Știri
Știri din categoria Apărare
Keir Starmer a autorizat interceptarea „flotei fantomă” a Rusiei potrivit POLITICO, oferind forțelor britanice puteri noi pentru a urca la bord și, potențial, pentru a reține nave sancționate care tranzitează apele Regatului Unit, într-un demers de creștere a presiunii economice asupra Moscovei pe fondul războiului din Ucraina.
Măsura vizează nave considerate parte a „shadow fleet” (o rețea informală de petroliere vechi, cu structuri de proprietate opace), folosite pentru a ocoli sancțiunile privind exporturile de petrol rusesc. Conform articolului, atât forțele armate, cât și agențiile de aplicare a legii vor putea intercepta aceste nave.
Decizia vine după ce Marea Britanie a ajutat Statele Unite să confiște, în ianuarie, un petrolier sub pavilion rusesc în Atlanticul de Nord. Totodată, anunțul fixează mai ferm poziția Londrei într-o dezbatere juridică legată de posibilitatea de a urca la bordul navelor „fără stat” (stateless) sau de a le sechestra.
Până acum, eforturile britanice s-au concentrat în principal pe urmărire, monitorizare și furnizarea de informații către aliați. Downing Street a transmis însă că Regatul Unit va putea conduce operațiuni mai active, în contextul în care Starmer se deplasează în Finlanda pentru o reuniune a Joint Expeditionary Force (JEF), programată pentru joi.
„Putin își freacă mâinile la războiul din Orientul Mijlociu pentru că el crede că prețurile mai mari la petrol îi vor permite să-și umple buzunarele. De aceea lovim și mai dur flota lui fantomă, nu doar menținând Marea Britanie în siguranță, ci înfometând mașinăria de război a lui Putin de profiturile murdare care finanțează campania lui barbară din Ucraina.”
În paralel, mai mulți membri JEF, inclusiv Finlanda, Suedia și Estonia, au desfășurat deja acțiuni în Marea Baltică împotriva navelor suspectate că fac parte din această rețea de evitare a sancțiunilor. Prin extinderea unor puteri similare către forțele britanice, Londra urmărește să limiteze rutele disponibile operatorilor „flotei fantomă” și să-i forțeze să aleagă trasee mai lungi și mai costisitoare.
Recomandate
Franța își consolidează reînarmarea și cere accelerarea proiectelor europene de apărare , pe fondul războiului din Ucraina și al unei „deșteptări strategice” în Europa, potrivit HotNews , care relatează discursul președintelui Emmanuel Macron adresat forțelor armate în ajunul zilei naționale de 14 iulie. Macron a transmis că „Franța și europenii” sunt pregătiți să apere „libertatea și dreptul” „cu prețul sângelui, dacă este nevoie”, într-un mesaj care leagă direct securitatea europeană de creșterea capacităților militare și de angajamentul politic pentru apărare comună. Bugetul apărării: dublare în două mandate și bani suplimentari până în 2030 În discurs, Macron a susținut că Franța a început reînarmarea încă înainte ca războiul să revină „pe pământ european”, invocând explicit invazia Rusiei în Ucraina, pe care a numit-o „războiul nebunesc al Rusiei”. Pe componenta financiară, președintele francez a indicat două repere: bugetul armatei franceze „se va fi dublat” pe parcursul celor două mandate ale sale; o actualizare a legii de programare militară, adoptată de parlament, „suplimentează cu 36 miliarde de euro” cele „400 miliarde” prevăzute inițial pentru perioada 2024–2030 (36 miliarde euro înseamnă aprox. 180 miliarde lei, iar 400 miliarde euro aprox. 2.000 miliarde lei). Miza industrială: proiecte europene și avertisment contra „absurdității” naționalismului Macron a cerut continuarea proiectelor industriale europene în apărare și a avertizat să nu se cadă în „absurditatea” naționalismului, mai ales după eșecul proiectului franco-german de avion de luptă SCAF, pe care a spus că îl regretă. „Patriotismul, da, naționalismul, niciodată.” Mesajul său: în contextul reînarmării Europei, acumularea separată de capacități, „fiecare separat”, ar fi o direcție greșită, iar Europa ar trebui să-și construiască propriile mecanisme, păstrându-și „specificitățile”, „modurile de decizie” și „credibilitatea”. Ce urmează: reuniune a „ Coaliției de Voință” pentru Ucraina În aceeași zi, Macron urma să găzduiască o nouă reuniune a „Coaliției de Voință” pentru Ucraina, la care este anunțată participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Contextul sugerează că mesajul de mobilizare internă este dublat de o agendă diplomatică legată de sprijinul pentru Ucraina și de coordonarea europeană în apărare. [...]
