Știri
Știri din categoria Apărare
O explozie urmată de incendiu a declanșat evacuări în apropierea unei fabrici de muniție din satul Belitsa, în centrul Bulgariei, iar autoritățile spun că, deși cauza este încă investigată, incidentul pare „de natură internă”, potrivit Biziday. Până la acest moment nu sunt raportate victime sau răniți.
Incendiul a izbucnit după o explozie la depozitele fabricii, iar primarul orașului Tryavna din apropiere, Dencho Minev, a indicat că un camion ar fi luat foc înaintea exploziilor. În paralel, sistemul național de alerte de urgență BG-ALERT a fost activat, iar mesajul transmis populației a localizat incidentul la fabrica de muniție EMCO Ltd. din Belitsa.
Ministrul bulgar de Interne, Ivan Demerdzhiev, citat de presa bulgară, a declarat că au fost luate măsuri pentru a limita incendiul la clădirea în care a izbucnit, subliniind riscurile specifice intervenției într-un perimetru cu materiale explozive.
„Atunci când sunt implicate materiale explozive, trebuie să luăm măsuri pentru a proteja și viețile și sănătatea pompierilor.”
Cauzele sunt în curs de investigare, însă ministrul de Interne a spus că este mai probabil să fie vorba despre o cauză internă. Proprietarul fabricii a declarat presei bulgare că explozia a fost un accident.
Incidentul atrage atenția și prin profilul companiei: EMCO a avut tranzacții internaționale documentate în sectorul apărării. Biziday notează că, potrivit unei investigații Bellingcat bazate pe documente ale companiei și informații furnizate de EMCO, firma a livrat muniție Ucrainei în baza unui contract semnat în noiembrie 2014, cu livrări între decembrie 2014 și februarie 2015. Contractul a avut o valoare de peste 25 de milioane de euro și a inclus 5.000 de obuze de artilerie de 152 mm fabricate de EMCO, alături de alte articole cumpărate de la alți producători bulgari.
Compania a mai declarat că a suspendat livrările către Ucraina după acordurile de la Minsk din februarie 2015 și că, în final, nu au fost livrate toate cantitățile prevăzute în contract.
Recomandate
Chișinăul își întărește postura de securitate și răspunsul diplomatic după incidentul cu o „dronă-rachetă” , prin rechemarea ambasadorului din Rusia pentru consultări, potrivit HotNews . Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a anunțat luni că îl recheamă la Chișinău pe ambasadorul de la Moscova, Lilian Darii , după incidentul produs în localitatea Crocmaz (raionul Ștefan Vodă), unde „un aparat de zbor de tip dronă-rachetă a căzut și a explodat”. MAE a calificat cazul drept „o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale” și a spus că incidentul „a pus în pericol siguranța cetățenilor”. Ce s-a întâmplat la Crocmaz și ce se știe oficial Explozia a avut loc duminică, 9 august, iar în urma deflagrației a izbucnit un incendiu de vegetație. Potrivit informațiilor preliminare citate de Unimedia , deflagrația „s-ar fi produs după căderea unui obiect”, iar la fața locului au fost găsite fragmente ale unei drone de luptă. Poliția a transmis că fragmentele depistate au „caracteristici similare unor componente ale unei rachete ghidate”, ceea ce ar indica faptul că aparatul ar putea fi de tip „dronă-rachetă” (un vehicul aerian fără pilot cu capabilități apropiate de cele ale unei rachete, conform formulării din sursă). De ce contează: combinația dintre reacția diplomatică și investițiile în apărarea aeriană Pe lângă gestul diplomatic, președinta Maia Sandu a legat incidentul de presiunea de securitate generată de războiul din Ucraina și de necesitatea consolidării apărării aeriene. Într-o reacție publică, ea a acuzat Rusia pentru riscurile aduse în proximitatea Republicii Moldova: „Spațiul nostru aerian a fost încălcat de mai multe ori în acești ani. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei ne afectează direct. Rusia este cea care poartă acest război de agresiune și poartă întreaga vină pentru pericolul adus la casele oamenilor noștri.” Șefa statului a mai spus că autoritățile „investesc prioritar în capacitățile de supraveghere și de apărare a spațiului aerian” și că lucrează cu partenerii pentru „cele mai eficiente mijloace de protecție”, potrivit postării sale de pe Facebook . MAE de la Chișinău a încadrat incidentul și în registrul mai larg al războiului, afirmând că Republica Moldova „condamnă războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și consecințele acestuia asupra securității” țării și a regiunii, conform anunțului instituției publicat pe Facebook . [...]
