Știri
Știri din categoria Apărare
Armata SUA accelerează trecerea la producția de masă a dronelor și rachetelor mai ieftine, mizând pe motoare cu reacție de unică folosință care pot fi fabricate rapid și în volume mari, potrivit Focus. Miza este una operațională: creșterea stocurilor de muniții ghidate și drone „consumabile” (folosite o singură dată), într-un ritm pe care industria tradițională îl livrează mai greu.
Un exemplu este start-up-ul Beehive Industries, care a primit un contract de aproximativ 29,7 milioane dolari (aprox. 136 milioane lei) pentru a aduce la maturitate de producție un motor cu reacție compact, destinat utilizării o singură dată în drone și rachete ghidate, conform companiei și publicației de specialitate „Air and Space Forces”.
Forțele Aeriene ale SUA urmăresc să își extindă semnificativ stocurile de arme de precizie relativ ieftine. Pentru anul bugetar în curs, ar fi prevăzute circa 620 milioane dolari (aprox. 2,85 miliarde lei), potrivit „Air and Space Forces”, iar Pentagonul ar planifica o creștere a investițiilor până în 2027.
Programul Beehive a început oficial la începutul lui aprilie 2026 și ar urma să aibă primul test de motor în cursul acestui an. Producția de serie este planificată pentru 2027.
Beehive spune că folosește, între altele, imprimarea 3D pentru a crește viteza de producție. Ținta pentru 2027 este de 3.000–5.000 de motoare, cu opțiunea de a dubla volumul în decurs de un an.
În paralel, competiția se intensifică: „Air and Space Forces” notează că Beehive este unul dintre cel puțin o jumătate de duzină de producători care lucrează la sisteme de propulsie mici pentru programe militare, pe fondul cursei pentru viitoarele generații de armament.
Recomandate
Rheinmetall își extinde capacitatea industrială în Germania printr-un joint venture care vizează producția în masă de rachete de croazieră pentru Europa și NATO , într-un proiect care depinde încă de aprobări și ar putea ajunge, potrivit companiilor, la un volum de piață de la „sute de milioane” anual la „miliarde” pe termen lung, relatează WinFuture . Producție în masă la Unterlüß, din 2026: cine face ce Rheinmetall și compania de apărare Destinus (Olanda) vor înființa în a doua jumătate a lui 2026 o societate mixtă, Rheinmetall Destinus Strike Systems. Locația aleasă este Unterlüß, în landul german Saxonia Inferioară, unde noua fabrică ar urma să fie construită lângă facilități deja existente. Structura acționariatului este majoritară pentru Rheinmetall (51%), în timp ce Destinus va deține 49%. Planul vizează „producția de masă” de rachete de croazieră și artilerie cu rachete balistice pentru state europene și pentru NATO. Miza: deficitul de capacitate industrială, nu cererea Motivul declarat al asocierii este creșterea cererii de echipamente militare pe fondul conflictelor prelungite din Europa și Orientul Mijlociu, în condițiile în care stocurile europene s-au redus semnificativ. În ecuația operațională, Destinus aduce proiectarea sistemelor și o producție de serie deja în derulare, iar Rheinmetall pune la dispoziție infrastructura industrială. Potrivit materialului, Destinus produce deja peste 2.000 de rachete de croazieră pe an în Europa, unele fiind „validate” parțial în Ucraina. Publicația notează că, potrivit unui raport din Wall Street Journal , companiile susțin că piața se mută de la producție limitată la fabricație la scară industrială, iar problema principală în Europa ar fi capacitatea insuficientă de producție. Detalii tehnice: rachete ghidate cu „inteligență artificială”, fără dependență de GPS Rachetele de croazieră vizate sunt descrise ca muniții ghidate cu propulsie cu reacție, care zboară la altitudine joasă. Dezvoltatorii susțin că acestea ar putea funcționa și fără sistemul global de navigație prin satelit GPS, Destinus mizând pe ghidaj bazat pe inteligență artificială. În împărțirea responsabilităților, Rheinmetall ar urma să asigure liniile de producție și managementul programului, iar Destinus arhitectura sistemului și dezvoltarea componentelor-cheie. Aprobări și calendar: contract așteptat în T4 2026 Implementarea finală rămâne condiționată de aprobările autorităților competente, inclusiv ale celor de concurență. Închiderea formală a contractului este așteptată în trimestrul al patrulea din 2026. Dacă autoritățile antitrust își dau acordul, companiile estimează pe termen scurt un volum anual al pieței în „sute de milioane” (fără a preciza o sumă), cu potențial de creștere spre „miliarde” pe termen lung. În paralel, materialul punctează și schimbarea de direcție la Destinus: compania, care inițial urmărea dezvoltarea de aeronave hipersonice civile, își consolidează orientarea către sectorul militar. [...]
