Știri
Știri din categoria Apărare
Rafale primește rachete ghidate cu laser de 68 mm pentru a reduce costul interceptărilor de drone, după ce Franța a testat cu foc real integrarea acestui tip de muniție pe avionul de luptă, într-o mișcare menită să evite folosirea rachetelor aer-aer scumpe împotriva țintelor ieftine, potrivit TWZ.
Direcția Generală pentru Armament (DGA) a anunțat integrarea cu succes a rachetelor ghidate cu laser de 68 mm pe Rafale, testele începând în februarie. Programul, denumit LADAC („capacitate antidrone pentru avion de luptă”), a fost derulat împreună cu centrul de testare CEAM, cu sprijinul Dassault Aviation și Thales.
Miza este una de eficiență economică și de „adâncime a încărcăturii” (numărul de lovituri disponibile la bord). Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene și Spațiale Franceze, gen. Jérôme Bellanger, a argumentat într-o audiere parlamentară că nu este sustenabil să fie folosite rachete MICA „care costă peste un milion de euro” pentru a doborî drone care pot costa „câteva mii de dolari”.
„În ceea ce privește operațiunile antidrone aeropurtate, nu este sustenabil să folosim rachete MICA aer-aer care costă peste un milion de euro pentru a doborî o dronă care valorează câteva mii de dolari.”
Contextul operațional invocat în material: până la final de februarie, Rafale franceze au protejat spațiul aerian al Emiratelor Arabe Unite în fața unor atacuri cu drone iraniene, în cadrul Operațiunii „Epic Fury”, lansând „câteva zeci” de rachete MICA IR/EM în doar câteva săptămâni.
Soluția adoptată este descrisă ca fiind în principal franceză și se bazează pe:
Racheta ar fi Aculeus-LG, cu o rază declarată de 3,7 mile (aprox. 6 km). Costul Aculeus-LG nu este precizat, însă publicația notează că ar putea fi în aceeași zonă cu APKWS (echivalent american), unde secțiunea de ghidaj laser ar costa între 15.000 și 20.000 de dolari (aprox. 69.000–92.000 lei), la care se adaugă „câteva mii de dolari” pentru motorul rachetei și încărcătura de luptă.
Dezvoltarea LADAC a început „de urgență” la 31 decembrie, iar în aprilie parlamentul francez a fost informat că există un studiu pentru echiparea Rafale cu astfel de poduri. Tot în aprilie au apărut imagini neoficiale cu un Rafale de test purtând două poduri JF12.
Conform materialului, ținta ca această capabilitate să fie disponibilă în vara acestui an „va fi atinsă”, urmând să fie introdusă pe Rafale ale Forțelor Aeriene și Spațiale Franceze până la finalul lunii (fără a preciza ziua exactă).
LADAC este gândit inițial pentru Rafale franceze (forțe aeriene și marină), dar ar putea fi oferit și clienților de export și, potențial, altor avioane de luptă. TWZ indică drept candidați naturali operatori Rafale din Orientul Mijlociu, precum Qatar, respectiv Emiratele Arabe Unite (care urmează să primească Rafale).
Publicația mai notează că, în trecut, rachetele ghidate cu laser au fost luate în calcul și pentru Mirage 2000, ceea ce ar putea face din Mirage-urile operate de Ucraina un alt posibil candidat pentru integrare, în condițiile în care Forțele Aeriene ucrainene folosesc deja APKWS pe F-16.
Rămâne neclar dacă Rafale vor primi și modificări dedicate pentru folosirea tunului de 30 mm în misiuni antidrone. Bellanger sugerase anterior adaptarea sistemului de conducere a focului pentru a reduce riscul generat de resturile rezultate după distrugerea dronelor, iar materialul subliniază că angajarea cu tunul a țintelor mici, joase și lente este „inherent periculoasă” din cauza dinamicii interceptării, a riscului de coliziune și a daunelor colaterale la sol.
