Știri
Știri din categoria Apărare

Primul obuzier autopropulsat K9 pentru Armata Română a fost finalizat pe linia de producție din Coreea de Sud, informează HotNews.ro. Acest obuzier, denumit „Tunet”, cântărește 47 de tone și este proiectat pentru a trage mai multe obuze și a se deplasa rapid pentru a evita contraatacurile.
România a semnat în 2024 un contract de aproape 1 miliard de dolari cu compania sud-coreeană Hanwha Aerospace pentru furnizarea a 54 de obuziere K9 Thunder și 36 de vehicule de aprovizionare cu muniție K10. Contractul include și zeci de camioane militare și câteva zeci de mii de obuze.
La începutul lunii februarie 2026, Hanwha a început construcția unei fabrici în Petrești, județul Dâmbovița, pentru a susține producția locală a obuzierelor K9 și a vehiculelor K10. Această facilitate, denumită Hanwha Armoured Vehicle Centre of Excellence (H-ACE) Europe, va acoperi o suprafață de aproximativ 181.055 metri pătrați și va include linii de asamblare moderne, facilități de testare și laboratoare de cercetare-dezvoltare.
„Facilitatea va susține producția locală a obuzierelor autopropulsate K9 și a vehiculelor de realimentare cu muniție K10, cu potențial de extindere către sisteme terestre avansate, inclusiv MLI-uri, sisteme de lovire de precizie și vehicule terestre fără echipaj. Producția locală ar putea genera până la 2.000 de locuri de muncă directe și indirecte, consolidând baza industrială de apărare a României și poziționând țara ca producător și exportator în ecosistemul european de apărare”, transmitea Hanwha Aerospace România.
Fiecare sistem de obuziere autopropulsate K9 achiziționat de România va include:
În plus, vor fi furnizate 18.000 de proiectile de diverse tipuri, inclusiv explozive, fumigene și pentru iluminare.
Livrarea sistemelor de obuziere va fi etapizată, cu primul sistem fiind programat pentru livrare la 30 de luni de la semnarea contractului, iar celelalte două la 40 și 60 de luni, respectiv. Proiectilele vor fi livrate în același interval de timp.

Obuzierul K9 Thunder este utilizat în nouă țări, inclusiv cinci membre NATO, și reprezintă aproximativ 50% din piața globală a obuzierelor autopropulsate. Acesta poate angaja ținte la distanțe de peste 40 de kilometri și este optimizat pentru capacitatea „Shoot and Scoot”.
Vehiculul de aprovizionare cu muniție K10, bazat pe șasiul K9, poate transporta și reaproviziona rapid muniția necesară în condiții de luptă, asigurând suport logistic eficient.
Prin aceste achiziții și dezvoltarea producției locale, România își consolidează capacitățile de apărare și își întărește poziția în industria europeană de apărare.
Recomandate

Ucraina caută alternative la rachetele PAC-3 pentru Patriot pe fondul unui deficit global de interceptoare, potrivit POLITICO , care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski făcute luni, 30 martie 2026, într-o discuție cu jurnaliștii. Zelenski a spus că lipsa rachetelor PAC-3 (interceptoare antibalistice folosite de sistemele americane Patriot) persistă atât la nivel global, cât și în Ucraina, în condițiile în care producția totală ar fi de aproximativ 60 de rachete pe lună. El a adăugat că există inițiative în Europa pentru creșterea producției, dar că acestea nu ar rezolva problema. „Deficitul de PAC-3 în lume, în Ucraina în special, nu s-a încheiat niciodată. Din păcate. Știți că producția totală este de aproximativ 60 de rachete pe lună.” Conform relatării, Kievul a cerut în mod repetat mai multe rachete PAC-3, însă Zelenski susține că situația s-a complicat după campania SUA împotriva Iranului, întrucât unii parteneri ai Ucrainei ar prioritiza livrările către Orientul Mijlociu. Președintele ucrainean nu a numit statele respective, dar a afirmat că Ucraina „le amintește tuturor” de nevoile sale. Zelenski a mai spus că Ucraina a început deja să caute alternative și că negociază cu două țări pentru a obține „o astfel de oportunitate”, fără a oferi detalii suplimentare până la finalizarea discuțiilor. În paralel, el a cerut industriei ucrainene de apărare să accelereze eforturile pentru dezvoltarea unor sisteme antibalistice proprii. POLITICO amintește că, săptămâna trecută, publicația a relatat că oficiali americani i-ar fi informat pe aliați că un război cu Iranul ar putea întârzia livrările pentru Ucraina. Totuși, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat duminică pentru agenția de stat Ukrinform că Ucraina a primit asigurări că livrările din lista Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) nu vor fi redirecționate. [...]

Comisia Europeană a aprobat o inițiativă de 1,5 miliarde euro în cadrul Programului privind industria europeană de apărare (EDIP), potrivit AGERPRES . Decizia a fost anunțată luni, 30 martie 2026, și este prezentată de executivul UE ca parte a eforturilor de consolidare și modernizare a industriei europene de apărare. Conform comunicatului citat de agenția de presă, inițiativa urmărește să stimuleze capacitatea de producție și să susțină progresul tehnologic în sectorul apărării la nivel european. [...]

