Știri
Știri din categoria Apărare
Amenințările hibride dinspre Rusia au efecte operaționale directe asupra României, de la interferențe GPS care pot afecta navigația civilă până la mine în derivă în Marea Neagră, potrivit DefenseRomania.ro, care citează un interviu Digi24 cu generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării.
Generalul Vlad spune că România se confruntă recurent cu „perturbări electromagnetice”, inclusiv spoofing (falsificarea poziției) și „mutări” ale semnalului pentru sistemele GPS, cu „provocări săptămânale”. În plan maritim, o altă problemă ține de minele în derivă: de la începutul războiului din Ucraina, România ar fi descoperit 122 de mine plutitoare.
Dincolo de dimensiunea militară, interferențele GPS și bruiajul (jamming – blocarea semnalului) cresc riscurile pentru navigația civilă și pentru activitățile comerciale din proximitatea zonelor de conflict, inclusiv în Marea Neagră. În material sunt menționate analize AIS (sistemul automat de identificare folosit în transportul maritim civil) care ar fi indicat discrepanțe între poziția raportată și cea reală a unor nave rusești, cu efecte colaterale asupra siguranței navigației.
Generalul include pe lista vulnerabilităților și „amenințările legate de cablurile și conductele subacvatice”, un subiect cu miză pentru infrastructura critică și continuitatea serviciilor.
În același context, șeful SMAp leagă persistența riscurilor de dimensiunea frontierei României cu Ucraina, pe care o indică la 800 km, și de imposibilitatea practică de a acoperi integral această suprafață „cu mijloacele antiaeriene la dispoziție”.
Întrebat despre o eventuală retragere a trupelor americane, generalul Vlad afirmă că România este „pregătită”, dar precizează că nu există indicii concrete privind un astfel de scenariu. Materialul amintește și poziția Ministerului Apărării Naționale, care a negat existența unei informări oficiale din partea SUA despre retragere și a invocat continuitatea acordurilor bilaterale.
În text sunt menționate facilități și dislocări rotaționale, precum Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu și sistemul antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, iar efectivele americane din România sunt indicate la peste 1.700 de militari, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.
Recomandate
România își consolidează rolul în EUFOR Althea, urmând să preia din mai 2026 funcția de șef de stat major al misiunii , pe fondul unei vizite de lucru la Sarajevo a ministrului Apărării, Radu Miruță, și a șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, potrivit agerpres.ro . Miza este una operațională: poziția anunțată pentru luna mai ridică nivelul de responsabilitate al României în coordonarea misiunii UE din Bosnia și Herțegovina. Vizita a avut loc vineri, în contextul participării României la EUFOR Althea, iar delegația română a discutat cu comandantul EUFOR, general-maior Maurizio Fronda, despre evoluțiile de securitate din Bosnia și Herțegovina și rolul misiunii în menținerea stabilității în Balcanii de Vest. Ministrul Apărării a reiterat că stabilitatea Balcanilor de Vest este un interes strategic direct pentru România și a indicat ca obiectiv înlocuirea prezenței militare cu o soluție politică, în perspectiva integrării Bosniei și Herțegovinei în Uniunea Europeană. „Sperăm ca prezența militară să fie înlocuită de o soluție politică, pentru accelerarea integrării în Uniunea Europeană a Bosniei și Herțegovinei.” Ce înseamnă, practic, preluarea funcției din mai 2026 Începând cu luna mai 2026, România va prelua funcția de șef de stat major al EUFOR Althea, fapt prezentat de MApN ca un semnal al încrederii acordate de partenerii internaționali. În termeni operaționali, această poziție implică un rol mai important în planificarea și coordonarea activităților misiunii, în cadrul mandatului stabilit pentru EUFOR. România este descrisă drept unul dintre principalii contributori la EUFOR Althea, participând „constant cu personal și capabilități”, alături de state membre UE și partenere. Discuții cu militarii români și coordonarea NATO–UE Conducerea MApN s-a întâlnit cu militarii români dislocați în Camp Butmir, iar discuțiile au vizat modul de îndeplinire a misiunilor, condițiile de desfășurare, provocările mediului operațional și sprijinul acordat de structurile naționale. Ministrul a transmis că asigurarea condițiilor pentru personalul dislocat rămâne o prioritate. Delegația a avut și o întrevedere cu comandantul NATO Headquarters Sarajevo (NHQ Sa), general de brigadă Matthew A. Valas, cu accent pe coordonarea eforturilor dintre NATO și Uniunea Europeană pentru stabilitatea din Bosnia și Herțegovina. Activitățile s-au încheiat cu depunerea unei coroane de flori la placa comemorativă dedicată Slt.(p.m) Remus Brînzan, primul militar român căzut la datorie într-o operație internațională, în 1996. Context: misiunea EUFOR Althea EUFOR Althea a fost lansată la 2 decembrie 2004, în baza mandatului Consiliului de Securitate al ONU, și este prezentată ca principalul instrument al Uniunii Europene pentru menținerea unui mediu sigur și stabil în Bosnia și Herțegovina. În comunicatul citat, MApN arată că vizita „reconfirmă” profilul României ca furnizor de securitate în regiune și angajamentul față de valorile euroatlantice. [...]
