Știri
Știri din categoria Apărare
O explozie la o fabrică de muniții a KNDS lângă Roma ridică riscuri operaționale pentru producția de armament, în condițiile în care unitatea produce muniție de calibru mediu și mare și materiale pentru industria spațială, potrivit Focus.
Incidentul a avut loc pe platforma industrială a KNDS din apropiere de Colleferro, la circa 40 km sud-est de capitala Italiei. Carabinierii au transmis că, joi, la fața locului erau în desfășurare intervenții „complexe” ale pompierilor și poliției.
Potrivit agenției italiene Ansa, în fabrica de lângă Roma se produc:
Imagini video arată un nor mare de fum. Conform relatărilor citate, inițial ar fi izbucnit un incendiu, urmat de explozie, iar bubuitura s-ar fi auzit la kilometri distanță, inclusiv în localități din jur.
Presa italiană a relatat că nu au existat victime, în pofida forței exploziei. Agenția AGI a indicat că, înainte de explozie, fusese declanșată alarma de incendiu, iar angajații ar fi avut timp să se pună la adăpost.
Cauza nu este încă stabilită definitiv. „Corriere Della Sera” a relatat că ar fi fost vorba despre un accident în secția de presare a pulberilor, unde un incendiu ar fi pornit într-o mașină de compactare. Postul Sky TG24 a informat că au fost deschise investigații privind o posibilă incendiere.
Pentru moment, autoritățile nu au comunicat dacă activitatea fabricii a fost oprită și nici ce impact ar putea avea incidentul asupra livrărilor, însă intervențiile „complexe” și ancheta în curs indică o evaluare extinsă a situației la fața locului.
Recomandate
Ucraina își reduce transparența asupra eficienței apărării antiaeriene , după ce armata a decis să nu mai publice bilanțuri detaliate ale loviturilor rusești cu rachete, pe fondul unei presiuni tot mai mari asupra interceptărilor, potrivit HotNews . Decizia a fost anunțată de Iurii Ignat , șeful comunicațiilor aviației militare ucrainene, care a transmis pe Facebook că rapoartele de dimineață ale comandamentului vor fi modificate. Concret, vor fi restricționate informațiile privind numărul de rachete lansate de Rusia, câte au fost doborâte de apărarea antiaeriană, câte au fost neutralizate sau nu și-au atins țintele. În același timp, alertele în timp real rămân neschimbate, iar autoritățile vor continua să comunice „totaluri generale”, fără detalierea de până acum. Context: creșterea atacurilor și deficitul de interceptoare Patriot Ignat a indicat că, în luna iulie, Rusia a lansat asupra Ucrainei peste 450 de rachete de diferite tipuri, dintre care 200 au fost balistice. În paralel, Ucraina se confruntă cu o lipsă de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot , ceea ce complică interceptarea rachetelor balistice, lansate „tot mai frecvent”. Publicația notează că rachetele balistice sunt mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră sau dronele, din cauza vitezei mari și a traiectoriei foarte înclinate. Ce se vede deja pe teren În ultimele săptămâni, Kievul a fost lovit săptămânal, cu victime civile și clădiri rezidențiale distruse. În noaptea de 5 august, Ucraina nu a reușit să intercepteze niciuna dintre cele 28 de rachete balistice lansate de Rusia, potrivit informațiilor citate. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina a primit anul acesta doar o treime din numărul de rachete interceptoare pentru Patriot față de perioada corespunzătoare din 2025. Informațiile au fost relatate și de Agerpres , care citează AFP. [...]
Pentagonul pregătește o revizuire a strategiei nucleare, dar spune că nu urmărește o pivotare către arme tactice , într-un demers care poate influența prioritățile de planificare și achiziții în apărare, prin accentul pus pe descurajare și pe corelarea utilizării forței cu interesele SUA, potrivit Economica . Declarațiile au fost făcute de subsecretarul pentru politici Elbridge Colby , pe fondul unor informații potrivit cărora Pentagonul elaborează o nouă strategie nucleară în care ar exista un accent pe utilizarea armelor nucleare tactice (cu rază scurtă) în cazul unor conflicte regionale, relatează Agerpres. Colby a respins ideea că revizuirea ar urmări să crească atenția acordată armelor tactice, insistând că obiectivul este menținerea descurajării și a stabilității. „Este evident că obiectivul aici, subliniez, este menţinerea descurajării şi a stabilităţii, nu afectarea acestora. Un lucru pe care aş dori să-l precizez în mod special este faptul că nu urmărim să punem accentul pe armele nucleare cu rază de acţiune tactică sau să sporim atenţia acordată acestora.” În același timp, oficialul a subliniat miza majoră a „pragului nuclear” și a efectelor pe care le-ar avea o eventuală utilizare a armelor nucleare, într-o declarație citată de Yonhap. Ce urmărește revizuirea: descurajare și utilizare „rațională” a forței Potrivit lui Colby, revizuirea are și scopul de a se asigura că o eventuală utilizare a forței militare la scară largă, inclusiv a armelor nucleare, ar fi „rațională” și corelată cu interesele Statelor Unite. El a indicat că această abordare are implicații pentru modul în care SUA încearcă să împiedice un adversar să obțină avantajul urmărit. Schimbare de doctrină operațională: de la „schimbare de regim” la funcție defensivă Colby a mai spus că, în trecut, forțele armate americane au fost „constituite și organizate” pentru operațiuni de schimbare de regim, însă actuala revizuire nu urmărește acest obiectiv. În schimb, structura de forțe ar fi construită cu o funcție defensivă, menită să împiedice adversarul să își atingă obiectivele. La ce să ne așteptăm Oficialul american a indicat că nu sunt anticipate „schimbări radicale”, ci o ajustare care să facă strategia nucleară — la fel ca strategia pentru armamentul convențional — „adecvată scopului” pentru perioada și contextul strategic actual. [...]