Recomandate
Franța vrea să acorde Ucrainei licențe de producție pentru rachete și muniții occidentale , o mutare care poate schimba pe termen mediu ritmul de aprovizionare al armatei ucrainene și reduce dependența de livrările externe, potrivit Meduza . Anunțul a fost făcut de președintele Franței, Emmanuel Macron , după summitul „coaliției celor dispuși” de la Paris. Pe lângă licența pentru producția rachetelor de croazieră SCALP, Ucraina ar urma să primească licențe și pentru: muniții aeriene ghidate AASM; rachete antiaeriene interceptoare Aster, destinate sistemelor franco-italiene de apărare antiaeriană SAMP/T . Ce înseamnă operațional: trecerea de la livrări la capacitate de producție Acordarea de licențe indică o schimbare de abordare: în locul sprijinului bazat exclusiv pe transferuri de armament, Ucraina ar putea construi capacități interne de producție pentru anumite tipuri de muniții și rachete occidentale. În practică, impactul depinde de cât de repede pot fi puse pe picioare liniile de fabricație și lanțurile de aprovizionare, aspecte care nu sunt detaliate în informația citată. Rafale: intenție de achiziție, cu orizont 2028–2029 Macron a mai spus că Ucraina intenționează să cumpere 16 avioane de luptă franceze Rafale, care ar urma să înceapă să execute misiuni în spațiul aerian ucrainean în 2028–2029. Context: coaliție europeană pentru apărare antirachetă și precedentul Patriot Tot pe 13 iulie, la summitul de la Paris, a fost anunțată crearea unei coaliții pentru apărare antirachetă, care include Ucraina și încă nouă state europene: Germania, Franța, Italia, Spania, Țările de Jos, Suedia, Norvegia și Danemarca. În cadrul acestei inițiative ar urma să fie construită o „arhitectură integrată” de apărare pentru descurajarea viitoarelor amenințări cu rachete. În paralel, Meduza amintește că, săptămâna trecută, la summitul NATO, președintele SUA Donald Trump a promis Ucrainei o licență pentru producția de rachete pentru sistemele Patriot — muniții considerate critice pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, dar despre care experții citați de publicație apreciază că nu pot intra rapid în producție de serie pe plan local. [...]
Ucraina și un grup de state europene au lansat programul FREYJA , cu un obiectiv de 12 luni pentru dezvoltarea unui sistem antibalistic „accesibil” și produs în serie , într-o încercare de a reduce dependența Europei de interceptoarele americane Patriot, aflate sub presiunea cererii globale, potrivit Kyiv Post . Inițiativa a fost prezentată odată cu prima reuniune a „ Coaliției integrate pentru rachete antibalistice ”, care reunește Ucraina cu Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia și Regatul Unit. Miza operațională este acoperirea unui deficit structural: rachetele balistice sunt dificil de interceptat, mai ales când sunt lansate împreună cu valuri de drone, iar Ucraina are nevoie de interceptori „aproape în fiecare zi”, pe fondul atacurilor complexe menite să epuizeze apărarea aeriană. De ce contează: o încercare de „industrializare” a apărării antibalistice în Europa Programul FREYJA este descris ca un pas de la statutul Ucrainei de beneficiar al echipamentelor occidentale la cel de co-dezvoltator al unei capabilități europene. Președintele Volodîmîr Zelenski a susținut că fiecare țară participantă deține elemente importante ale viitorului sistem, în timp ce Ucraina are rachete în dezvoltare care sunt încă „componente individuale”. Ideea este ca aceste elemente să fie integrate cu radare europene, finanțare și capacitate industrială, pentru a obține un sistem complet într-un an. Zelenski a încadrat proiectul ca răspuns la intensificarea utilizării rachetelor balistice de către Rusia, după ce nu a reușit să obțină rezultate decisive pe câmpul de luptă. „Loviturile cu rachete balistice au devenit ultimul pariu al Rusiei”, a spus liderul ucrainean, descriindu-le drept mijlocul rămas pentru prelungirea războiului. Cum ar urma să funcționeze: coordonare între guverne și industrie FREYJA este gândit să adreseze lipsa de interceptori prin coordonarea cercetării, producției și finanțării „la scară”, implicând guverne, lideri politici și producători din apărare. La reuniunea inaugurală au participat și companii ucrainene și europene din zona de rachete, senzori, radare și alte componente critice. Printre companiile menționate se numără: Fire Point Thales Diehl Defence Saab Kongsberg Defence & Aerospace Weibel Leonardo Sener MBDA Eurosam Safran Destinus Obiectivul pe termen lung este un sistem „accesibil” care să acopere golul de apărare antibalistică al Europei și, ulterior, să poată fi furnizat și altor țări confruntate cu amenințări similare. Publicația notează că un astfel de rezultat ar crește autonomia Europei într-un moment în care bateriile Patriot și stocurile de interceptori sunt limitate și concurate de alte nevoi globale. Context: măsuri paralele pentru capacitate de producție în Ucraina FREYJA nu ar înlocui necesarul imediat al Ucrainei de sisteme funcționale și rachete interceptoare. În paralel, Franța și-a exprimat disponibilitatea de a furniza echipamente și rachete de apărare aeriană în acest an, iar Marea Britanie și Germania pregătesc noi pachete bilaterale de apărare. În plus, Paris ar urma să acorde licențe pentru producția în Ucraina a rachetelor ASTER pentru sistemele SAMP/T și a rachetelor de croazieră SCALP. Totodată, este menționată autorizarea de către Washington a producției în Ucraina a sistemelor Patriot proiectate în SUA, cu precizarea că producția efectivă „va dura”. Ce urmează Anunțul FREYJA a fost parte a unei reuniuni mai ample a „Coaliției celor dispuși”, despre care președinția ucraineană a raportat că a avut 40 de participanți; Moldova și Macedonia de Nord s-au alăturat formatului, iar următoarea întâlnire este așteptată să aibă loc în Ucraina. Coaliția pregătește și primele exerciții comune ale unei „Forțe multinaționale pentru Ucraina”, un pas prezentat ca pregătire pentru o eventuală desfășurare după încheierea luptelor. În acest cadru, FREYJA este poziționat ca proiectul care ar putea transforma experiența de luptă a Ucrainei și capacitatea industrială europeană într-o capabilitate antibalistică produsă în masă, dacă termenul de 12 luni va fi respectat. [...]
Ucraina ar urma să primească până la 2 miliarde de euro (aprox. 10,2 miliarde lei) pentru producție comună de drone și rachete cu industria UE , printr-un parteneriat de apărare pe care Kievul este așteptat să îl semneze cu Comisia Europeană , potrivit Kyiv Post . Miza principală este accelerarea capacității de producție și integrarea mai adâncă a Ucrainei în industria europeană de apărare, într-un moment în care Europa încearcă să acopere „goluri critice” în apărarea antiaeriană ucraineană. Acordul ar finanța noi societăți mixte între companii de apărare ucrainene și europene și ar susține producția de drone, sisteme anti-dronă și rachete „începând din acest an”, pe fondul atacurilor rusești continue cu rachete și drone asupra orașelor și infrastructurii, conform documentelor văzute de TVP World și citate de publicație. Cum ar fi împărțită finanțarea și ce capacități vizează Comisia Europeană ar urma să asigure până la 2 miliarde de euro (aprox. 10,2 miliarde lei) finanțare nouă. Din această sumă: jumătate ar fi direcționată către extinderea capacității companiilor europene și ucrainene de a produce împreună drone și rachete ; până la 1 miliard de euro (aprox. 5,1 miliarde lei) ar urma să fie investit în companii ucrainene de apărare care produc echipamente cu dublă utilizare (civilă și militară) sau dezvoltă infrastructură conexă. Publicația notează că proiectul este gândit să întărească apărarea Ucrainei împotriva atacurilor cu drone cu rază scurtă și medie și să contribuie la creșterea propriilor stocuri. Calendar: anunț așteptat la vizita Ursulei von der Leyen la Kiev Acordul ar urma să fie anunțat de președintele Volodîmîr Zelenski în timpul vizitei la Kiev a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , programată pentru miercuri, potrivit TVP World, citat de Kyiv Post. Documentele menționate ar include și angajamentul Bruxelles–Kiev de a încheia „Drone Deal” și de a lansa producția comună de drone și sisteme anti-dronă „în cel mai scurt termen” în acest an. Extindere posibilă: un „Missile Deal” și producție comună de interceptoare Pe lângă componenta de drone, este propus și un „Missile Deal”, care ar putea permite Ucrainei și companiilor europene să producă împreună rachete, inclusiv interceptorul ucrainean Freyja, „chiar din acest an”, potrivit aceleiași relatări. În paralel, Kyiv Post amintește că Rusia continuă loviturile asupra orașelor ucrainene, menționând atacuri raportate la Kiev și în regiunea Harkiv. [...]