România își consolidează rolul în misiunea UE din Bosnia, urmând să preia șefia statului major EUFOR din mai 2026 , într-un moment în care stabilitatea Balcanilor de Vest rămâne un interes strategic direct pentru București, potrivit stirileprotv.ro . Ministrul Apărării, Radu Miruță, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au efectuat vineri o vizită de lucru la Sarajevo și la militarii români dislocați în Camp Butmir, în contextul participării României la operația EUFOR Althea. Delegația a avut o întrevedere oficială cu comandantul EUFOR, general-maior Maurizio Fronda, la care a participat și ambasadorul României la Sarajevo, Anton Păcurețu. Miza: stabilitate regională și influență operațională pentru România Discuțiile au vizat evoluțiile de securitate din Bosnia și Herțegovina și rolul operației EUFOR Althea în menținerea stabilității în Balcanii de Vest. Ministrul Apărării a reiterat că stabilitatea regiunii este un interes strategic pentru România și a indicat o țintă politică: înlocuirea prezenței militare cu o soluție politică ce ar putea accelera integrarea Bosniei și Herțegovinei în Uniunea Europeană. „Sperăm ca prezenţa militară să fie înlocuită de o soluţie politică, pentru accelerarea integrării în Uniunea Europeană a Bosniei şi Herţegovinei”, a afirmat Radu Miruţă. Comandantul EUFOR a evidențiat, la rândul său, profesionalismul militarilor români și contribuția lor la îndeplinirea mandatului misiunii. Ce înseamnă pentru Armată: experiență și interoperabilitate În întâlnirea cu contingentul românesc din Camp Butmir au fost discutate condițiile de desfășurare a misiunii, provocările mediului operațional și sprijinul acordat de structurile naționale. Șeful Statului Major al Apărării a pus accent pe valoarea experienței operaționale din astfel de misiuni, atât pentru interoperabilitatea cu forțele aliate (capacitatea de a opera împreună), cât și pentru dezvoltarea capabilităților Armatei României. Ministrul a transmis că asigurarea condițiilor optime pentru personalul dislocat rămâne o prioritate și a mulțumit militarilor pentru modul în care își îndeplinesc misiunile. Coordonare NATO–UE și semnalul din mai 2026 Delegația română a avut și o întrevedere cu comandantul NATO Headquarters Sarajevo, general de brigadă Matthew A. Valas, cu discuții despre coordonarea eforturilor dintre NATO și Uniunea Europeană pentru stabilitatea din Bosnia și Herțegovina. Vizita s-a încheiat cu depunerea unei coroane de flori la placa comemorativă ridicată în memoria slt.(p.m.) Remus Brînzan, primul militar român căzut la datorie într-o operație internațională, în 1996. Operația EUFOR Althea funcționează din 2 decembrie 2004, în baza mandatului Consiliului de Securitate al ONU, ca principal instrument al UE pentru menținerea unui mediu sigur și stabil în Bosnia și Herțegovina. România este menționată ca unul dintre principalii contributori, iar preluarea funcției de șef de stat major al EUFOR Althea din mai 2026 este prezentată de MApN drept un semnal al încrederii partenerilor internaționali și al profilului României de furnizor de securitate în regiune. [...]
Ministerul Apărării spune că este în faza finală de pregătire a programului SGVT , potrivit G4Media , care citează o informare transmisă de MApN prin Agerpres. Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță , și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au vizitat marți Batalionul 265 Poliție Militară, una dintre unitățile în care urmează să se desfășoare instruirea soldaților și gradaților voluntari în termen (SGVT), transmite Agerpres, conform articolului. Programul are ca obiectiv formarea unei rezerve operaționale tinere și bine pregătite, iar în funcție de rezultatele obținute, participanții vor putea opta pentru continuarea unei cariere militare, se arată în comunicatul MApN. „Ne dorim ca prin acest program să formăm nu doar militari bine instruiţi, ci şi cetăţeni pregătiţi pentru provocările actuale. SGVT reprezintă o investiţie atât în capacitatea de apărare, cât şi în rezilienţa societăţii româneşti”, a declarat ministrul, citat în comunicat. Ministerul mai menționează că, în 2026, Armata României oferă condiții moderne de cazare, hrănire, instruire și pregătire fizică. În același context, șeful Statului Major al Apărării a afirmat că infrastructura unităților a fost modernizată și că facilitățile sunt „la standarde ridicate”, potrivit comunicatului. În urma aprobării bugetului, MApN a demarat procesul de avizare a actelor normative necesare implementării programului, iar pentru 2026 este planificată instruirea a aproximativ 3.500 de tineri, mai notează sursa citată. [...]
