Știri
Știri din categoria Apărare
Reținerea a trei directori din industria de armament de stat ridică un risc operațional și de guvernanță pentru unele dintre cele mai importante capacități de producție ale României, în condițiile în care procurorii DNA îi acuză de luare de mită, iar compania-mamă reclamă de luni de zile blocaje decizionale la nivelul acționarului. Informațiile apar într-o relatare G4Media, care citează surse și reacții oficiale.
Potrivit publicației, DNA i-a reținut pe directorul Uzinei Mecanice București și pe directorul, respectiv directorul comercial al Uzinei Mecanice Plopeni. Cei trei urmează să fie prezentați vineri la Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă.
Persoanele menționate de G4Media sunt:
Tot joi, ar fi avut loc percheziții și la alte două filiale Romarm – Uzina Mecanică Cugir și Fabrica de Arme Cugir, conform informațiilor prezentate.
Într-o reacție pentru G4Media, directorul Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, spune că nu a fost informat despre acțiunea DNA și afirmă că susține demersurile instituțiilor statului.
„Noi susținem orice demers al instituțiilor statului. Îmi doresc ca industria de apărare să devină un pol economic puternic. Nu am primit nicio poziție oficială pe acest subiect din partea nimănui.”
Separat, compania a transmis că „problemele actuale din filiale” ar fi consecința unor deficiențe semnalate repetat acționarului său, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT). Romarm susține că a înaintat încă din aprilie 2026 soluții pentru aprobare finală către minister, însă „până în prezent” nu s-a luat nicio decizie.
În același mesaj, Romarm cere o structură de conducere „mai suplă, mai eficientă și mai transparentă” și afirmă că „activitatea operațională legitimă și contractele în derulare nu sunt afectate”.
G4Media amintește că Uzina Mecanică București (filială Romarm) este una dintre principalele fabrici din industria românească de apărare, cu activități de producție, asamblare, modernizare și mentenanță pentru vehicule blindate și tancuri. La această uzină se produce tancul TR-85M1, iar compania este implicată și în revitalizarea TR-85M1R.
Tot aici, în parteneriat cu General Dynamics Land Systems, se produc transportoarele Piranha V destinate Armatei Române.
Din datele citate, în 2025 Uzina Mecanică București a avut o cifră de afaceri de 344 milioane lei și un profit de 12,5 milioane lei, cu aproape 200 de angajați.
Recomandate
Aglomerația de nave la Dunăre și Marea Neagră ar putea crește riscul de incidente în apropierea porturilor românești, pe fondul intensificării exporturilor de cereale din Ucraina, potrivit Antena 3 . Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad , spune că este posibil să mai apară evenimente similare celui raportat în largul localității Sfântu Gheorghe, unde o navă sub pavilion Liberia a fost avariată, cel mai probabil, de o dronă maritimă sau de explozia unei mine marine. Generalul leagă riscul de perioada în care „se încheie treieratul” în Ucraina, ceea ce ar urma să aducă un aflux de nave în zona porturilor românești de la Dunăre și de la Marea Neagră, cu efect direct asupra vulnerabilităților operaționale din zonă. „Personal, cred că se vor mai întâmpla incidente. Suntem exact în perioada în care se încheie treieratul în Ucraina.” De ce contează: presiune operațională pe porturi și pe rutele de tranzit În declarațiile citate, șeful Armatei indică faptul că, odată cu creșterea exporturilor ucrainene de grâne, crește și numărul navelor ucrainene care ajung în proximitatea porturilor românești. În acest context, el menționează existența unui „coridor verde” stabilit în apropierea apelor teritoriale ale Ucrainei, Bulgariei și Turciei, pentru ca tranzitul să se desfășoare „corespunzător”. Aglomerația anticipată în porturile de la Dunăre și Marea Neagră ar putea amplifica riscurile pentru navele care aprovizionează sau deservesc exporturile Ucrainei, inclusiv în vecinătatea apelor teritoriale românești. Incidentul care a declanșat avertismentul Avertismentul vine după ce o navă care transporta cărbuni din Norfolk (SUA) către Ucraina, sub pavilion Liberia, aflată la aproximativ 22 de mile marine (aprox. 41 km) sud-est de Sfântu Gheorghe, a raportat în noaptea de joi spre vineri o avarie. Potrivit Agerpres, evaluările preliminare indică drept cauză probabilă impactul cu o dronă maritimă sau explozia unei mine marine. Autoritatea Navală Română a transmis că nava „Christina B” are la bord 17 membri ai echipajului (ucraineni, turci, srilankezi și filipinezi), transportă 75.404 tone de cărbune și este ancorată în afara apelor teritoriale românești. Nu au fost raportate persoane rănite, iar MRCC Constanța monitorizează situația. [...]