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă , spune că România aplică doar sancţiunile internaţionale, nu lista extinsă a Ucrainei , iar navele invocate recent în spaţiul public drept „fantomă” nu ar fi intrat în apele teritoriale româneşti în perioada în care erau deja sancţionate, potrivit news . Mesajul are miză de reglementare: ce listă de sancţiuni foloseşte statul român ca bază pentru a permite sau bloca accesul navelor. Miruţă afirmă că s-a implicat personal în verificări după apariţia unor articole de presă „acum 2-3 săptămâni” şi susţine că informaţiile respective „nu au fost adevărate” în forma în care indicau că nave sancţionate ar fi intrat în apele teritoriale româneşti. El admite însă că în Portul Constanţa au acostat, în trecut, nave care ulterior au fost introduse pe liste de sancţiuni. „Navele enumerate acolo, cu identificatorul, cu numele, nu au intrat în apele teritoriale româneşti în momentul în care aveau sancţiuni internaţionale.” Ce spune MApN despre momentul sancţionării Potrivit ministrului, confuzia ar fi legată de cronologie: navele menţionate au ajuns să fie sancţionate abia la „un an, un an şi jumătate” după ce fuseseră în porturi româneşti, iar la momentul acostării nu aveau sancţiuni internaţionale. „Acele nave au intrat pe lista sancţiunilor internaţionale la un an, un an şi jumătate după ce fuseseră în porturile româneşti, dar în momentul în care au intrat în porturile româneşti nu aveau sancţiuni.” Două liste, două regimuri: internaţional vs. Ucraina Miruţă mai spune că există două tipuri de liste invocate în spaţiul public: o listă de sancţiuni „internaţionale”, adoptată de mai multe state; o listă internă a Ucrainei, „mult mai mare”. Oficialul precizează că România se raportează „doar” la lista de sancţiuni internaţionale, argumentând că altfel ar fi afectată disproporţionat navigaţia comercială. „Nu putem să omorâm toată navigaţia atâta timp cât nava respectivă nu este pe lista de sancţiuni.” [...]
Franța vrea să acorde Ucrainei licențe de producție pentru rachete și muniții occidentale , o mutare care poate schimba pe termen mediu ritmul de aprovizionare al armatei ucrainene și reduce dependența de livrările externe, potrivit Meduza . Anunțul a fost făcut de președintele Franței, Emmanuel Macron , după summitul „coaliției celor dispuși” de la Paris. Pe lângă licența pentru producția rachetelor de croazieră SCALP, Ucraina ar urma să primească licențe și pentru: muniții aeriene ghidate AASM; rachete antiaeriene interceptoare Aster, destinate sistemelor franco-italiene de apărare antiaeriană SAMP/T . Ce înseamnă operațional: trecerea de la livrări la capacitate de producție Acordarea de licențe indică o schimbare de abordare: în locul sprijinului bazat exclusiv pe transferuri de armament, Ucraina ar putea construi capacități interne de producție pentru anumite tipuri de muniții și rachete occidentale. În practică, impactul depinde de cât de repede pot fi puse pe picioare liniile de fabricație și lanțurile de aprovizionare, aspecte care nu sunt detaliate în informația citată. Rafale: intenție de achiziție, cu orizont 2028–2029 Macron a mai spus că Ucraina intenționează să cumpere 16 avioane de luptă franceze Rafale, care ar urma să înceapă să execute misiuni în spațiul aerian ucrainean în 2028–2029. Context: coaliție europeană pentru apărare antirachetă și precedentul Patriot Tot pe 13 iulie, la summitul de la Paris, a fost anunțată crearea unei coaliții pentru apărare antirachetă, care include Ucraina și încă nouă state europene: Germania, Franța, Italia, Spania, Țările de Jos, Suedia, Norvegia și Danemarca. În cadrul acestei inițiative ar urma să fie construită o „arhitectură integrată” de apărare pentru descurajarea viitoarelor amenințări cu rachete. În paralel, Meduza amintește că, săptămâna trecută, la summitul NATO, președintele SUA Donald Trump a promis Ucrainei o licență pentru producția de rachete pentru sistemele Patriot — muniții considerate critice pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, dar despre care experții citați de publicație apreciază că nu pot intra rapid în producție de serie pe plan local. [...]
