Știri
Știri din categoria Apărare
Amenințările hibride dinspre Rusia au efecte operaționale directe asupra României, de la interferențe GPS care pot afecta navigația civilă până la mine în derivă în Marea Neagră, potrivit DefenseRomania.ro, care citează un interviu Digi24 cu generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării.
Generalul Vlad spune că România se confruntă recurent cu „perturbări electromagnetice”, inclusiv spoofing (falsificarea poziției) și „mutări” ale semnalului pentru sistemele GPS, cu „provocări săptămânale”. În plan maritim, o altă problemă ține de minele în derivă: de la începutul războiului din Ucraina, România ar fi descoperit 122 de mine plutitoare.
Dincolo de dimensiunea militară, interferențele GPS și bruiajul (jamming – blocarea semnalului) cresc riscurile pentru navigația civilă și pentru activitățile comerciale din proximitatea zonelor de conflict, inclusiv în Marea Neagră. În material sunt menționate analize AIS (sistemul automat de identificare folosit în transportul maritim civil) care ar fi indicat discrepanțe între poziția raportată și cea reală a unor nave rusești, cu efecte colaterale asupra siguranței navigației.
Generalul include pe lista vulnerabilităților și „amenințările legate de cablurile și conductele subacvatice”, un subiect cu miză pentru infrastructura critică și continuitatea serviciilor.
În același context, șeful SMAp leagă persistența riscurilor de dimensiunea frontierei României cu Ucraina, pe care o indică la 800 km, și de imposibilitatea practică de a acoperi integral această suprafață „cu mijloacele antiaeriene la dispoziție”.
Întrebat despre o eventuală retragere a trupelor americane, generalul Vlad afirmă că România este „pregătită”, dar precizează că nu există indicii concrete privind un astfel de scenariu. Materialul amintește și poziția Ministerului Apărării Naționale, care a negat existența unei informări oficiale din partea SUA despre retragere și a invocat continuitatea acordurilor bilaterale.
În text sunt menționate facilități și dislocări rotaționale, precum Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu și sistemul antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, iar efectivele americane din România sunt indicate la peste 1.700 de militari, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.
Recomandate
Intrarea în serviciu a corvetei „Contraamiral August Roman ” întărește cooperarea navală România–Turcia și semnalează o miză operațională directă în Marea Neagră, într-un context regional în care interoperabilitatea aliată contează tot mai mult, potrivit relatării din Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a descris momentul în care nava militară românească a fost întâmpinată printr-un mesaj radio de comandamentul turc imediat după traversarea Strâmtorii Bosfor și intrarea în Marea Neagră. În relatarea sa, mesajul „Bun venit în Marea Neagră” a venit după ce autoritățile turce au identificat nava pe radare. În același context, Miruță a legat episodul de cooperarea regională, afirmând că între România, Turcia și Bulgaria Marea Neagră este „una care ne unește”, invocând interese comune economice și militare. Prima navă nouă de luptă după peste trei decenii Corveta „Contraamiral August Roman” (261), produsă în Turcia, a intrat oficial vineri în portul Constanța. Este prima navă nouă de luptă primită de România după mai bine de trei decenii, iar livrarea a avut loc în cadrul cooperării dintre România și Turcia în industria de apărare, pe baza unui acord interguvernamental semnat în decembrie 2025 (detalii despre livrare au fost prezentate anterior de Adevărul, într-un material separat). Proiectul este prezentat ca parte a eforturilor României de a-și dezvolta capabilitățile navale și de a se adapta la noile cerințe de securitate din regiune. Ce poate face corveta și ce înseamnă pentru operare Potrivit informațiilor din articol, nava poate desfășura: misiuni de supraveghere și patrulare; misiuni de salvare; operațiuni de luptă navală, antiaeriană și antisubmarin. Corveta are o lungime de aproximativ 100 de metri și este echipată cu armament, radar, sonar și sisteme compatibile cu standardele NATO. De asemenea, poate opera un elicopter îmbarcat, iar configurația ar urma să permită modernizări ulterioare prin integrarea de noi sisteme de luptă și senzori. Traseul spre Constanța și semnalele simbolice Drumul spre România al echipajului, format din 85 de militari, a inclus două momente evidențiate de ministru: întâmpinarea radio din partea comandamentului turc și salutul tradițional schimbat cu fregata „Regele Ferdinand”. Miruță a fost la bordul fregatei, menționând că a ales să revină în țară pe mare de la Summitul NATO de la Ankara. [...]