Neutralizarea dronelor rusești lângă Neptun Deep și bilanțul de 159 de mine marine distruse indică o presiune operațională în creștere pentru securizarea vestului Mării Negre , într-o zonă care include infrastructură energetică offshore, potrivit news.ro . Șeful Statului Major al Forțelor Navale, Mihai Panait , a declarat la Constanța că dronele descoperite și distruse în Marea Neagră, în zona Neptun Deep, au fost de proveniență rusească. Întrebat ce tip de drone au fost, acesta a precizat că au fost „drone Gerbera”, menționând că „doar acestea sunt cunoscute a fi de producție rusească”. Oficialul a descris și modul de intervenție, arătând că informațiile au venit prin sistemul de informare interinstituțional din România și că acțiunea a fost derulată împreună cu o capabilitate a Gărzii de Coastă Constanța, cu o platformă navală și cu echipa de scafandri de luptă EOD (specializați în neutralizarea munițiilor explozive) din cadrul Forțelor Navale Române. MRCC Constanța (centrul de coordonare a salvării maritime) ar fi transmis prima informare către Forțele Navale, conform declarațiilor citate. Panait a mai spus că zona în care a avut loc acțiunea militară de „ieri”, în raionul Neptun Deep, în apropierea platformei Neptun Alpha, este la 80–90 de mile marine, până la 100 de mile marine, adică „aproape 200 de kilometri”. Minele marine rămân „primul pericol” în evaluarea Forțelor Navale În același context, șeful Forțelor Navale a indicat un bilanț de 159 de mine marine descoperite și distruse în bazinul Mării Negre, „în special în partea de vest”. În evaluarea sa, acesta este „primul pericol” din perspectiva specialiștilor Forțelor Navale Române. Pe lângă mine, Panait a enumerat încă două riscuri operaționale menționate în conferința de presă: drone aeriene căzute „în număr mare”, cu fragmente sau intrate în spațiul aerian, ajunse pe teritoriul României, în zona Deltei Dunării; drone de suprafață care plutesc în derivă sau acționează în conflict și pot ajunge, fără a putea fi anticipate, în zona de responsabilitate a României, inclusiv în zona economică exclusivă. [...]
Turcia vrea să transforme „ Acordul de la Mecca ” într-un pact regional de apărare , cu potențial de a schimba arhitectura de securitate din Orientul Mijlociu, pe fondul prelungirii războiului din regiune, potrivit Agerpres . Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus, într-un interviu acordat cotidianului panarab Asharq Al-Awsat, că Ankara urmărește extinderea acordului de apărare semnat vineri, la Mecca, între Turcia, Arabia Saudită și Pakistan. Erdogan a indicat că, „probabil”, în condiții favorabile, „toate țările din regiune” ar putea adera la acest cadru. Ce prevede acordul și de ce contează În declarația comună a celor trei semnatare, acordul este prezentat ca un instrument de „consolidare a descurajării colective” împotriva oricărui act de agresiune. Documentul include o clauză potrivit căreia un atac armat asupra oricăruia dintre cele trei state va fi considerat un atac asupra tuturor. Erdogan numește înțelegerea „Acordul de la Mecca” și o justifică prin ideea că problemele regionale ar trebui soluționate de actorii regionali, fără formule „impuse din exterior”. Extinderea: Egiptul, menționat, dar fără confirmare Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, exprimase deja sâmbătă dorința Ankarei ca Egiptul să se alăture „în etapa următoare”. Totuși, Egiptul nu a comentat public această perspectivă, deși Fidan urmează să efectueze o vizită acolo joi și vineri. În plus, potrivit informațiilor apărute în presă și citate de Agerpres, ar exista rezerve din partea liderilor egipteni și saudiți față de o eventuală extindere. [...]
