echipamente. [...]
Marea Britanie a semnat contracte de 36 milioane lire pentru rachete antidrone , într-o mișcare care combină nevoia operațională din Orientul Mijlociu cu un obiectiv economic intern – susținerea producției locale și a locurilor de muncă – potrivit Digi24 . Ministerul Apărării de la Londra a încheiat noi contracte cu Thales UK , în valoare totală de 36 de milioane de lire sterline, printr-un acord inițial în aprilie și o înțelegere suplimentară luna trecută. Contractele vizează consolidarea stocurilor cu „sute” de rachete antidrone, pe fondul riscului crescut ca Iranul sau forțe afiliate să atace bazele coaliției din regiune. Ce cumpără Marea Britanie și de ce contează operațional Rachetele vizate sunt Martlet (cunoscute și ca LMM – „rachete ușoare multifuncționale”), muniții ghidate cu laser, descrise ca relativ ieftine și „testate în luptă”. Conform informațiilor citate de Digi24 din The Times , trupele specializate din Orientul Mijlociu ar urma să înceapă să primească livrările în lunile următoare. În articol se menționează că, de la momentul în care SUA și Israelul au declarat război Iranului în februarie, au fost doborâte peste 100 de drone, inclusiv cu ajutorul acestor rachete, folosite de artileriștii Regimentului RAF împreună cu kitul de apărare aeriană Rapid Sentry. Martlet are un focos de 3 kg și poate angaja ținte până la 8 km. Rachetele sunt desfășurate și pe elicopterele Wildcat ale Marinei Regale, din bazele britanice din Cipru, în cadrul prezenței militare britanice din zonă. Impact economic: producție în Belfast și locuri de muncă Componenta economică este explicită: contractele cu Thales UK susțin aproximativ 700 de locuri de muncă înalt calificate în Belfast, unde rachetele sunt proiectate și fabricate. Secretarul apărării, John Healey, a legat achiziția de un „parteneriat cu industria” și de accelerarea livrării de echipamente produse în Marea Britanie, cu efecte asupra ocupării și creșterii economice. Context: presiune pe reacția militară și pe lanțurile de aprovizionare Investiția este prezentată ca parte a unui efort mai amplu al Ministerului Apărării și al Grupului Național de Direcție pentru Armament (NAD) pentru creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare cu muniții și pentru capacitatea de a susține operațiuni alături de aliați. În Orientul Mijlociu sunt dislocați peste 1.000 de militari britanici, inclusiv escadroane de avioane de viteză și echipe specializate în combaterea dronelor. În același timp, guvernul britanic a fost criticat pentru ritmul reacției la evoluțiile din regiune, inclusiv pentru întârzierea aprobării plecării unui distrugător spre Cipru și pentru faptul că, la începutul operațiunii „Epic Fury” (28 februarie), Marina Regală nu avea nicio navă de război în zonă. Separat, Digi24 notează că negociatorii americani și iranieni ar fi ajuns la un acord provizoriu pentru prelungirea cu 60 de zile a armistițiului și pentru reluarea discuțiilor privind programul nuclear al Iranului, potrivit unui oficial american familiarizat cu subiectul. [...]