Franța își consolidează rolul de principal sprijin terestru al României în NATO , pe fondul semnalelor că Statele Unite își pot reduce pe termen mediu prezența convențională în Europa, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza pentru București este una operațională: continuitatea apărării pe Flancul Estic, dar și accesul la garanții, tehnologie și producție locală, într-un context în care România ezită să se alinieze inițiativelor europene propuse de Paris. Ce înseamnă, concret, „pilon terestru” pentru România Franța conduce din 2022 grupul de luptă NATO de la Cincu , unde sunt în jur de 1.400 de militari francezi. Anul trecut, grupul a fost ridicat la nivel de brigadă, iar exercițiile militare au mobilizat până la 5.000 de soldați din state aliate. Analiza notează că efectivele franceze de la Cincu ar putea crește la 4.000 până în 2028, când unitatea ar urma să treacă la nivel de divizie, ceea ce ar întări componenta terestră a descurajării în România. Alternativa europeană propusă de Paris și rezervele Bucureștiului În paralel cu prezența militară, președintele Franței, Emanuel Macron , a propus statelor europene să intre sub „umbrela nucleară” a Parisului, în contextul declarațiilor lui Donald Trump privind o posibilă retragere a militarilor și capabilităților defensive americane de pe continent. România „nu a dat încă un răspuns”, din teama de a nu tensiona relația cu Washingtonul, în timp ce opt țări europene membre NATO ar fi „pregătite” să se implice (Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Olanda, Polonia, Suedia, Marea Britanie). În același timp, sunt menționate informații neconfirmate potrivit cărora SUA ar continua să ofere protecție nucleară aliaților europeni pe termen lung, dar ar muta armele convenționale spre regiunea Indo-Pacific. Coaliția de Voință: apărare antibalistică, fără România în prim-plan La reuniunea Coaliției de Voință de la Paris din 13.07.2026, 10 țări au decis crearea unui sistem unificat antibalistic: Ucraina, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia și Marea Britanie. Potrivit analizei, România nu pare interesată de acest plan, deși înțelege nevoia de „mai multe formule de asigurare” pentru apărare. Ce urmăresc România și Franța în relația bilaterală Bucureștiul ar miza pe prezența permanentă a militarilor francezi și ar urmări, între altele: garanții de securitate pentru zona litorală; transfer de tehnologie și producție locală (Constanța și Ghimbav); investiții franceze și sprijin politic în instituțiile europene. Din perspectiva Parisului, analiza indică interesul pentru contracte cu industria franceză de apărare, inclusiv ca formă de compensare după eșecul licitației pentru corvete (blocată patru ani și anulată ulterior). În plan economic, textul amintește că Franța este al treilea investitor străin în România, cu aproape 13 miliarde investiții directe și circa 125.000 de locuri de muncă, prin companii precum Renault-Dacia, Airbus la Ghimbav, Orange și Société Générale-BRD. Context politic: vizita la Paris și dilema strategică Președintele Nicușor Dan a fost la Paris atât pentru summitul Coaliției de Voință, cât și pentru Ziua Națională a Franței, unde au participat și militari români la defilarea militară. Concluzia analizei este că, deși legăturile cu Franța rămân importante, o parte semnificativă a elitei politice ar prefera ca România să își păstreze dependența strategică predominantă de Statele Unite, în locul unei „co-asigurări” europene în care Parisul ar avea un rol mai mare. [...]
Uniunea Europeană alocă 120 de milioane de euro (aprox. 600 de milioane de lei) pentru întărirea apărării aeriene a Republicii Moldova , într-o decizie care ridică sprijinul total acordat Chișinăului prin Instrumentul European pentru Pace la 317 milioane de euro (aprox. 1,6 miliarde de lei), potrivit G4Media . Banii au fost aprobați de Consiliul Uniunii Europene și sunt acordați prin Instrumentul European pentru Pace (European Peace Facility – EPF), mecanism folosit de UE pentru finanțarea acțiunilor din politica externă și de securitate comună în domeniul militar și al apărării. Ce se finanțează: sistem antiaerian cu rază medie Potrivit Consiliului UE, noua măsură va finanța achiziția unui sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova. Inițiativa completează asistența acordată anterior prin EPF pentru dezvoltarea capacităților de supraveghere și apărare a spațiului aerian. Consiliul UE susține că finanțarea urmărește creșterea capacității operaționale a armatei moldovene și protejarea populației civile. „Prin această nouă acțiune, sprijinul total acordat de UE Moldovei ajunge la 317 milioane de euro în cadrul Facilității Europene pentru Pace”, se arată în comunicatul instituției. Reacția Chișinăului și utilizarea sprijinului anterior Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a salutat decizia statelor membre, apreciind că investiția va avea un impact important asupra modernizării apărării naționale și, pe termen mediu, asupra dezvoltării capacităților de apărare antiaeriană și a securității spațiului aerian. „Asistența respectivă va urma să aducă un aport semnificativ pe termen mediu la modernizarea capacităților de apărare antiaeriană ale Armatei Naționale”, a transmis ministerul, într-un comunicat. Autoritățile de la Chișinău au mai arătat că echipamentele furnizate anterior prin EPF au fost folosite și în misiuni civile, inclusiv pentru neutralizarea munițiilor rămase din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și pentru intervenții în sprijinul localităților afectate de poluarea râului Nistru și de inundațiile din primăvara anului 2026. Decizia vine în contextul eforturilor UE de a sprijini consolidarea rezilienței și securității Republicii Moldova, pe fondul provocărilor de securitate din regiune. [...]