Polonia vrea să atragă fonduri SAFE rămase nefolosite de alte state, ceea ce poate redirecționa rapid finanțarea UE către proiecte de înzestrare cu producție europeană , potrivit Agerpres . Viceministrul apărării Pawel Zalewski a spus că Varșovia este interesată de „rezerva” de bani neutilizați și că urmează negocieri cu Comisia Europeană. Instrumentul SAFE (Security Action For Europe) este parte a planului ReARM Europe, redenumit ulterior ReARM Readiness 2030 , prezentat de Comisia Europeană în martie 2025. Planul vizează mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru consolidarea capacităților de apărare ale Uniunii Europene până în 2030, inclusiv printr-o „descurajare credibilă”. Miza: competiție pentru bani și accelerarea achizițiilor Zalewski a indicat că alocarea fondurilor suplimentare ar urma să se decidă în urma unei competiții între state, în discuțiile cu Comisia Europeană. „Va exista un joc de departajare în negocierile cu Comisia Europeană. Vom prezenta proiectele pe care le-am dori incluse în acest mecanism.” Polonia a semnat deja un acord de împrumut în cadrul SAFE, care îi asigură 43,7 miliarde de euro (aprox. 218,5 miliarde lei) pentru consolidarea armatei, în contextul intensificării eforturilor UE de securitate și al riscurilor geopolitice. Ce ar cumpăra Polonia cu bani în plus Potrivit demnitarului polonez, fondurile suplimentare ar putea fi direcționate către achiziții de aviație militară, în special: avioane militare de transport; avioane pentru realimentare în aer. Regula de eligibilitate care favorizează industria europeană Pentru ca un proiect să fie eligibil pentru împrumuturi prin SAFE, 65% din valoarea sa trebuie contractată cu companii din statele UE, din Spațiul Economic European sau din Ucraina. În practică, mecanismul este construit pentru a susține achizițiile de echipamente produse în Europa și, în cazul statelor terțe eligibile (precum Ucraina), pentru proiecte care întăresc apărarea și stimulează industria europeană de apărare. [...]
Escaladarea retorică dintre Phenian și Tokyo riscă să complice cooperarea de securitate în regiune , după ce Coreea de Nord a atacat noul document japonez de strategie în apărare, prezentându-l drept bază pentru „funcționarea mașinăriei de război” și o „reinvazie”, potrivit HotNews . Acuzațiile apar într-un articol publicat simultan de KCNA (agenția de presă a statului nord-coreean) și în „Rodong Sinmun”, semnat de Kang Won-chol, prezentat ca analist nord-coreean în domeniul securității internaționale. Textul susține că documentul japonez a fost lansat într-un moment în care Japonia „se îndreaptă cu capul înainte spre militarizare, cuprinsă de ambiția unei reinvazii”. Ce contestă Phenianul în strategia Japoniei Presa de stat nord-coreeană afirmă că Japonia ar fi descris „nefondat” Coreea de Nord drept o „amenințare gravă și iminentă”, pentru a-și justifica dezvoltarea militară. În același material, Phenianul leagă această direcție de consolidarea alianței Japoniei cu SUA și de relația cu aliații Washingtonului. În plus, articolul îl menționează pe ministrul japonez al apărării, Shinjiro Koizumi , și apelul acestuia pentru întărirea capacităților militare, interpretat de partea nord-coreeană ca o împingere a Japoniei „pe un drum extrem de periculos”. Context: modernizarea militară a Japoniei și noul guvern Japonia a publicat marțea trecută primul document de strategie privind apărarea sub actualul guvern condus de Sanae Takaichi . Documentul pledează pentru modernizare, inclusiv prin integrarea unor tehnologii precum dronele și inteligența artificială, și pentru o cooperare mai strânsă cu aliații, pe fondul preocupărilor de securitate din regiune. Coreea de Nord invocă și trecutul istoric: Japonia a ocupat Peninsula Coreeană între 1910 și 1945, iar Phenianul descrie frecvent Japonia imperială drept agresor. De ce contează: justificarea înarmării și presiune pe formatul trilateral În același articol, Phenianul încearcă să-și justifice propria înarmare, susținând că întărirea capacităților militare este necesară pentru a descuraja „intențiile ostile ale altor țări”. De la Seul, un oficial al Ministerului Unificării a spus că astfel de acuzații „nu sunt în sine neobișnuite”, dar a atras atenția asupra intensificării criticilor în ultimele zile, inclusiv a condamnării mai vehemente a cooperării trilaterale Coreea de Sud–SUA–Japonia. „Considerăm că este o încercare a Phenianului de a-și justifica programul de arme nucleare și de a se alinia cu China și Rusia”, a declarat oficialul. Până la momentul relatării, Japonia nu oferise o reacție oficială. [...]
