Știri
Știri din categoria Apărare
Coreea de Nord anunță că își echipează marina cu arme nucleare, într-o nouă etapă a programului militar al regimului de la Phenian. Liderul nord-coreean Kim Jong Un a făcut declarația în timp ce inspecta testele unui distrugător prezentat drept „de ultimă generație”.
Conform agenției oficiale nord-coreene KCNA, Kim Jong Un a afirmat că procesul de înarmare nucleară a marinei „avansează în mod satisfăcător” și reprezintă o „schimbare radicală” în strategia de apărare maritimă a țării. Liderul de la Phenian a susținut că acest pas este esențial pentru consolidarea suveranității maritime a Coreei de Nord.
Anunțul vine după o serie de teste militare desfășurate în ultimele zile. Printre acestea s-a numărat lansarea unei rachete de croazieră mare-sol, realizată în timpul unor exerciții navale supravegheate personal de Kim Jong Un.
Liderul nord-coreean a inspectat distrugătorul Choe Hyon, una dintre cele două nave de război de aproximativ 5.000 de tone lansate anul trecut. Ambele nave sunt programate să fie finalizate până în 2025, iar Phenianul susține că acestea vor fi dotate cu unele dintre cele mai puternice arme din arsenalul militar nord-coreean.
În paralel, autoritățile nord-coreene au anunțat că o a treia navă de război este în prezent în construcție. Programul face parte din planul mai amplu al regimului de la Phenian de modernizare a forțelor armate și de extindere a capacităților sale nucleare.
Declarațiile lui Kim Jong Un vin într-un context regional tensionat, în care Coreea de Nord continuă să își dezvolte programul nuclear și balistic, provocând îngrijorări în Coreea de Sud, Japonia și în rândul aliaților occidentali.
Recomandate
China va majora bugetul pentru apărare cu 7% în 2026 , continuând ritmul de creștere constant al cheltuielilor militare, într-un context internațional marcat de tensiuni geopolitice și conflicte regionale. Potrivit BURSA , anunțul a fost făcut într-un raport bugetar al Ministerului chinez al Finanțelor, prezentat în timpul sesiunii anuale a Parlamentului de la Beijing. Bugetul militar al Chinei va ajunge la aproximativ 1.909,6 miliarde de yuani , echivalentul a circa 276,8 miliarde de dolari , menținându-se astfel pe locul al doilea la nivel global, mult în urma Statelor Unite. Creșterea anunțată pentru 2026 este ușor mai mică decât cea din 2025, când bugetul militar a fost majorat cu 7,2%, însă rămâne în linie cu ritmul de aproximativ 7–8% anual menținut de Beijing în ultimul deceniu. Autoritățile chineze susțin că fondurile suplimentare vor fi folosite pentru modernizarea armatei și pentru îmbunătățirea capacităților militare. Printre domeniile vizate se numără creșterea salariilor militarilor, intensificarea exercițiilor și manevrelor militare, dezvoltarea capacităților de război cibernetic și achiziția de echipamente militare mai avansate. O parte dintre resurse ar urma să fie utilizate și pentru operațiuni militare în jurul Taiwanului, insula autonomă revendicată de Beijing și considerată unul dintre principalele puncte de tensiune din regiunea Indo-Pacific. Deși suma oficială anunțată este semnificativă, unii experți occidentali susțin că cheltuielile reale ale Chinei pentru apărare ar putea fi mai mari decât cele raportate oficial, deoarece anumite programe militare sunt finanțate prin alte capitole bugetare. Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), Statele Unite rămân de departe liderul global în materie de cheltuieli militare, cu aproximativ 997 miliarde de dolari , urmate de China, Rusia, Germania și India. [...]