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă , spune că România aplică doar sancţiunile internaţionale, nu lista extinsă a Ucrainei , iar navele invocate recent în spaţiul public drept „fantomă” nu ar fi intrat în apele teritoriale româneşti în perioada în care erau deja sancţionate, potrivit news . Mesajul are miză de reglementare: ce listă de sancţiuni foloseşte statul român ca bază pentru a permite sau bloca accesul navelor. Miruţă afirmă că s-a implicat personal în verificări după apariţia unor articole de presă „acum 2-3 săptămâni” şi susţine că informaţiile respective „nu au fost adevărate” în forma în care indicau că nave sancţionate ar fi intrat în apele teritoriale româneşti. El admite însă că în Portul Constanţa au acostat, în trecut, nave care ulterior au fost introduse pe liste de sancţiuni. „Navele enumerate acolo, cu identificatorul, cu numele, nu au intrat în apele teritoriale româneşti în momentul în care aveau sancţiuni internaţionale.” Ce spune MApN despre momentul sancţionării Potrivit ministrului, confuzia ar fi legată de cronologie: navele menţionate au ajuns să fie sancţionate abia la „un an, un an şi jumătate” după ce fuseseră în porturi româneşti, iar la momentul acostării nu aveau sancţiuni internaţionale. „Acele nave au intrat pe lista sancţiunilor internaţionale la un an, un an şi jumătate după ce fuseseră în porturile româneşti, dar în momentul în care au intrat în porturile româneşti nu aveau sancţiuni.” Două liste, două regimuri: internaţional vs. Ucraina Miruţă mai spune că există două tipuri de liste invocate în spaţiul public: o listă de sancţiuni „internaţionale”, adoptată de mai multe state; o listă internă a Ucrainei, „mult mai mare”. Oficialul precizează că România se raportează „doar” la lista de sancţiuni internaţionale, argumentând că altfel ar fi afectată disproporţionat navigaţia comercială. „Nu putem să omorâm toată navigaţia atâta timp cât nava respectivă nu este pe lista de sancţiuni.” [...]