Atacul cu drone din Tatarstan ridică miza asupra infrastructurii petroliere ruse , după ce autoritățile locale au raportat cel puțin 13 morți și 75 de răniți la Nijnekamsk, într-un incident care, dacă bilanțul se confirmă, ar fi printre cele mai sângeroase atacuri individuale pe teritoriul Rusiei de la începutul războiului, potrivit HotNews . Oficialii ruși, citați de BBC, spun că printre victime se află și un copil. Kievul nu a comentat atacul asupra orașului Nijnekamsk, aflat la peste 1.100 de kilometri de granița cu Ucraina. Ținta: rafinărie și instalații industriale, pe fondul intensificării loviturilor Forțele Armate ale Ucrainei au confirmat că rafinăria de petrol Tanevo din Nijnekamsk a fost lovită, iar producătorul ucrainean de tehnologie pentru apărare FirePoint a declarat că în atac au fost folosite drone FP-1. Potrivit unor surse locale, atacul ar fi durat câteva ore, pe timpul nopții și până dimineața. În paralel, Moscova susține că au fost vizate atât instalații industriale, cât și zone rezidențiale. Comitetul de Investigații al Rusiei a afirmat că în zonele lovite se aflau civili „care nu erau implicați în nicio operațiune militară”. Reacția autorităților și contextul operațional Șeful Republicii Tatarstan, Rustam Minnikhanov , a transmis condoleanțe familiilor victimelor, iar primarul din Nijnekamsk, Radmir Belaiev, a descris situația drept „o durere uriașă”. În regiune a fost decretată o perioadă de doliu. Atacul vine în contextul în care Ucraina și-a intensificat loviturile asupra unor obiective pe care le descrie drept surse de venit și elemente de logistică pentru efortul de război al Rusiei. În plus, forțele ucrainene mai loviseră anterior rafinăriile de petrol din Nijnekamsk, pe 12 iunie. Separat, armata rusă a susținut că a doborât peste 450 de drone ucrainene în cursul nopții, fără ca în material să fie oferite detalii independente care să confirme această cifră. [...]
Pentagonul pune industria de apărare din SUA sub presiune să scurteze termenele de livrare , după ce stocurile unor rachete considerate critice ar fi scăzut semnificativ în urma războiului cu Iranul, potrivit G4Media . Miza este una operațională: refacerea rapidă a capacităților de apărare, într-un context în care presa americană a relatat despre epuizarea unor stocuri, informații negate de președintele Donald Trump. Documentul invocat de Washington Post și CNN este semnat de secretarul adjunct al apărării, Steve Feinberg , iar autenticitatea lui a fost confirmată pentru dpa de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, conform Agerpres. Termen de trei săptămâni pentru planuri de accelerare În documentul redactat miercuri, Feinberg le cere companiilor din industria de apărare să vină, în cel mult trei săptămâni, cu planuri pentru termene de livrare mai rapide și/sau creșterea producției pentru „capabilități critice”, potrivit relatărilor citate. Washington Post a relatat că Feinberg consideră „inacceptabile” ciclurile de dezvoltare care durează ani de zile. Reformarea achizițiilor și colaborarea cu industria Parnell a transmis că, de la preluarea funcției de secretar al apărării de către Pete Hegseth, Pentagonul s-a concentrat pe transformarea capacității și eficacității industriei americane de apărare. Totodată, Feinberg ar lucra la reformarea unui sistem de achiziții descris ca „învechit”. În același mesaj, Parnell a precizat că lucrul direct cu liderii din industrie pentru accelerarea producției „nu este o noutate”. Estimări privind scăderea stocurilor de rachete Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington a estimat la finalul lunii iulie că SUA mai aveau puțin sub 830 de rachete de apărare Patriot, față de puțin peste 2.300 înainte de războiul cu Iranul. Pentru rachetele interceptoare THAAD, CSIS a estimat 452 înainte de război, iar până la finalul lunii iulie numărul ar fi scăzut la 278. [...]