Trei teatre de conflict împing armatele spre un model de război centrat pe date, software și producție , iar consecința directă este o presiune mai mare pe capacitatea industrială și pe lanțurile de aprovizionare, nu doar pe „vârfuri” tehnologice, potrivit adevarul.ro . Analiza trece prin Orientul Mijlociu, Europa de Est și Asia-Pacific și susține că schimbarea este una dintre cele mai importante de la finalul Războiului Rece. Elementul comun identificat de experți este dependența tot mai mare de informație în timp real și de adaptare rapidă pe câmpul de luptă. În acest cadru, avantajul nu mai vine exclusiv din platforme scumpe, ci din integrarea datelor (inclusiv satelitare), automatizare și ritmul cu care o armată își poate actualiza țintele, tacticile și logistica. Orientul Mijlociu: lovituri rapide, ținte actualizate în ore În conflictul cu Iranul, operațiunea militară comună SUA–Israel, lansată la finalul lunii februarie, este prezentată ca exemplu de campanie construită pe coordonare și informații în timp real. Primele lovituri au vizat infrastructuri strategice și lideri politici, într-o acțiune descrisă ca extrem de rapidă. Campania s-a bazat pe integrarea imaginilor satelitare, a sistemelor autonome și a mecanismelor de lovire de precizie, cu ținte actualizate în timp real, uneori în câteva ore. Experții citați consideră că este o continuare a unor tactici văzute și în alte conflicte, dar la un nivel tehnologic mai avansat. Ucraina: tehnologie comercială și război de uzură în același timp Războiul Rusia–Ucraina este descris drept „laborator” pentru inovația militară, tocmai prin combinația dintre metode tradiționale (artilerie, trupe terestre) și utilizarea extinsă a dronelor. Ucraina a folosit sisteme fără pilot de la drone ieftine la platforme autonome complexe, în aer, pe apă și la sol, iar Rusia și-a dezvoltat la rândul ei capabilități, inclusiv război electronic și drone produse în masă. Un punct cu impact operațional și economic este rolul tehnologiei comerciale: imagini satelitare de la companii private, sisteme bazate pe cloud (infrastructură de calcul și stocare la distanță) și instrumente de inteligență artificială pentru coordonare. În același timp, analiza notează limita: conflictul rămâne unul de uzură, în care producția de muniție și echipamente la scară largă poate fi decisivă. China–Taiwan: investiții masive și adaptarea apărării În Asia-Pacific, tensiunile China–Taiwan sunt prezentate în cheia pregătirilor pentru un posibil conflict. China își extinde capacitățile prin investiții în modernizarea armatei, inclusiv în drone, sisteme autonome și arme hipersonice. Taiwan își ajustează strategia inspirându-se din lecțiile Ucrainei, cu investiții în sisteme mobile de apărare, infrastructură cibernetică și programe autonome. Rămâne deschisă întrebarea privind rolul Statelor Unite într-un scenariu de conflict, deși Washingtonul este menționat ca partener cheie pentru Taipei. De ce contează: industria și aprovizionarea devin „arme” în sine Concluzia comună a experților este că războiul devine tot mai dependent de tehnologie, date și inovare rapidă, iar domeniile cibernetic și spațial ajung comparabile ca importanță cu cele tradiționale (terestru, aerian, naval). În paralel, lanțurile de aprovizionare și capacitatea de producție capătă statut strategic: nu contează doar performanța tehnologiei, ci și disponibilitatea și costul echipamentelor. Ce urmează, potrivit analizei, este accelerarea unui ciclu în care tehnologia militară nu mai este dezvoltată doar în timp de pace, ci este testată și ajustată direct pe câmpul de luptă, pe fondul unor crize care nu mai sunt tratate ca episoade izolate, ci ca parte a unei transformări globale a conflictelor. [...]