Ministerul Apărării din China a trimis o delegație în Europa pentru dialoguri instituționale , potrivit Global Times , care citează un comunicat publicat duminică pe site-ul oficial al Ministerului Apărării Naționale de la Beijing. Delegația a efectuat vizita în perioada 23–29 martie și a participat la o serie de întâlniri în format de dialog, în cadrul unor mecanisme deja existente între China și parteneri europeni. Conform comunicatului, agenda a inclus a 15-a rundă a dialogului China–Uniunea Europeană privind politica de apărare și securitate, a 9-a rundă a dialogului China–NATO pe politica de securitate și a 15-a rundă a dialogului China–Elveția pentru coordonarea politicilor de apărare. În cadrul acestor discuții, participanții au avut schimburi „aprofundate” de opinii despre situațiile de securitate internațională și regională, precum și despre alte subiecte de interes comun, fără ca partea chineză să ofere detalii suplimentare despre concluzii sau pașii următori. [...]

Un avion civil a încălcat zona de interdicție aeriană din jurul reședinței lui Donald Trump , fiind escortat în siguranță în afara perimetrului de avioane de luptă americane, potrivit Reuters . Incidentul a avut loc duminică, 29 martie 2026, în apropierea complexului Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida, în timp ce președintele SUA se afla în zonă. Conform Comandamentului Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD), aeronava a intrat într-o zonă temporară de restricție aeriană în jurul orei 13:15, ora locală (20:15, ora României). Aceste restricții sunt impuse de regulă atunci când președintele Statelor Unite se află într-o anumită locație, din motive de securitate. În timpul intervenției, avioanele militare au folosit semnale luminoase (flares) pentru a atrage atenția pilotului și a comunica cu acesta. Oficialii au subliniat că aceste măsuri nu au reprezentat un pericol pentru populația de la sol, fiind parte a procedurilor standard de interceptare. Ce presupune o astfel de intervenție identificarea rapidă a aeronavei neautorizate interceptarea de către avioane de luptă utilizarea semnalelor vizuale pentru avertizare escortarea în afara zonei restricționate Autoritățile americane au precizat că nu a existat o amenințare directă , iar incidentul s-a încheiat fără consecințe. Totuși, astfel de încălcări nu sunt izolate. NORAD a raportat mai multe cazuri similare de când Donald Trump a revenit la putere în 2025, toate fiind gestionate fără escaladare. Situația subliniază importanța respectării stricte a restricțiilor de zbor în zone sensibile, în special în apropierea liderilor politici, unde reacțiile autorităților sunt rapide și ferme. [...]

Sistemele de apărare aeriană au fost activate la Teheran după lovituri raportate , potrivit Mediafax , într-un nou episod care amplifică tensiunile din Orientul Mijlociu. Martori citați de presa internațională au semnalat explozii puternice în capitala Iranului în seara de 29 martie 2026, ceea ce a determinat autoritățile să activeze sistemele de apărare aeriană. Situația a fost complicată de întreruperi de energie electrică în provinciile Teheran și Alborz, provocate de atacuri asupra infrastructurii energetice. Ministerul Energiei de la Teheran a confirmat incidentul, precizând ulterior, prin intermediul agenției Mehr, că alimentarea a fost parțial restabilită în estul capitalei. Contextul acestor evenimente indică o escaladare rapidă a conflictului regional. Cu o zi înainte, Iranul a acuzat atacuri aeriene israeliene asupra mai multor universități și centre de cercetare, inclusiv instituții despre care Israelul susține că ar fi implicate în programe nucleare. Printre acestea se numără: Universitatea de Știință și Tehnologie din Iran Universitatea de Tehnologie din Isfahan În paralel, Garda Revoluționară iraniană a transmis un avertisment dur, afirmând că universitățile israeliene și filialele instituțiilor americane din regiune ar putea deveni „ținte legitime” dacă nu sunt oferite garanții de securitate pentru instituțiile academice iraniene. În vizor intră inclusiv campusuri ale unor universități precum Georgetown, New York sau Northwestern, prezente în Qatar și Emiratele Arabe Unite. Evoluțiile recente conturează un lanț de acțiuni și reacții care depășește sfera militară clasică, extinzând conflictul către infrastructuri civile și mediul academic. În lipsa unor semnale de detensionare, regiunea rămâne într-o stare de alertă ridicată, cu riscul unor noi atacuri și represalii. [...]

Ucraina a criticat public declarațiile șefului Rheinmetall despre programul său de drone , potrivit POLITICO , după ce Armin Papperger a făcut comentarii depreciative la adresa producției ucrainene, inclusiv referiri la „joaca cu Lego” și la „gospodine” care ar fabrica piese cu imprimante 3D. Conform articolului, Papperger a făcut afirmațiile într-un interviu pentru The Atlantic , publicat pe 27 martie. El a susținut că sectorul ucrainean de drone nu ar avea „descoperiri tehnologice” și a pus sub semnul întrebării nivelul de inovație, comparându-l nefavorabil cu cel al marilor companii occidentale din industria de apărare. Reacțiile de la Kiev au venit rapid . Alexander Kamyshin, consilier al președintelui Volodîmîr Zelenski, a apărat contribuția civililor la efortul de producție în război, într-o postare pe X, subliniind rolul femeilor în industrie și cerând respect pentru munca lor. „O dronă FPV de 500 de dolari care distruge un tanc de milioane, asta este inovație”, a scris pe Facebook Iaroslav Kalinin, directorul companiei ucrainene Infozahyst, argumentând că relevanța în luptă și eficiența sunt criteriile decisive, nu complexitatea tehnologică. În urma criticilor, Rheinmetall a încercat să reducă tensiunile printr-o postare pe X , în care a transmis că are „cel mai mare respect” pentru ucraineni și pentru eforturile lor de apărare, apreciind „forța inovatoare” și „spiritul de luptă” al Ucrainei și afirmând că este „recunoscătoare” că poate sprijini Kievul cu resursele sale. [...]