Administrația Trump susține că SUA dispun de suficiente stocuri de muniție pentru a continua războiul împotriva Iranului , iar oficialii americani afirmă că arsenalele militare permit desfășurarea operațiunii actuale și a unor campanii mai ample dacă va fi necesar. Declarațiile au fost făcute de mai mulți oficiali ai administrației de la Washington, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a declarat că durata campaniei militare ar putea varia semnificativ, estimând că operațiunile ar putea dura „patru săptămâni, dar poate și șase, opt sau chiar trei”, în funcție de evoluția situației din teren. Oficialul american a subliniat că Statele Unite și Israelul controlează în totalitate ritmul operațiunilor militare. Potrivit Pentagonului, în mai puțin de o săptămână cele două armate ar urma să obțină controlul complet asupra spațiului aerian iranian . După această etapă, Washingtonul intenționează să utilizeze muniții ghidate de mare precizie, inclusiv bombe de 500, 1000 și 2000 de livre, dotate cu sisteme de ghidare GPS și laser. Șeful Statului Major Interarme al SUA, Dan Caine, a declarat la rândul său că armata americană dispune de suficiente stocuri de muniție pentru operațiuni atât ofensive, cât și defensive, fără a oferi însă detalii sau cifre exacte din motive de securitate. Un mesaj similar a venit și de la Casa Albă. Purtătoarea de cuvânt a administrației Trump, Karoline Leavitt, a afirmat că Statele Unite au o capacitate militară „mai mult decât suficientă” pentru a duce la capăt operațiunea „ Epic Fury ” și pentru a continua operațiunile militare dacă va fi nevoie. „Statele Unite au capacitatea nu doar să execute cu succes Operațiunea Epic Fury, ci și să meargă mult dincolo de aceasta. În plus, avem arsenale în locuri de care mulți oameni din această lume nu știu”, a declarat Leavitt. Potrivit Casei Albe, operațiunea militară lansată împotriva Iranului urmărește patru obiective principale: distrugerea arsenalului de rachete balistice iraniene, neutralizarea forțelor navale ale Teheranului, limitarea influenței grupărilor susținute de Iran în regiune și împiedicarea dezvoltării unei arme nucleare. Conflictul a început pe 28 februarie 2026, când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra infrastructurii militare iraniene, ceea ce a declanșat o serie de represalii cu rachete și drone din partea Teheranului. [...]
Administrația SUA vrea să cumpere până la 1.000 de rachete Tomahawk și cere industriei de apărare să accelereze producția , în contextul în care stocurile militare americane au fost reduse semnificativ de operațiunile recente din Orientul Mijlociu și de sprijinul acordat aliaților în conflictele actuale. Potrivit Newsweek România , administrația condusă de Donald Trump a convocat la Casa Albă conducerea unor mari companii din industria de apărare, printre care Lockheed Martin și RTX – compania-mamă a Raytheon – pentru discuții privind creșterea rapidă a producției de armament. Întâlnirea ar urma să aibă loc vineri și reflectă presiunea tot mai mare din Washington de a reface rezervele militare. În ultimii ani, Statele Unite au consumat cantități importante de armament în mai multe teatre de operațiuni, inclusiv în sprijinul Ucrainei după invazia Rusiei din 2022, în conflictul din Gaza și în operațiuni militare recente împotriva Iranului. Potrivit informațiilor citate de Reuters, Pentagonul analizează și o cerere de buget suplimentar de aproximativ 50 de miliarde de dolari , fonduri care ar urma să fie folosite în principal pentru înlocuirea armelor utilizate în aceste conflicte. Suma este însă preliminară și ar putea fi modificată în procesul de aprobare. Producția de rachete Tomahawk ar putea crește semnificativ Un punct central al discuțiilor îl reprezintă rachetele de croazieră Tomahawk, produse de Raytheon, arme utilizate frecvent de forțele navale și aeriene americane pentru lovituri de precizie la mare distanță. Pentagonul a semnat deja un acord pentru a crește producția până la aproximativ 1.000 de rachete pe an . Pentagonul intenționează în prezent să achiziționeze 57 de rachete Tomahawk în 2026 , fiecare având un cost mediu de aproximativ 1,3 milioane de dolari . Caracteristici principale ale rachetei Tomahawk rachetă de croazieră cu rază lungă de acțiune lansare de pe nave sau submarine capabilă să lovească ținte la mare distanță cu precizie ridicată utilizată în numeroase operațiuni militare ale SUA din ultimele decenii Aceste sisteme au fost folosite recent și în operațiunile americane împotriva Iranului, unde armata SUA a desfășurat inclusiv avioane de luptă F-35 și drone de atac cu cost redus. Presiune asupra contractorilor din industria de apărare Administrația americană a intensificat presiunea asupra companiilor din industria militară pentru a accelera producția. Donald Trump a semnat în ianuarie un ordin executiv prin care solicită identificarea contractorilor care nu își îndeplinesc eficient contractele cu Pentagonul, în special în situațiile în care aceștia continuă să distribuie profituri acționarilor în loc să prioritizeze producția. Pentagonul ar urma să publice o listă cu firme considerate cu performanțe slabe. Companiile incluse vor avea 15 zile pentru a prezenta planuri de remediere aprobate de consiliile lor de administrație. Dacă aceste planuri nu sunt considerate suficiente, autoritățile americane pot recurge la sancțiuni, inclusiv rezilierea contractelor. Deciziile reflectă o preocupare tot mai mare la Washington privind capacitatea industriei de apărare de a susține simultan mai multe conflicte și de a menține nivelul necesar al stocurilor militare ale Statelor Unite. [...]