Rafale primește rachete ghidate cu laser de 68 mm pentru a reduce costul interceptărilor de drone , după ce Franța a testat cu foc real integrarea acestui tip de muniție pe avionul de luptă, într-o mișcare menită să evite folosirea rachetelor aer-aer scumpe împotriva țintelor ieftine, potrivit TWZ . Direcția Generală pentru Armament (DGA) a anunțat integrarea cu succes a rachetelor ghidate cu laser de 68 mm pe Rafale, testele începând în februarie. Programul, denumit LADAC („capacitate antidrone pentru avion de luptă”), a fost derulat împreună cu centrul de testare CEAM, cu sprijinul Dassault Aviation și Thales . De ce contează: o alternativă mai ieftină la rachetele aer-aer Miza este una de eficiență economică și de „adâncime a încărcăturii” (numărul de lovituri disponibile la bord). Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene și Spațiale Franceze, gen. Jérôme Bellanger, a argumentat într-o audiere parlamentară că nu este sustenabil să fie folosite rachete MICA „care costă peste un milion de euro” pentru a doborî drone care pot costa „câteva mii de dolari”. „În ceea ce privește operațiunile antidrone aeropurtate, nu este sustenabil să folosim rachete MICA aer-aer care costă peste un milion de euro pentru a doborî o dronă care valorează câteva mii de dolari.” Contextul operațional invocat în material: până la final de februarie, Rafale franceze au protejat spațiul aerian al Emiratelor Arabe Unite în fața unor atacuri cu drone iraniene, în cadrul Operațiunii „Epic Fury ”, lansând „câteva zeci” de rachete MICA IR/EM în doar câteva săptămâni. Ce include noua capabilitate și cum funcționează Soluția adoptată este descrisă ca fiind în principal franceză și se bazează pe: rachete de 68 mm cu ghidaj laser, încărcate în containere (poduri) Thales Telson JF12, cu 12 rachete fiecare; radarul Rafale RBE2, modificat pentru acest rol; containerul Talios, folosit pentru urmărirea țintei și iluminarea cu laser (desemnarea țintei pentru ghidaj). Racheta ar fi Aculeus-LG, cu o rază declarată de 3,7 mile (aprox. 6 km). Costul Aculeus-LG nu este precizat, însă publicația notează că ar putea fi în aceeași zonă cu APKWS (echivalent american), unde secțiunea de ghidaj laser ar costa între 15.000 și 20.000 de dolari (aprox. 69.000–92.000 lei), la care se adaugă „câteva mii de dolari” pentru motorul rachetei și încărcătura de luptă. Calendar: intrare în dotare „până la finalul lunii” Dezvoltarea LADAC a început „de urgență” la 31 decembrie, iar în aprilie parlamentul francez a fost informat că există un studiu pentru echiparea Rafale cu astfel de poduri. Tot în aprilie au apărut imagini neoficiale cu un Rafale de test purtând două poduri JF12. Conform materialului, ținta ca această capabilitate să fie disponibilă în vara acestui an „va fi atinsă”, urmând să fie introdusă pe Rafale ale Forțelor Aeriene și Spațiale Franceze până la finalul lunii (fără a preciza ziua exactă). Extindere posibilă: export și alți operatori Rafale LADAC este gândit inițial pentru Rafale franceze (forțe aeriene și marină), dar ar putea fi oferit și clienților de export și, potențial, altor avioane de luptă. TWZ indică drept candidați naturali operatori Rafale din Orientul Mijlociu, precum Qatar, respectiv Emiratele Arabe Unite (care urmează să primească Rafale). Publicația mai notează că, în trecut, rachetele ghidate cu laser au fost luate în calcul și pentru Mirage 2000, ceea ce ar putea face din Mirage-urile operate de Ucraina un alt posibil candidat pentru integrare, în condițiile în care Forțele Aeriene ucrainene folosesc deja APKWS pe F-16. Încă o necunoscută: adaptarea tunului de 30 mm pentru antidrone Rămâne neclar dacă Rafale vor primi și modificări dedicate pentru folosirea tunului de 30 mm în misiuni antidrone. Bellanger sugerase anterior adaptarea sistemului de conducere a focului pentru a reduce riscul generat de resturile rezultate după distrugerea dronelor, iar materialul subliniază că angajarea cu tunul a țintelor mici, joase și lente este „inherent periculoasă” din cauza dinamicii interceptării, a riscului de coliziune și a daunelor colaterale la sol. [...]