Europa are lacune operaționale și legale în apărarea anti-dronă , iar asta slăbește capacitatea de descurajare și reacție rapidă în fața unei campanii probabile atribuite Kremlinului, potrivit Adevărul , care citează un studiu al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) din Londra. Analiza IISS arată că statele europene „nu sunt suficient pregătite” pentru a contracara atacurile cu drone lansate de Rusia și, în plus, nu pot atribui „în mod clar” aceste incidente. Miza nu este doar tehnică, ci și de coordonare: fără identificarea rapidă a autorului, răspunsul rămâne întârziat, iar descurajarea devine dificil de susținut. Ce a găsit studiul: detectare neuniformă și răspuns disproporționat Studiul, realizat cu participarea Fundației Hanns Seidel din Germania, a evaluat 144 de incidente produse între august 2024 și februarie 2026, în 12 state membre NATO și Irlanda. Exemplele menționate includ atacuri cu drone asupra aeroporturilor sau a unor instalații militare sensibile. Raportul estimează că este „foarte probabil” ca Kremlinul să fi desfășurat o campanie care a vizat Europa folosind vehicule aeriene fără pilot (UAV – drone). În concluziile citate, IISS indică mai multe vulnerabilități structurale: detectarea amenințărilor este „neuniformă”; autoritățile legale sunt „divizate” (adică responsabilitățile și competențele nu sunt clar aliniate); opțiunile de răspuns sunt „adesea disproporționate”; atribuirea atacurilor rămâne „prea lentă” pentru a sprijini descurajarea „la timp”. De ce atribuirea rămâne punctul slab Raportul notează că atribuirea atacurilor este o provocare cheie pentru guvernele europene. Un motiv invocat de oficiali europeni în cadrul cercetării este că guvernele s-au concentrat mai mult pe răspunsuri naționale, în loc să lege între ele incidentele apărute în mai multe țări, la nivel european. Klaus Holetschek, președintele Fundației Hanns Seidel, califică situația drept îngrijorătoare: „Este alarmant. Europa nu este până acum suficient pregătită pentru această formă de amenințare hibridă.” Ce urmează: presiune pe coordonare și pe cadrul legal Din datele prezentate în studiu reiese că problema nu se reduce la achiziții de echipamente, ci ține de arhitectura de apărare anti-dronă: cine detectează, cine decide, cine intervine și în ce condiții legale. În lipsa unei atribuiri rapide și credibile, reacțiile rămân fragmentate, iar capacitatea de descurajare este afectată, chiar dacă NATO, Uniunea Europeană și guvernele naționale acordă mai multă atenție subiectului. [...]
Armata SUA vrea să cumpere până la 5.000 de rachete antidrone ieftinite, pentru a reduce costul apărării aeriene potrivit TechRadar , care descrie cerințele pentru un nou interceptor sol-aer destinat în special dronelor mici și medii și integrat în infrastructura existentă. Programul vizează o rachetă numită Next Generation C-sUAS Missile (NGCM), concepută să extindă raza sistemelor actuale de contracarare a aeronavelor fără pilot (c-sUAS). Armata cere ca NGCM să poată angaja drone din „Group 2” (exemplu: Boeing ScanEagle) și „Group 3” (exemplu: Insitu RQ-21 Blackjack), în limite de altitudine și viteză precizate în cerințe. Cerințe operaționale: lansare rapidă și rază mai mare Un element central este timpul de reacție: racheta ar trebui să părăsească lansatorul în maximum cinci secunde de la comanda operatorului, în timpul unei angajări. La nivel de performanță, Armata SUA cere inițial interceptarea dronelor la 6 km altitudine, dincolo de 16 km distanță, iar ca obiectiv viitor extinderea angajării dincolo de 25 km la 8 km altitudine. Ghidajul ar urma să se bazeze pe un „radar seeker” (cap de ghidare radar), pentru a funcționa împreună cu rețelele existente de apărare aeriană și supraveghere a câmpului de luptă. Integrare în sistemele existente, nu o platformă nouă Armata insistă ca NGCM să fie produsă și integrată în Coyote Launch System , cu „modificări minime sau deloc”. Repetarea acestei cerințe indică intenția de a construi pe arhitectura actuală, evitând introducerea unei noi platforme de lansare. În plus, este cerută compatibilitatea cu mai multe sisteme radar, inclusiv Sentinel A3 și A4, LTAMDS și TPQ-53, pentru integrare mai ușoară fără schimbări ample de infrastructură. Calendar