Știri
Știri din categoria Apărare
Heckler & Koch își pregătește intrarea în producția locală din România, condiționată de o licitație a Armatei, după ce a deschis deja o filială pe plan local și așteaptă lansarea procedurii de achiziție, potrivit Economedia. Miza este una operațională: compania vizează fabricarea în România a unui nou tip de pușcă de asalt, pentru echipamente „testate și validate operațional” în armate NATO.
Planul este relatat de Frankfurter Allgemeine Zeitung, conform Rador Radio România. Directorul general al Heckler & Koch, Jens Bodo Koch, a indicat că producția locală ar putea începe odată cu lansarea licitației.
Compania spune că rămâne fidelă strategiei „Green Countries”, care presupune livrarea de armament doar către state democratice și necorupte din UE și NATO. Pentru fiecare solicitare, Heckler & Koch discută cu autoritățile germane pentru a stabili dacă țara respectivă se încadrează în această strategie.
DW amintește că, la începutul acestui an, miniștrii Apărării din România și Germania, Radu Miruță și Boris Pistorius, au semnat la Berlin o declarație care vizează suport logistic comun, achiziții bilaterale și dezvoltarea comună de echipamente și tehnologii militare.
Heckler & Koch și-a îmbunătățit semnificativ rezultatele în 2025, pe fondul deteriorării mediului de securitate. Veniturile au crescut cu 14,4%, la 393 milioane de euro, iar profitul net a urcat cu un sfert, la 39,5 milioane de euro. EBITDA (profit înainte de dobânzi, taxe și amortizări) a crescut cu 7,6%, la 67,9 milioane de euro.
Portofoliul de comenzi a urcat de la 426,2 milioane de euro în 2024 la 802 milioane de euro în 2025, aproape dublu și un nivel record pentru companie. Conducerea a indicat că a investit în automatizare și extinderea capacităților de producție la sediul central din nordul Pădurii Negre, mizând pe creșterea productivității.
În perioada 2019–2024, compania a investit aproximativ 100 de milioane de euro (aprox. 509 milioane lei), iar pentru 2025–2028 intenționează investiții de încă 235 de milioane de euro (aprox. 1,2 miliarde lei), conform datelor citate.
La finalul lui 2025, Heckler & Koch avea 1.340 de angajați, cu 84 mai mulți decât în 2024, iar compania anticipează o creștere până la aproximativ 1.600 în 2028, potrivit directorului financiar Andreas Schnautz. Circa 85% dintre angajați lucrează în Germania, în principal la sediul central din Oberndorf.
Compania este prezentă și în SUA, unde operează o unitate de asamblare; piața americană generează circa un sfert din veniturile totale, în condițiile în care acolo persoanele fizice pot cumpăra arme Heckler & Koch, spre deosebire de Europa, unde vânzările către civili sunt „foarte reduse”.
Principalul client din Germania este Bundeswehr, care primește în etape 80.000 de puști de asalt noi, cu posibilitatea extinderii până la 250.000 de unități printr-un acord-cadru. Noile arme vor înlocui modelul G36, aflat la final de ciclu de utilizare, produs tot de Heckler & Koch.
Recomandate
SIG Sauer vizează un angajament industrial pe termen lung în România , într-un demers care ar putea întări baza locală de producție din industria de apărare și poziționarea țării în lanțurile europene ale companiei, potrivit Profit . Compania americană, un nume mare în industria de armament, urmărește să își dezvolte divizia europeană și, în acest context, indică România ca parte a planului de extindere industrială. Informațiile disponibile din materialul sursă nu detaliază, însă, valoarea investiției, calendarul, locația exactă sau forma concretă a proiectului (de exemplu, fabrică nouă, extindere de capacități existente ori parteneriat industrial). De ce contează pentru economia locală Un „angajament industrial pe termen lung” sugerează o abordare care depășește livrările punctuale și poate însemna, în practică, consolidarea unor capacități de producție, integrarea de furnizori locali și transfer de activități către România, în măsura în care planul se materializează. Pentru piața românească, miza este dublă: potențialul de investiții și locuri de muncă în industrie, dar și creșterea relevanței României în ecosistemul european al unui producător global din apărare. Ce lipsește, deocamdată Materialul nu oferă elemente esențiale pentru a evalua impactul economic și operațional, precum: dimensiunea investiției și sursa finanțării; numărul de angajați vizați; tipurile de produse/capabilități avute în vedere; parteneri locali sau instituționali; termene de implementare și pași următori. În absența acestor detalii, proiectul trebuie tratat ca o intenție strategică, nu ca o investiție confirmată cu parametri operaționali și financiari. [...]