Statele Unite anunță intensificarea operațiunilor militare împotriva Iranului , Pentagonul confirmând trecerea conflictului într-o nouă etapă a campaniei aeriene, în timp ce serviciile de informații americane monitorizează evoluțiile politice de la Teheran după apariția informațiilor despre succesorul liderului suprem. Potrivit Știrile ProTV , administrația americană discută deja atât extinderea atacurilor, cât și posibilele evoluții politice din Iran după război. Pentagonul anunță trecerea la „faza a doua” a operațiunii Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a declarat că operațiunea militară împotriva Iranului se află încă la început, chiar dacă au trecut câteva zile de la lansarea atacurilor aeriene. Oficialul a avertizat că următoarele valuri de atacuri vor fi mai ample , iar obiectivul imediat este controlul complet al spațiului aerian iranian. Planul militar prezentat de Pentagon include mai multe etape: preluarea controlului total al spațiului aerian al Iranului în mai puțin de o săptămână; identificarea și distrugerea lansatoarelor de rachete și a infrastructurii militare ; lovirea industriei de apărare iraniene ; eliminarea liderilor militari ai regimului de la Teheran . Hegseth a spus că operațiunea nu a fost concepută ca o confruntare echilibrată, afirmând că forțele americane și israeliene profită de slăbirea adversarului. În paralel, șeful Statului Major al armatei americane, generalul Dan Caine , a declarat că Iranul lansează tot mai puține rachete comparativ cu începutul conflictului, semn că infrastructura militară a fost afectată de loviturile aeriene. Un episod militar rar: scufundarea unei nave iraniene Pentagonul a confirmat și scufundarea unei nave de război iraniene în apropierea coastelor Sri Lanka , lovită de un submarin american cu torpile. Oficialii americani au descris incidentul drept prima scufundare a unei nave inamice cu torpile de la Al Doilea Război Mondial încoace , un episod rar în conflictele moderne. În același timp, armata americană a anunțat că șase militari americani au murit până acum în operațiuni. Washingtonul urmărește succesiunea la conducerea Iranului În paralel cu operațiunile militare, administrația de la Washington analizează și evoluțiile politice interne din Iran. Potrivit HotNews , serviciile de informații americane monitorizează informațiile potrivit cărora Mojtaba Khamenei , fiul liderului suprem ucis în primul val de bombardamente, ar putea deveni noul conducător al Republicii Islamice. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a declarat că agențiile americane analizează aceste informații și că administrația președintelui Donald Trump discută deja despre rolul pe care Statele Unite l-ar putea avea în Iran după încheierea campaniei militare. Totuși, oficialii americani spun că prioritatea imediată rămâne succesul operațiunii militare , în timp ce deciziile privind viitorul politic al Iranului vor depinde de evoluția conflictului. În interiorul Statelor Unite, războiul provoacă și controverse politice. Un sondaj Reuters/Ipsos citat de Casa Albă arată că aproximativ un sfert dintre americani susțin atacurile asupra Iranului , în timp ce aproape jumătate dintre respondenți consideră că președintele Trump este prea dispus să recurgă la forța militară. [...]