Australia își schimbă conducerea militară, cu o miză de reformă internă, după ce a numit pentru prima dată o femeie la șefia armatei terestre , într-un moment în care forțele armate încearcă să crească ponderea femeilor în funcții de comandă și se confruntă cu acuzații de hărțuire și discriminare, potrivit Reuters . Guvernul australian a anunțat că locotenent-generalul Susan Coyle , în prezent șefa capabilităților comune (joint capabilities), va deveni șefa armatei în iulie, înlocuindu-l pe locotenent-generalul Simon Stuart. Numirea face parte dintr-o remaniere a conducerii forțelor de apărare. Prim-ministrul Anthony Albanese a spus că, din iulie, Australia va avea „prima femeie șefă a armatei” în istoria de 125 de ani a armatei australiene. Ministrul apărării, Richard Marles, a numit decizia un „moment profund istoric” și a reluat mesajul atribuit lui Coyle: „nu poți fi ceea ce nu poți vedea”. De ce contează: presiune pe cultură organizațională și ținte de reprezentare Numirea vine pe fondul eforturilor armatei australiene de a crește numărul femeilor ofițer și de a îmbunătăți reprezentarea în structurile de conducere. În prezent, femeile reprezintă aproximativ 21% din Forțele de Apărare ale Australiei (ADF) și 18,5% din rolurile de conducere la nivel înalt, iar ADF are o țintă de 25% participare totală a femeilor până în 2030. În paralel, ADF se confruntă cu „un val” de acuzații privind hărțuirea sexuală și discriminarea sistemică. Reuters notează că, în octombrie anul trecut, a fost depus un proces colectiv (class action) care susține că ADF nu ar fi protejat mii de femei ofițer de agresiuni sexuale, hărțuire și discriminare. Alte schimbări în vârful ADF Tot luni, guvernul a anunțat și alte numiri la vârf: viceamiralul Mark Hammond, actualul șef al marinei, va deveni șeful ADF, succedându-l pe amiralul David Johnston; contraamiralul Matthew Buckley, actual adjunct la conducerea marinei, îl va înlocui pe Hammond la șefia acestei arme. Susan Coyle, în vârstă de 55 de ani, s-a înrolat în 1987 și a ocupat mai multe roluri de comandă la nivel înalt. Marles a precizat că ea va fi prima femeie care conduce oricare dintre ramurile de servicii ale armatei australiene. [...]
Taiwan pompează 241 milioane de dolari în motoare germane pentru a prelungi viața tancurilor M60A3 , într-un program care combină modernizarea platformelor vechi cu achiziția de tancuri noi, pe fondul presiunilor de securitate din regiune, potrivit Focus . Taiwan modernizează tancurile M60A3 „Patton” preluate din stocurile armatei SUA în perioada 1995–2000, considerate inferioare tancurilor moderne. Primele vehicule modernizate au fost observate la începutul lui martie 2025 pe un poligon, conform revistei de specialitate Asian Military Review. Imaginile arată un turn reproiectat, plăci suplimentare de blindaj și o stație de armament telecomandată, probabil de producție taiwaneză, în condițiile în care informațiile oficiale ale guvernului sunt, deocamdată, limitate. Modernizarea: calibru mai mare și electronică nouă Nucleul programului este o primă tranșă de cel puțin 40 de tancuri M60A3, care primesc îmbunătățiri majore. Potrivit Asian Military Review, institutul de cercetare de stat National Chung-Shan Institute of Science and Technology (NCSIST) a primit sarcina de a dezvolta și integra noi sisteme de ochire și observare. Cea mai vizibilă schimbare este trecerea de la tunul de 105 mm M68 la un tun cu țeavă lisă de 120 mm, pentru a apropia puterea de foc de standardele tancurilor moderne. În plus, sunt modernizate calculatorul balistic de conducere a focului, optica și sistemele hidraulice și electrice din turelă. Conform aceleiași surse, tancurile modernizate ar urma să reintre în dotarea trupelor până în octombrie 2025, în mai multe tranșe. Contractul cu Renk: 241 milioane de dolari pentru motoare Pe lângă modificările de armament și electronică, Taiwan investește și în propulsie, printr-un contract de 241 milioane de dolari (aprox. 