și țintă de cost: sub 150.000 de dolari pe rachetă Contractorii au termen până la 20 august pentru a răspunde notificării „Sources Sought” (o etapă de consultare a pieței înaintea unei achiziții). Armata vrea ca programul să ajungă la Technology Readiness Level 7 (nivel de maturitate tehnologică ce implică prototip testat în teren) înainte de finalul anului fiscal 2027. Planul de achiziție prevede livrarea a 50 de rachete pentru evaluare operațională la începutul lui 2028, înainte de decizii privind producția la scară mai mare. Documentele de planificare menționate în material indică ambiția de a cumpăra 5.000 de rachete, cu un cost sub 150.000 de dolari fiecare (aprox. 690.000 lei), prin achiziții în volum. Prin comparație, un interceptor Patriot ar costa aproximativ 4 milioane de dolari (aprox. 18,4 milioane lei), însă TechRadar notează și presiunea inversă: o dronă iraniană Shahed-136 ar fi estimată la circa 35.000 de dolari (aprox. 161.000 lei) și poate fi folosită în roiuri, ceea ce menține problema costului pe angajare. De ce contează: presiunea „costului pe lovitură” împinge armata spre soluții mixte Chiar dacă NGCM ar reduce semnificativ costul față de interceptoarele scumpe, diferența față de dronele ieftine rămâne relevantă. În acest context, materialul explică de ce Armata SUA continuă să investească și în tehnologii cu cost potențial mai mic pe angajare, precum laserele și microundele, deși rachetele rămân utile în condiții meteo care pot limita eficiența laserelor. Informațiile despre cerințe și calendar sunt preluate „via Defense News”, publicație citată de TechRadar. [...]
Ucraina neagă intenția, iar Bulgaria anchetează incidentul cu drona lângă gazoductul Transbalcanic , un episod care ridică din nou miza securității infrastructurii energetice din regiune. Potrivit Economica , Kievul spune că nu a direcționat deliberat niciun „mijloc” către Bulgaria și că lucrează la stabilirea circumstanțelor și a detaliilor tehnice. Purtătorul de cuvânt al diplomației ucrainene, Heorhii Tykhyi , a declarat, potrivit Ukrainska Pravda , citată de Mediafax , că forțele de apărare ale Ucrainei nu au vizat Bulgaria în mod intenționat. „Putem afirma cu certitudine că forțele de apărare ale Ucrainei nu au direcționat în mod deliberat niciun mijloc către Bulgaria. În prezent, stabilim toate circumstanțele celor întâmplate și toate detaliile tehnice.” Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru infrastructura energetică Declarațiile vin după ce o dronă venită dinspre România a explodat la aproximativ 100 de metri de frontieră și la circa un kilometru de o stație de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Transbalcanic, potrivit informațiilor transmise de premierul bulgar Rumen Radev și citate de Mediafax . Ministerul bulgar al Apărării a indicat că drona ar fi, cel mai probabil, un aparat-momeală „Maya”, folosit pe scară largă de Forțele Armate ale Ucrainei, și a precizat că, la acest moment, nu există motive să se creadă că incidentul a fost intenționat. Ancheta este în desfășurare, potrivit Ministerului bulgar de Interne. Reacția României: radarul nu a indicat traversarea spațiului aerian În România, Ministerul Apărării a transmis că sistemele radar nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian românesc către Bulgaria înaintea exploziei, potrivit Mediafax . Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că este în contact cu omologii bulgari și cu Ministerul Apărării Naționale, inclusiv pe componenta de informare a aliaților NATO, și că așteaptă rezultatele anchetei autorităților bulgare. România spune că este pregătită să ofere asistență, potrivit Mediafax . Contextul invocat de Kiev Tykhyi a legat astfel de incidente de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și a susținut că efectele se extind dincolo de Ucraina, pledând pentru încheierea rapidă a conflictului și pentru eforturi comune cu partenerii pentru a „constrânge Moscova la pace”. În lipsa concluziilor anchetei bulgare, rămâne neclar traseul exact al dronei și cum a ajuns în proximitatea unei infrastructuri energetice sensibile, însă cazul adaugă presiune pe cooperarea regională și pe coordonarea în cadrul NATO pentru gestionarea incidentelor de la granița estică. [...]