Gigantul german Rheinmetall analizează utilizarea șantierului naval Mangalia pentru proiecte militare , inclusiv posibilitatea construirii unor nave pentru România, într-un context în care statul caută soluții pentru salvarea acestui obiectiv industrial. Potrivit Știrile ProTV , o delegație a companiei germane a vizitat miercuri șantierul pentru a evalua capacitățile tehnice și potențialele colaborări. Vizita reprezintă a doua deplasare a reprezentanților Rheinmetall la Mangalia , după o analiză similară realizată anul trecut. Surse din industrie spun că grupul german nu ar fi interesat de preluarea integrală a șantierului, ci mai degrabă de folosirea unor facilități pentru proiecte punctuale, în special în domeniul militar. Posibile nave militare pentru România Interesul companiei apare pe fondul planurilor de înzestrare ale statului român. Prin programul SAFE , România intenționează să construiască patru nave militare: două nave de patrulare tip OPV, evaluate la aproximativ 700 de milioane de euro ; două nave mai mici pentru operațiuni ale scafandrilor militari și intervenții de salvare , estimate la circa 57 de milioane de euro . Autoritățile române speră ca aceste contracte să fie realizate la Mangalia, ceea ce ar putea revitaliza șantierul naval, aflat de ani buni într-o situație financiară dificilă. Rheinmetall își extinde divizia navală Interesul pentru construcția de nave militare este relativ nou pentru Rheinmetall. Compania germană, cunoscută pentru producția de vehicule blindate, artilerie și muniție, a anunțat în 2025 că preia divizia navală militară NVL a grupului german Lürssen. Tranzacția urmează să fie finalizată după aprobarea autorității germane de concurență. Prin această achiziție, Rheinmetall intră direct pe piața construcțiilor navale militare. NVL are deja experiență regională: în Bulgaria, compania a construit două nave militare la șantierul naval din Varna. Legături deja existente cu România Rheinmetall este prezentă în România prin mai multe proiecte industriale și militare. Compania a achiziționat o fabrică la Mediaș pentru producția de vehicule militare și operează un centru de mentenanță și servicii la Satu Mare, unde este reparată tehnica militară germană trimisă în Ucraina. În plus, grupul german pregătește construirea unei fabrici de pulberi pentru muniție la Victoria. Potrivit autorităților române, șantierul Mangalia ar putea fi implicat și în alte proiecte de apărare aprobate prin programul SAFE. De exemplu, carcasele pentru transportoarele blindate Piranha V sau pentru viitoarele mașini de luptă ale infanteriei ar putea fi sudate în halele șantierului , unde există specialiști cu experiență în lucrări industriale complexe. O posibilă șansă pentru salvarea șantierului Pentru programul SAFE, contractele ar trebui semnate până în luna mai 2026. În acest context, autoritățile române încearcă să atragă un partener industrial capabil să folosească infrastructura de la Mangalia și să asigure continuitatea activității. Dacă proiectele vor fi confirmate, construcția navelor militare ar putea deveni una dintre cele mai importante investiții din industria navală românească din ultimii ani , oferind șantierului o șansă reală de redresare economică și strategică. [...]
IDF susține că un F-35I a doborât un Yak-130 deasupra Teheranului potrivit Economic Times , care citează anunțul făcut de armata israeliană. Relatarea vorbește despre o confruntare aer-aer rară în regiune: Israelul afirmă că un F-35I „Adir” ar fi doborât marți, 3 martie 2026, un Yak-130 iranian în spațiul aerian al capitalei Iranului, iar Forțele Aeriene Israeliene descriu acțiunea drept o premieră pentru platforma F-35 în cazul unei ținte pilotate. Informația rămâne, deocamdată, o declarație a părții israeliene, preluată de presă, fără detalii tehnice publice care să permită verificarea independentă: nu sunt indicate ora exactă, distanța de angajare, altitudinea, ruta de zbor sau tipul de armament folosit. AIRLIVE notează, la rândul său, că aparatul iranian ar fi un Yak-130 , avion de fabricație rusească folosit în principal pentru antrenament avansat, dar capabil și de misiuni de atac ușor. În același pachet de relatări, partea israeliană susține și caracterul „istoric” al doborârii: ar fi primul „kill” aer-aer israelian împotriva unui avion pilotat după aproximativ patru decenii, cu trimitere la un episod din 1985. Afirmația ține mai degrabă de registrul simbolic și de comunicare militară, până când vor apărea date suplimentare care să confirme cum s-a produs angajarea și ce s-a întâmplat cu aeronava iraniană. Confruntarea raportată este plasată în contextul unei campanii mai largi de lovituri asupra unor ținte din Iran. IDF a anunțat atacuri asupra unor centre de comandă asociate cu Basij și structuri de securitate internă din Teheran, descrise de armată ca elemente folosite pentru menținerea controlului. O relatare separată publicată de Newsonair.gov.in menționează, la rândul ei, lovituri asupra unor ținte militare și componente de apărare antiaeriană. [...]