Germania își extinde rapid capacitățile de „muniții rătăcitoare” printr-o comandă de circa 298 milioane euro (aprox. 1,5 miliarde lei) către Rheinmetall , după ce comisia de buget a Bundestag-ului a aprobat un acord-cadru pentru achiziția de drone, potrivit Economica . Miza este operațională: aceste sisteme ar urma să intre în dotarea unei brigăzi blindate germane staționate în Lituania, în 2027. Ministerul Apărării a anunțat aprobarea acordului-cadru într-un comunicat, fără să indice suma și fără să numească furnizorul. Deputatul social-democrat Andreas Schwarz, membru al comisiei de buget, a declarat pentru AFP că este vorba despre Rheinmetall, care ar fi primit o „comandă fermă de circa 298 de milioane de euro”, condiționată de respectarea cerințelor de calitate. Ce cumpără Bundeswehr și de ce contează Dronele vizate sunt din categoria „loitering munitions” (muniții rătăcitoare): au încărcături explozive și pot rămâne în zbor o perioadă mai lungă înainte de a lovi o țintă identificată cu ajutorul senzorilor. Schwarz a spus că Germania își continuă strategia de achiziție de drone și își adaptează deciziile pe baza experienței din Ucraina. Context: trei furnizori, aceeași țintă – dotarea brigăzii din Lituania În februarie, deputații germani au aprobat o primă comandă pentru două start-up-uri germane, Stark Defence (Berlin) și Helsing (München), în cadrul unor contracte cu o valoare inițială de 536 milioane euro (aprox. 2,7 miliarde lei). În acel moment, Rheinmetall nu avea încă un prototip funcțional, însă între timp compania din Düsseldorf și-a prezentat sistemul unui potențial client din NATO, reintrând astfel în cursa pentru contractele Bundeswehr. Potrivit Ministerului Apărării, comenzile acordate primilor trei producători urmăresc ca, „așa cum este prevăzut”, în 2027 brigada blindată 45 staționată în Lituania să fie echipată cu un set complet de capacități de recunoaștere și angajament. Logica achizițiilor: împărțirea comenzilor între furnizori Obiectivul este ca achizițiile să fie distribuite la nivel național între mai mulți furnizori, pentru a: garanta capacitățile de aprovizionare, favoriza concurența, stimula inovația, conform declarațiilor deputatului Andreas Schwarz, citat de AFP. [...]
Rheinmetall intră într-un contract de aproape 300 milioane euro pentru drone de luptă , într-o achiziție care accelerează dotarea unei brigăzi NATO staționate în Lituania și arată cum Germania își redistribuie bugetele către capabilități testate indirect de războiul din Ucraina, potrivit G4Media . Comanda a fost aprobată de Comisia de buget a Bundestag-ului, care a dat undă verde unui acord-cadru pentru achiziția de drone „de la un al treilea fabricant”, după două aprobări similare acordate în februarie. Ministerul Apărării a confirmat acordul-cadru într-un comunicat, fără să indice suma și fără să numească furnizorul, însă deputatul social-democrat Andreas Schwarz, membru al comisiei, a declarat pentru AFP că este vorba despre Rheinmetall și că există o „comandă fermă de circa 298 milioane de euro” (aprox. 1,48 miliarde lei), condiționată de respectarea cerințelor de calitate. Ce cumpără Germania: „loitering munitions”, drone cu încărcătură explozivă Dronele care urmează să fie livrate sunt din categoria „loitering munitions” (muniții rătăcitoare): platforme cu încărcătură explozivă care pot rămâne o perioadă îndelungată în zbor înainte de a lovi o țintă, identificată cu ajutorul senzorilor. De ce contează: dotarea brigăzii din Lituania și diversificarea furnizorilor Potrivit Ministerului Apărării, comenzile atribuite primilor trei producători au ca obiectiv să echipeze, „așa cum este prevăzut”, în 2027 brigada blindată 45 staționată în Lituania cu „un ansamblu complet de capacități de recunoaștere și de angajament”. În februarie, deputații germani aprobaseră o primă comandă pentru două start-up-uri germane, Stark Defence (Berlin) și Helsing (München), în cadrul unor contracte cu o valoare inițială de 536 milioane de euro (aprox. 2,66 miliarde lei). În acel moment, Rheinmetall nu avea încă un prototip funcțional, însă între timp compania din Düsseldorf și-a prezentat sistemul unui potențial client din NATO, reintrând în cursa pentru un contract cu Bundeswehr. Schwarz a legat explicit achizițiile de lecțiile războiului din Ucraina și a indicat că obiectivul este și distribuirea achizițiilor între mai mulți furnizori, pentru a susține aprovizionarea, concurența și inovația. [...]