Ucraina ar urma să primească până la 2 miliarde de euro (aprox. 10,2 miliarde lei) pentru producție comună de drone și rachete cu industria UE , printr-un parteneriat de apărare pe care Kievul este așteptat să îl semneze cu Comisia Europeană , potrivit Kyiv Post . Miza principală este accelerarea capacității de producție și integrarea mai adâncă a Ucrainei în industria europeană de apărare, într-un moment în care Europa încearcă să acopere „goluri critice” în apărarea antiaeriană ucraineană. Acordul ar finanța noi societăți mixte între companii de apărare ucrainene și europene și ar susține producția de drone, sisteme anti-dronă și rachete „începând din acest an”, pe fondul atacurilor rusești continue cu rachete și drone asupra orașelor și infrastructurii, conform documentelor văzute de TVP World și citate de publicație. Cum ar fi împărțită finanțarea și ce capacități vizează Comisia Europeană ar urma să asigure până la 2 miliarde de euro (aprox. 10,2 miliarde lei) finanțare nouă. Din această sumă: jumătate ar fi direcționată către extinderea capacității companiilor europene și ucrainene de a produce împreună drone și rachete ; până la 1 miliard de euro (aprox. 5,1 miliarde lei) ar urma să fie investit în companii ucrainene de apărare care produc echipamente cu dublă utilizare (civilă și militară) sau dezvoltă infrastructură conexă. Publicația notează că proiectul este gândit să întărească apărarea Ucrainei împotriva atacurilor cu drone cu rază scurtă și medie și să contribuie la creșterea propriilor stocuri. Calendar: anunț așteptat la vizita Ursulei von der Leyen la Kiev Acordul ar urma să fie anunțat de președintele Volodîmîr Zelenski în timpul vizitei la Kiev a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , programată pentru miercuri, potrivit TVP World, citat de Kyiv Post. Documentele menționate ar include și angajamentul Bruxelles–Kiev de a încheia „Drone Deal” și de a lansa producția comună de drone și sisteme anti-dronă „în cel mai scurt termen” în acest an. Extindere posibilă: un „Missile Deal” și producție comună de interceptoare Pe lângă componenta de drone, este propus și un „Missile Deal”, care ar putea permite Ucrainei și companiilor europene să producă împreună rachete, inclusiv interceptorul ucrainean Freyja, „chiar din acest an”, potrivit aceleiași relatări. În paralel, Kyiv Post amintește că Rusia continuă loviturile asupra orașelor ucrainene, menționând atacuri raportate la Kiev și în regiunea Harkiv. [...]
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă , spune că România aplică doar sancţiunile internaţionale, nu lista extinsă a Ucrainei , iar navele invocate recent în spaţiul public drept „fantomă” nu ar fi intrat în apele teritoriale româneşti în perioada în care erau deja sancţionate, potrivit news . Mesajul are miză de reglementare: ce listă de sancţiuni foloseşte statul român ca bază pentru a permite sau bloca accesul navelor. Miruţă afirmă că s-a implicat personal în verificări după apariţia unor articole de presă „acum 2-3 săptămâni” şi susţine că informaţiile respective „nu au fost adevărate” în forma în care indicau că nave sancţionate ar fi intrat în apele teritoriale româneşti. El admite însă că în Portul Constanţa au acostat, în trecut, nave care ulterior au fost introduse pe liste de sancţiuni. „Navele enumerate acolo, cu identificatorul, cu numele, nu au intrat în apele teritoriale româneşti în momentul în care aveau sancţiuni internaţionale.” Ce spune MApN despre momentul sancţionării Potrivit ministrului, confuzia ar fi legată de cronologie: navele menţionate au ajuns să fie sancţionate abia la „un an, un an şi jumătate” după ce fuseseră în porturi româneşti, iar la momentul acostării nu aveau sancţiuni internaţionale. „Acele nave au intrat pe lista sancţiunilor internaţionale la un an, un an şi jumătate după ce fuseseră în porturile româneşti, dar în momentul în care au intrat în porturile româneşti nu aveau sancţiuni.” Două liste, două regimuri: internaţional vs. Ucraina Miruţă mai spune că există două tipuri de liste invocate în spaţiul public: o listă de sancţiuni „internaţionale”, adoptată de mai multe state; o listă internă a Ucrainei, „mult mai mare”. Oficialul precizează că România se raportează „doar” la lista de sancţiuni internaţionale, argumentând că altfel ar fi afectată disproporţionat navigaţia comercială. „Nu putem să omorâm toată navigaţia atâta timp cât nava respectivă nu este pe lista de sancţiuni.” [...]