Franța își mută rapid o misiune navală din Indopacific în Atlantic , semnalând o prioritizare a reacției în proximitatea Europei și a zonelor de interes direct pentru NATO, potrivit focus.de . Misiunea „Jeanne d’Arc 2026”, planificată inițial ca voiaj de instruire, devine o deplasare cu rol operațional, după ce portelicopterul amfibiu „Dixmude” și fregata „Aconit” își întrerup traseul spre Asia. Schimbarea de curs este descrisă ca una de ultim moment: gruparea navală, plecată din Toulon, urma să aibă o rută lungă, cu escale în Mediterană, Marea Roșie, Oceanul Indian și Pacific, în cadrul unei instruiri de câteva luni pentru 160 de cadeți ofițeri francezi și străini. În schimb, navele sunt redirecționate către Atlantic, iar „Dixmude” capătă un rol mai pronunțat de platformă de intervenție. Ce a declanșat repoziționarea Publicația notează că situația s-a schimbat după acțiunea militară comună a SUA și Israelului împotriva Iranului, la 28 februarie. În acest context, forțele franceze au reținut temporar „Dixmude” și „Aconit” în nordul Mării Roșii, invocând motive de securitate și o situație evaluată drept tot mai greu de anticipat. De ce contează: semnal de prioritizare a apărării în vecinătatea Europei Redirecționarea către Atlantic este prezentată ca o decizie menită să protejeze mai bine „zonele de interes imediat pentru Franța și NATO” și să întărească capacitatea de reacție în apropierea Europei. Observatori citați în material interpretează mișcarea ca un indiciu că Parisul pune mai mult accent pe reacție rapidă în proximitate și mai puțin pe demonstrații de prezență la distanță mare. „Dixmude”, nava care permite schimbări rapide de misiune Kursul ar fi fost posibil datorită profilului flexibil al portelicopterului amfibiu „Dixmude”, descris în relatări franceze drept „un mic giuvaer tehnologic” și „un briceag elvețian” al marinei — o referință la versatilitatea sa în misiuni diferite, de la instruire la utilizare operațională. [...]
Marea Britanie își resetează planificarea de război, iar industria apărării rămâne în așteptare. Potrivit stirileprotv.ro , Londra lucrează la o versiune actualizată a unui plan național de trecere la „stare de război”, care ar acoperi nu doar armata, ci și poliția, spitalele și industria, însă calendarul investițiilor militare rămâne neclar, cu efect direct asupra companiilor din sector. Mareșalul șef al aerului Sir Richard Knighton, șeful forțelor armate, a declarat pentru Sky News că documentul – cunoscut anterior drept „Government War Book” – ar presupune o schimbare de mentalitate privind reziliența, inspirată din lecțiile Războiului Rece, dar adaptată unei societăți și infrastructuri moderne. Investițiile promise, fără un plan publicat, țin furnizorii în incertitudine În paralel cu actualizarea planului de pregătire națională, una dintre mizele operaționale și economice este readucerea Marinei Regale, a armatei și a Forțelor Aeriene la un nivel de pregătire pentru război după „decenii de subfinanțare”, în contextul post-Război Rece. Guvernul condus de premierul Sir Keir Starmer, împreună cu ministrul apărării John Healey, a promis creșterea cheltuielilor pentru apărare la 3,5% din PIB, de la „puțin peste 2%” în prezent, dar nu înainte de 2035. În același timp, planul esențial de investiții pe 10 ani pentru forțele armate – care ar trebui să detalieze tipurile de armament și capabilitățile ce vor fi cumpărate – nu a fost încă publicat, deși ar fi trebuit să apară din toamna trecută. Knighton a indicat că întârzierea lasă o parte importantă a industriei de apărare din Regatul Unit în așteptare, fără vizibilitate asupra contractelor și bugetelor care ar urma să fie alocate. Presiune pe „flota fantomă” a Rusiei, fără abordări confirmate Separat, șeful apărării a spus că amenințarea Marii Britanii de a confisca nave asociate „flotei fantomă” a Rusiei ar produce deja efecte, chiar dacă forțele britanice nu ar fi urcat încă la bordul vreunei nave. Potrivit declarațiilor sale, simplul fapt că Londra este pregătită să vizeze petroliere sancționate ar determina Moscova să le escorteze sau să le redirecționeze departe de apele britanice, deși astfel de nave ar fi fost în continuare observate în largul coastelor fără a fi oprite. Întrebat dacă o operațiune efectivă de abordare este iminentă, Knighton a răspuns: „Nu aveți nicio îndoială. Suntem pregătiți.” Ce urmează Două repere rămân deschise: finalizarea versiunii actualizate a planului național de tranziție la stare de război și publicarea planului de investiții pe 10 ani al Ministerului Apărării. În material se menționează că John Healey nu a confirmat nici măcar dacă documentul de investiții va fi lansat până în această vară, iar Knighton sugerează că ministerul încearcă să obțină mai rapid fonduri suplimentare de la Trezorerie. [...]