SUA își întăresc blocada navală asupra Iranului în Strâmtoarea Ormuz , mizând pe distrugătoare „înarmate până în dinți” și pe supravegherea activă a oricărei nave care ar încerca să sprijine Teheranul, potrivit HotNews . Mesajul transmis de la Pentagon este unul operațional: controlul traficului maritim ar urma să fie aplicat inclusiv în apele teritoriale iraniene, dar și în apele internaționale. Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al armatei americane, a spus într-o conferință de presă că SUA vor urmări „în mod activ” orice navă sub pavilion iranian sau orice navă care încearcă să ofere sprijin material Iranului, menționând explicit navele din „Flota Neagră” care transportă petrol iranian. În paralel, Caine a afirmat că armata americană este „gata să reia operațiuni militare de amploare practic în orice moment”. Cum ar urma să fie aplicată blocada și ce forțe sunt implicate Potrivit declarațiilor prezentate, peste 10.000 de marinari, pușcași marini și piloți ar executa misiunile legate de blocadă, alături de „peste o duzină de nave” și „zeci de avioane de luptă”. Blocada navală asupra porturilor iraniene a fost dispusă de președintele american Donald Trump după eșuarea negocierilor de pace din weekendul trecut de la Islamabad, iar instituirea ei a fost indicată pentru luni, la ora 17:00 (ora României). Comandamentul Central al SUA a susținut că nicio navă nu a străpuns până atunci liniile de blocadă, însă termenii exacți și modul de aplicare „rămân neclari”, conform informațiilor din articol. Nave întoarse din drum și „mașinile de curse” din Strâmtoarea Ormuz Dan Caine a afirmat că, pe 13 aprilie, la mai puțin de trei ore de la instituirea blocadei, au existat încercări de a o străpunge, iar de la începutul blocadei 13 nave ar fi fost obligate să se întoarcă. El a descris mecanismul de descurajare ca o combinație între un distrugător aflat în strâmtoare și puterea aeriană a portavionului USS Abraham Lincoln . În același briefing, Caine a spus că distrugătoare din clasa Arleigh Burke — pe care le-a numit „mașinile de curse” ale Marinei SUA — patrulează deja în Strâmtoarea Ormuz. El le-a descris drept nave „înarmate până în dinți”, cu un arsenal care include rachete sol-aer, rachete de croazieră pentru atac terestru, rachete antinavă, rachete antisubmarin, torpile, tunuri navale de 5 inci, sisteme de război electronic și elicoptere la bord. Miza: armistițiul care expiră și riscul de escaladare Între SUA și Iran este în vigoare un armistițiu care urmează să expire pe 22 aprilie, fără ca părțile să fi convenit o prelungire „clară”. Caine a susținut că eforturile din cadrul „Operațiunii Epic Fury” — denumirea americană a conflictului cu Iranul — au creat condițiile necesare pentru armistițiu. În aceeași conferință, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a avertizat că forțele SUA din Orientul Mijlociu sunt pregătite să reia operațiunile de luptă dacă Iranul nu încheie un acord de pace. „Dar dacă Iran alege prost, vor avea o blocadă și bombe lansate asupra infrastructurii, inclusiv asupra celei energetice”, a avertizat Pete Hegseth. Indiciu de presiune limitată: două superpetroliere au traversat strâmtoarea În pofida afirmațiilor oficialilor americani, date de transport maritim citate de Reuters indică faptul că un al doilea superpetrolier supus sancțiunilor SUA a intrat în Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz. Petrolierul „RHN” (VLCC – Transportator Foarte Mare de Țiței) ar fi intrat miercuri, conform datelor LSEG și Kpler, având o capacitate de 2 milioane de barili de petrol; destinația nu era clară imediat. Cu o zi înainte, VLCC-ul „Alicia”, sancționat de SUA, ar fi traversat strâmtoarea și s-ar îndrepta spre Irak, potrivit datelor Kpler. Ambele petroliere au transportat petrol iranian în ultimii ani, conform datelor Kpler. [...]