1,1 miliarde lei) cu Renk America , companie care aparține grupului german Renk, cu sediul la Augsburg. Renk America furnizează motoare diesel AVDS-1790 pentru flota de M60A3, conform unui comunicat al companiei din 16 martie 2023. Renk susține că motoarele ar crește disponibilitatea operațională și fiabilitatea tancurilor; compania indică faptul că astfel de motoare sunt folosite și de alți utilizatori într-un interval de putere de 750–1200 CP. În comunicat, directoarea generală Susanne Wiegand este citată spunând: „Suntem mândri și ne bucurăm foarte mult de această comandă.” Flotă mixtă: M60 modernizate și Abrams noi În paralel, Taiwan își completează forțele blindate cu tancuri noi. Asian Military Review notează că prima livrare de 38 de tancuri M1A2T Abrams (variantă adaptată pentru Taiwan) a sosit în decembrie 2024. Alte 42 de unități ar urma să fie livrate în 2025, iar ultimele 28 în 2026, potrivit informațiilor atribuite Ministerului Apărării din Taipei. Pe lângă M60A3 și noile Abrams, armata operează și CM-11 „Brave Tiger” (combinație între șasiu de M60 și turelă de M48) și CM-12 (variantă modernizată a M48A3), conform Asian Military Review. Rezultatul este o structură de forțe bazată pe modernizarea platformelor existente, completată cu tancuri „high-end”, cu efect direct asupra costurilor de mentenanță, lanțurilor de aprovizionare și ritmului de creștere a capacității operaționale. [...]
Reglementarea rămâne în urmă în timp ce SUA, China și Rusia accelerează dezvoltarea armelor cu inteligență artificială, capabile să identifice și să lovească ținte fără intervenție umană, potrivit Adevărul . Miza este o schimbare de ritm și de control în conflictele viitoare, pe fondul lecțiilor din războiul din Ucraina și al progreselor rapide din AI. Analiza citată de publicație, semnată de The New York Times , descrie o cursă în care tehnologiile autonome se extind de la drone care își pot selecta singure țintele până la sisteme care coordonează atacuri în timp real, la viteze greu de gestionat de oameni. În centrul competiției sunt SUA și China, dar lista actorilor se lărgește, inclusiv cu Rusia și Ucraina (care își testează capabilitățile pe front), precum și cu India, Israel sau Iran. În Europa, Franța, Germania, Marea Britanie și Polonia își accelerează programele de înarmare, pe fondul incertitudinilor privind angajamentele de securitate. Ce se schimbă operațional pe câmpul de luptă Noua generație de arme descrisă în material include: drone autonome; avioane de luptă fără pilot; sisteme centralizate care analizează date și propun ținte de atac aproape instantaneu. Oficiali din domeniul apărării anticipează că viitoarele conflicte ar putea fi dominate de confruntări „algoritm contra algoritm”, ceea ce ar comprima timpul de decizie și ar crește riscul de reacții în lanț. De ce contează: control uman limitat, reguli puține Materialul indică faptul că, spre deosebire de armele nucleare, impactul sistemelor bazate pe inteligență artificială este încă insuficient înțeles, iar tehnologia ar putea face conflictele mai rapide și mai imprevizibile, alimentând temeri privind pierderea controlului uman asupra deciziilor critice. În același timp, reglementarea este descrisă ca fiind limitată: singurul acord notabil între SUA și China, încheiat în 2024, vizează menținerea controlului uman asupra utilizării armelor nucleare, fără să acopere însă majoritatea sistemelor autonome; Rusia nu și-a asumat angajamente similare. Cine împinge dezvoltarea și ce riscuri sunt invocate Publicația notează că în SUA administrația condusă de Donald Trump a intensificat integrarea AI în armată și a cerut accelerarea adoptării acestor tehnologii, în timp ce sectorul privat devine tot mai important, cu companii și investitori în rol de actori-cheie. Pe partea de risc, sunt invocate studii ale RAND Corporation, potrivit cărora sistemele autonome pot accelera escaladarea conflictelor și pot genera reacții neintenționate în lipsa intervenției umane. În acest context, analiștii cer stabilirea unor reguli clare înainte ca tehnologia să depășească capacitatea de control a oamenilor, altfel noua cursă a înarmării ar putea schimba fundamental modul în care sunt purtate războaiele. [...]