Ucraina și un grup de state europene au lansat programul FREYJA , cu un obiectiv de 12 luni pentru dezvoltarea unui sistem antibalistic „accesibil” și produs în serie , într-o încercare de a reduce dependența Europei de interceptoarele americane Patriot, aflate sub presiunea cererii globale, potrivit Kyiv Post . Inițiativa a fost prezentată odată cu prima reuniune a „ Coaliției integrate pentru rachete antibalistice ”, care reunește Ucraina cu Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia și Regatul Unit. Miza operațională este acoperirea unui deficit structural: rachetele balistice sunt dificil de interceptat, mai ales când sunt lansate împreună cu valuri de drone, iar Ucraina are nevoie de interceptori „aproape în fiecare zi”, pe fondul atacurilor complexe menite să epuizeze apărarea aeriană. De ce contează: o încercare de „industrializare” a apărării antibalistice în Europa Programul FREYJA este descris ca un pas de la statutul Ucrainei de beneficiar al echipamentelor occidentale la cel de co-dezvoltator al unei capabilități europene. Președintele Volodîmîr Zelenski a susținut că fiecare țară participantă deține elemente importante ale viitorului sistem, în timp ce Ucraina are rachete în dezvoltare care sunt încă „componente individuale”. Ideea este ca aceste elemente să fie integrate cu radare europene, finanțare și capacitate industrială, pentru a obține un sistem complet într-un an. Zelenski a încadrat proiectul ca răspuns la intensificarea utilizării rachetelor balistice de către Rusia, după ce nu a reușit să obțină rezultate decisive pe câmpul de luptă. „Loviturile cu rachete balistice au devenit ultimul pariu al Rusiei”, a spus liderul ucrainean, descriindu-le drept mijlocul rămas pentru prelungirea războiului. Cum ar urma să funcționeze: coordonare între guverne și industrie FREYJA este gândit să adreseze lipsa de interceptori prin coordonarea cercetării, producției și finanțării „la scară”, implicând guverne, lideri politici și producători din apărare. La reuniunea inaugurală au participat și companii ucrainene și europene din zona de rachete, senzori, radare și alte componente critice. Printre companiile menționate se numără: Fire Point Thales Diehl Defence Saab Kongsberg Defence & Aerospace Weibel Leonardo Sener MBDA Eurosam Safran Destinus Obiectivul pe termen lung este un sistem „accesibil” care să acopere golul de apărare antibalistică al Europei și, ulterior, să poată fi furnizat și altor țări confruntate cu amenințări similare. Publicația notează că un astfel de rezultat ar crește autonomia Europei într-un moment în care bateriile Patriot și stocurile de interceptori sunt limitate și concurate de alte nevoi globale. Context: măsuri paralele pentru capacitate de producție în Ucraina FREYJA nu ar înlocui necesarul imediat al Ucrainei de sisteme funcționale și rachete interceptoare. În paralel, Franța și-a exprimat disponibilitatea de a furniza echipamente și rachete de apărare aeriană în acest an, iar Marea Britanie și Germania pregătesc noi pachete bilaterale de apărare. În plus, Paris ar urma să acorde licențe pentru producția în Ucraina a rachetelor ASTER pentru sistemele SAMP/T și a rachetelor de croazieră SCALP. Totodată, este menționată autorizarea de către Washington a producției în Ucraina a sistemelor Patriot proiectate în SUA, cu precizarea că producția efectivă „va dura”. Ce urmează Anunțul FREYJA a fost parte a unei reuniuni mai ample a „Coaliției celor dispuși”, despre care președinția ucraineană a raportat că a avut 40 de participanți; Moldova și Macedonia de Nord s-au alăturat formatului, iar următoarea întâlnire este așteptată să aibă loc în Ucraina. Coaliția pregătește și primele exerciții comune ale unei „Forțe multinaționale pentru Ucraina”, un pas prezentat ca pregătire pentru o eventuală desfășurare după încheierea luptelor. În acest cadru, FREYJA este poziționat ca proiectul care ar putea transforma experiența de luptă a Ucrainei și capacitatea industrială europeană într-o capabilitate antibalistică produsă în masă, dacă termenul de 12 luni va fi respectat. [...]