Pentagonul caută să extindă rapid producția de armament prin atragerea capacităților industriale ale Ford și GM , într-o mișcare care ar putea redirecționa o parte din know-how-ul și liniile de fabricație ale industriei auto către lanțurile de aprovizionare militare, potrivit Mediafax . Discuțiile au vizat modul în care constructorii auto din Detroit ar putea contribui la fabricarea de piese pentru diverse sisteme de armament, inclusiv prin tehnici avansate precum imprimarea 3D. Informațiile provin din surse citate de Financial Times , care descriu discuțiile drept „ample”, în contextul în care secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, promovează o schimbare majoră a modului în care armata SUA cumpără echipamente și tehnologie. Miza: accelerarea achizițiilor și reducerea costurilor Una dintre sursele apropiate discuțiilor a indicat că Pentagonul urmărește să „restructureze achizițiile”, să se miște mai repede, să reducă costurile, să elimine blocajele și să crească producția, iar de aici contactarea GM și Ford. Tot aceeași sursă a precizat că, „deocamdată nu s-a semnat nimic”. Pe fundal, secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, a acuzat anul trecut marile companii din industria de apărare că au împins armata spre o dependență excesivă de sisteme foarte specializate, mai scumpe și mai greu de produs decât alternativele comerciale. Ce rol ar putea avea GM și Ford GM are deja o subsidiară dedicată sectorului de apărare și lucrează cu armata SUA la capabilități precum vehicule autonome capabile să transporte personal rănit. Compania (care deține mărcile Chevrolet și Cadillac) este și parte dintr-un consorțiu care lucrează la un nou rover lunar pentru programul Artemis al NASA . Într-un comunicat, GM a transmis: „De mai bine de 100 de ani, GM sprijină securitatea Americii, siguranța și pe cei care ne protejează națiunea. Deși acest angajament continuă, nu comentăm speculațiile.” Ford, care nu are o subsidiară dedicată apărării, a refuzat să comenteze. Un oficial al Pentagonului a declarat pentru Financial Times că instituția este angajată să extindă rapid baza industrială de apărare prin valorificarea soluțiilor și tehnologiilor comerciale disponibile, pentru menținerea unui „avantaj decisiv” al militarilor americani. [...]
Vizita de cinci zile a unei flotile navale ruse în Zhanjiang indică o cooperare maritimă sino-rusă menținută la nivel operațional , prin schimburi de rutină și contacte între comandanți, într-un context în care ambele părți insistă că activitatea nu vizează „nicio terță parte”, potrivit Global Times . Flotila, formată din corvetele Sovershennyy și Rezkiy și tancul maritim de capacitate medie Pechenga, a ajuns miercuri dimineață în Zhanjiang (provincia Guangdong, sudul Chinei), pentru o vizită „prietenească” de cinci zile, conform agenției chineze Xinhua, citată de publicație. Navele au acostat în jurul orei 9:00, sub ghidajul unei nave a Marinei chineze, Chenzhou, iar partea chineză a organizat o ceremonie de bun venit pe cheu. Ce se întâmplă în timpul vizitei Agenda include întâlniri și activități care indică un format standard de cooperare militară, nu un exercițiu punctual: comandantul flotilei ruse urmează să se întâlnească cu ofițeri ai Marinei Comandamentului Teatrului Sudic al Armatei Populare de Eliberare (PLA) și cu reprezentanți ai administrației din Zhanjiang; ofițeri și marinari din ambele părți vor vizita navele reciproc; sunt programate recepții la bord, schimburi profesionale și evenimente sportive. De ce contează: componenta operațională și capabilitățile navelor Experți militari chinezi citați de Global Times susțin că prezența unor nave „relativ noi” din Flota rusă din Pacific reflectă un nivel ridicat de încredere strategică și ar putea consolida cooperarea în securitatea maritimă. Song Zhongping, prezentat drept expert chinez în afaceri militare, afirmă că cele două corvete au capabilități de apărare antiaeriană și lovire anti-navă și anti-submarin, precum și „un anumit nivel” de atac la sol, fiind nave multirol capabile de operațiuni independente. El mai spune că vizitele pentru schimburi militare cu Marina Comandamentului Teatrului Sudic sunt o practică de rutină, amintind că nave ruse au mai desfășurat anterior activități militare în Marea Chinei de Sud. Publicația menționează și informații atribuite agenției ruse TASS: Sovershennyy și Rezkiy sunt corvete Proiect 20380, proiectate pentru operațiuni în zona maritimă apropiată, cu roluri de angajare a navelor de suprafață și submarinelor și sprijin cu foc în operațiuni amfibii. TASS indică și câteva caracteristici tehnice: deplasament complet de circa 2.200 de tone, viteză maximă de 27 de noduri și autonomie de 4.000 de mile marine (aprox. 7.408 km), cu armament principal care include sistemul de rachete anti-navă Uran și sistemul de apărare antiaeriană Redut. Context: continuitate în interacțiunile navale bilaterale Navele sunt afiliate Flotei ruse din Pacific și au participat anterior la activități de cooperare navală China–Rusia, potrivit Xinhua. Global Times notează că Sovershennyy a fost implicată de mai multe ori în patrule maritime comune și a vizitat Shanghai în 2023, Rezkiy a participat la exercițiul „Joint Sea-2024”, iar Pechenga a vizitat Qingdao în 2024. Zhang Junshe, un alt expert chinez citat, califică vizita drept un schimb de rutină care ar contribui la aprofundarea înțelegerii reciproce și la cooperarea în securitatea maritimă, cu efect asupra stabilității regionale. Totodată, Xinhua – citată de Global Times – susține că vizita face parte dintr-un schimb prietenesc „de rutină”, menit să întărească prietenia și încrederea reciprocă și să aprofundeze cooperarea practică, „fără a viza vreo terță parte” și fără legătură cu situația internațională și regională curentă. [...]