Zece state europene, inclusiv Ucraina, vor să accelereze dezvoltarea unei apărări antirachetă balistică comune , printr-o coaliție lansată la Paris care mizează pe punerea în comun a bazei industriale de apărare, a cercetării și a experienței operaționale, potrivit Agerpres . Inițiativa este prezentată ca răspuns la deficitul de „capacități antibalistice” al Kievului în fața atacurilor aeriene rusești și, în același timp, ca un demers de întărire a protecției europene. Coaliția este descrisă drept „pur defensivă”, iar liderii semnatari susțin, într-o declarație comună, că obiectivul este „construirea unei capacități împărțite împotriva rachetelor balistice pentru Europa”, fără a fi „orientată împotriva niciunui popor”, ci „în apărarea noastră”. Cine participă și ce urmărește coaliția Declarația comună este semnată de liderii următoarelor țări: Danemarca, Franța, Germania, Italia, Norvegia, Spania, Suedia, Ucraina, Țările de Jos și Regatul Unit. Președintele Franței, Emmanuel Macron , a spus la finalul summitului „Coaliției de Voință” de la Paris că demersul vizează, în special, punerea în comun a forțelor și a experienței pentru dezvoltarea de „capacități noi”. Proiectul Freya: alternativă mai ieftină la Patriot și Aster Macron a legat inițiativa de „proiectul Freya”, care ar urma să reunească capacitățile țărilor participante și ale mai multor producători industriali pentru a crea o ofertă comună și pentru a accelera protecția Ucrainei în acest domeniu. Potrivit informațiilor transmise, Freya este un proiect de apărare antirachetă balistică inițiat de compania ucraineană Fire Point și este prezentat ca o alternativă mai puțin costisitoare la sistemul american Patriot sau la racheta franco-italiană Aster. Orizont de 12 luni și miză de producție în serie Într-o conferință de presă comună, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a afirmat că țara sa nu dispune „decât de elemente ale sistemului” necesare dezvoltării acestuia. El a indicat un orizont de 12 luni pentru realizarea rachetei antibalistice și a vorbit despre „producție în serie”, susținând că „nu va fi scumpă”. Informațiile disponibile nu includ detalii despre bugete, comenzi ferme sau calendar de livrare, dincolo de ținta de 12 luni menționată de Zelenski. [...]
Germania finanțează achiziția a 50.000 de drone FPV pentru Ucraina, într-un contract de 90 milioane euro (aprox. 450 milioane lei), una dintre cele mai mari comenzi de acest tip făcute de un guvern occidental , potrivit Kyiv Post , care citează Reuters. Dronele sunt produse de compania ucraineană SkyFall și sunt echipate cu software de țintire autonomă (adică asistat de algoritmi, pentru identificarea și urmărirea țintelor) furnizat de firma americană Auterion. Directorul general al Auterion, Lorenz Meier, a confirmat valoarea contractului și a spus că finanțarea vine de la o țară europeană, iar SkyFall a confirmat implicarea Berlinului, fără alte detalii. Livrări parțiale, restul așteptat în 2026 Meier a declarat că o parte dintre drone au fost deja livrate Ucrainei, iar restul ar urma să ajungă în cursul acestui an. Ministerele apărării din Germania și Ucraina au refuzat să comenteze solicitarea Reuters. Auterion a mai anunțat anterior că, în iulie 2025, a livrat 33.000 de „kituri” de lovire pentru drone, bazate pe inteligență artificială, în cadrul unui contract de 50 milioane dolari (aprox. 230 milioane lei) finanțat de Pentagon. Kyiv Post notează că livrarea actuală ar putea include sisteme de țintire similare sau identice. Context: accelerarea sprijinului occidental prin drone Reuters descrie acordul drept „una dintre cele mai mari achiziții cunoscute de drone pentru Kiev” realizate de un guvern occidental. În aprilie, Londra a anunțat un pachet de 120.000 de drone pentru Ucraina, incluzând drone de atac cu rază lungă, sisteme de recunoaștere și drone logistice. În paralel, în Ucraina există și furnizori locali de tehnologii similare de „țintire pe ultimul segment” („last mile” – ghidajul final către țintă), inclusiv TAF Drones și The Fourth Law (TFL), mai arată materialul. Ce produce SkyFall SkyFall produce mai multe tipuri de drone pentru utilizare pe linia frontului, inclusiv: drone FPV (first-person view – controlate prin imagine transmisă în timp real); drone-bombardier cunoscute ca „Baba-yaga”; drone interceptoare denumite „P1-SUN”. Potrivit Kyiv Post, facilitățile SkyFall au fost vizitate recent de senatorul american Lindsey Graham , cu câteva zile înainte de moartea acestuia, pe 11 iulie. [...]