Zece state europene, inclusiv Ucraina, vor să accelereze dezvoltarea unei apărări antirachetă balistică comune , printr-o coaliție lansată la Paris care mizează pe punerea în comun a bazei industriale de apărare, a cercetării și a experienței operaționale, potrivit Agerpres . Inițiativa este prezentată ca răspuns la deficitul de „capacități antibalistice” al Kievului în fața atacurilor aeriene rusești și, în același timp, ca un demers de întărire a protecției europene. Coaliția este descrisă drept „pur defensivă”, iar liderii semnatari susțin, într-o declarație comună, că obiectivul este „construirea unei capacități împărțite împotriva rachetelor balistice pentru Europa”, fără a fi „orientată împotriva niciunui popor”, ci „în apărarea noastră”. Cine participă și ce urmărește coaliția Declarația comună este semnată de liderii următoarelor țări: Danemarca, Franța, Germania, Italia, Norvegia, Spania, Suedia, Ucraina, Țările de Jos și Regatul Unit. Președintele Franței, Emmanuel Macron , a spus la finalul summitului „Coaliției de Voință” de la Paris că demersul vizează, în special, punerea în comun a forțelor și a experienței pentru dezvoltarea de „capacități noi”. Proiectul Freya: alternativă mai ieftină la Patriot și Aster Macron a legat inițiativa de „proiectul Freya”, care ar urma să reunească capacitățile țărilor participante și ale mai multor producători industriali pentru a crea o ofertă comună și pentru a accelera protecția Ucrainei în acest domeniu. Potrivit informațiilor transmise, Freya este un proiect de apărare antirachetă balistică inițiat de compania ucraineană Fire Point și este prezentat ca o alternativă mai puțin costisitoare la sistemul american Patriot sau la racheta franco-italiană Aster. Orizont de 12 luni și miză de producție în serie Într-o conferință de presă comună, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a afirmat că țara sa nu dispune „decât de elemente ale sistemului” necesare dezvoltării acestuia. El a indicat un orizont de 12 luni pentru realizarea rachetei antibalistice și a vorbit despre „producție în serie”, susținând că „nu va fi scumpă”. Informațiile disponibile nu includ detalii despre bugete, comenzi ferme sau calendar de livrare, dincolo de ținta de 12 luni menționată de Zelenski. [...]
Germania finanțează achiziția a 50.000 de drone FPV pentru Ucraina, într-un contract de 90 milioane euro (aprox. 450 milioane lei), una dintre cele mai mari comenzi de acest tip făcute de un guvern occidental , potrivit Kyiv Post , care citează Reuters. Dronele sunt produse de compania ucraineană SkyFall și sunt echipate cu software de țintire autonomă (adică asistat de algoritmi, pentru identificarea și urmărirea țintelor) furnizat de firma americană Auterion. Directorul general al Auterion, Lorenz Meier, a confirmat valoarea contractului și a spus că finanțarea vine de la o țară europeană, iar SkyFall a confirmat implicarea Berlinului, fără alte detalii. Livrări parțiale, restul așteptat în 2026 Meier a declarat că o parte dintre drone au fost deja livrate Ucrainei, iar restul ar urma să ajungă în cursul acestui an. Ministerele apărării din Germania și Ucraina au refuzat să comenteze solicitarea Reuters. Auterion a mai anunțat anterior că, în iulie 2025, a livrat 33.000 de „kituri” de lovire pentru drone, bazate pe inteligență artificială, în cadrul unui contract de 50 milioane dolari (aprox. 230 milioane lei) finanțat de Pentagon. Kyiv Post notează că livrarea actuală ar putea include sisteme de țintire similare sau identice. Context: accelerarea sprijinului occidental prin drone Reuters descrie acordul drept „una dintre cele mai mari achiziții cunoscute de drone pentru Kiev” realizate de un guvern occidental. În aprilie, Londra a anunțat un pachet de 120.000 de drone pentru Ucraina, incluzând drone de atac cu rază lungă, sisteme de recunoaștere și drone logistice. În paralel, în Ucraina există și furnizori locali de tehnologii similare de „țintire pe ultimul segment” („last mile” – ghidajul final către țintă), inclusiv TAF Drones și The Fourth Law (TFL), mai arată materialul. Ce produce SkyFall SkyFall produce mai multe tipuri de drone pentru utilizare pe linia frontului, inclusiv: drone FPV (first-person view – controlate prin imagine transmisă în timp real); drone-bombardier cunoscute ca „Baba-yaga”; drone interceptoare denumite „P1-SUN”. Potrivit Kyiv Post, facilitățile SkyFall au fost vizitate recent de senatorul american Lindsey Graham , cu câteva zile înainte de moartea acestuia, pe 11 iulie. [...]