Armata israeliană susține că Hezbollah a folosit un spital guvernamental din Bint Jbail ca infrastructură militară , după ce militarii Brigăzii Givati au găsit acolo un depozit de arme și au identificat combatanți care trăgeau din ferestrele clădirii, potrivit The Jerusalem Post . Miza operațională a informației este că un astfel de tipar, dacă este confirmat, complică direct regulile de angajare și crește riscul pentru civili în zonele de luptă. Militarii au acționat sub comanda Diviziei 98, iar armata a transmis că a ucis un număr nespecificat de „teroriști” care operau în interiorul spitalului, precum și „aproximativ 20” în zona din apropiere. Conform relatării, după un schimb de focuri, trupele au percheziționat clădirea și au descoperit un „cache” de arme (depozit ascuns) aparținând Hezbollah. Ce spune IDF despre utilizarea spitalului Armata israeliană afirmă că spitalul și împrejurimile sale ar fi fost folosite „sistematic și continuu” pentru nevoi militare, „într-o încălcare gravă a dreptului internațional”. În detaliu, IDF susține că: complexul spitalicesc era utilizat pentru transferul și depozitarea armelor; combatanții foloseau facilitățile ca puncte de observație, locuri de ascundere și poziții protejate. IDF mai afirmă că a transmis autorităților libaneze că utilizarea spitalelor în acest scop „trebuie să înceteze”. Context: asediul asupra Bint Jbail și obiectivul operațional Informația apare pe fondul unor relatări din presa israeliană potrivit cărora IDF ar fi instituit un asediu asupra orașului Bint Jbail, unul dintre cele mai mari centre de populație de partea libaneză a frontierei. Scopul măsurii ar fi, potrivit sursei, să împiedice combatanții Hezbollah din oraș să se poată retrage sau să primească întăriri. Asediul ar include, conform articolului, baraje rutiere, posturi de observație în jurul localității și utilizarea aeronavelor pentru culegere de informații. Publicația notează și că ar avea loc „atacuri pe scară largă” în interiorul orașului, citând Walla. Ofițeri ai Comandamentului de Nord al IDF au mai susținut că Hezbollah ar fi construit în Bint Jbail o infrastructură militară extinsă, incluzând poziții de luptă, centre de comandă, depozite de muniție și stocuri subterane de arme și lansatoare de rachete. [...]
Dronele ieftine schimbă raportul cost-eficiență în război , iar armatele își adaptează rapid tacticile pentru a lovi ținte de mare valoare cu mijloace tot mai precise, potrivit unui episod de podcast al The Jerusalem Post , centrat pe evoluția tehnologiei dronelor de la platforme tactice la capabilități apropiate de rachetele de înaltă precizie. În discuție, Menahem Landau – managing partner la CAVERET VENTURES și fost profesionist în cadrul Directoratului israelian pentru Cercetare și Dezvoltare în Apărare – descrie cum dronele au devenit un instrument dominant în conflictele recente, inclusiv în războiul din Ucraina și în tensiunile din Orientul Mijlociu. Mesajul principal: sistemele fără pilot, inclusiv cele mici și relativ ieftine, pot produce efecte disproporționate pe câmpul de luptă. De ce contează: eficiență mai mare, dependență mai mică de trupe la sol Landau susține că dronele tactice, cu cost redus, s-au dovedit „foarte eficiente” împotriva unor ținte militare scumpe. Această dinamică mută accentul de la confruntarea clasică, bazată pe platforme mari și costisitoare, către lovituri punctuale și adaptabile, cu risc mai mic pentru personal. În același timp, utilizarea extinsă a dronelor indică o schimbare de doctrină: precizia și capacitatea de a acționa rapid devin mai importante, iar nevoia de a angaja trupe la sol poate scădea în anumite tipuri de operațiuni, pe măsură ce sistemele autonome și semi-autonome preiau o parte din misiuni. Context regional: Israel–SUA și integrarea inovației în strategii militare Un alt fir al discuției este consolidarea parteneriatului dintre Israel și SUA în tehnologia de apărare. Landau afirmă că inovațiile israeliene sunt integrate în strategiile de apărare americane, pe fondul unei tendințe mai largi de colaborare pentru întărirea securității. Podcastul mai notează posibilitatea apariției unor noi alianțe după Acordurile Abraham , ceea ce ar putea amplifica rolul tehnologiei de apărare israeliene în cooperarea internațională. Materialul nu oferă însă detalii operaționale sau calendar privind astfel de evoluții. [...]