F-22 Raptor rămâne un reper operațional în superioritatea aeriană, dar cu costuri și restricții care îi limitează replicarea , arată o analiză din Interesting Engineering . Deși a intrat în serviciu în 2005, avionul continuă să fie considerat de mulți drept cel mai capabil vânător dedicat luptei aer-aer aflat în exploatare, însă programul a fost scurtat, producția s-a oprit, iar exportul este interzis prin lege. De ce contează: performanță ridicată, flotă mică și cost pe aparat foarte mare Potrivit publicației, F-22 combină patru elemente care, împreună, îi dau avantajul în lupta aeriană: invizibilitate radar (stealth), viteză supersonică fără postcombustie („supercruise”), manevrabilitate ridicată și integrarea avansată a senzorilor („fuziune de senzori”, adică unificarea datelor din mai multe surse într-o singură imagine tactică pentru pilot). Tocmai această combinație îl menține relevant, chiar dacă între timp au intrat în serviciu platforme mai noi, precum F-35, J-20 sau Su-57. În același timp, F-22 este descris ca fiind printre cele mai scumpe avioane de luptă operaționale construite, iar explicația ține de economie de scară: au fost produse doar 187 aparate operaționale, după ce guvernul SUA a redus programul în 2009, iar producția s-a încheiat în 2011. Cu cheltuieli mari de cercetare și dezvoltare împărțite la o flotă relativ mică, costul pe aparat a crescut semnificativ. Analiza notează că, în funcție de metodologia de calcul, costul total al programului pe aeronavă depășește 300 milioane dolari (aprox. 1,38 miliarde lei ), ceea ce îl plasează între cele mai costisitoare programe de aviație de luptă aflate în serviciu. Ce îl face eficient în luptă, pe scurt Elementele tehnice evidențiate în material sunt: Stealth : armamentul este transportat în compartimente interne, reducând semnătura radar; forma și materialele absorbante contribuie la dificultatea detectării și urmăririi. Supercruise : poate zbura supersonic în jur de Mach 1,5 fără postcombustie, ceea ce ajută la autonomie, reduce semnătura în infraroșu și scurtează timpul de ajungere în zona de luptă. Vectorizarea tracțiunii : duze bidimensionale care permit manevre extreme, utile mai ales în lupta apropiată. Fuziunea de senzori : combină datele din radar, sisteme de sprijin electronic și alți senzori într-o imagine unică, reducând încărcarea informațională a pilotului. De ce nu poate fi cumpărat de alte țări Spre deosebire de F-35, F-22 nu a fost exportat niciodată. Motivul invocat este Obey Amendment , o prevedere adoptată de Congresul SUA care interzice exportul pentru a proteja tehnologii clasificate (designul stealth, capabilități de război electronic, radarul avansat și software-ul de misiune). Chiar și aliați apropiați, precum Japonia, Australia și Israel, și-au exprimat interesul, fără a putea achiziționa aparatul. Ce urmează: înlocuire așteptată, dar rol operațional încă central Deși producția s-a încheiat de peste un deceniu, F-22 continuă să influențeze filosofia de proiectare a avioanelor moderne, iar SUA îl mențin ca element-cheie al superiorității aeriene. Materialul indică faptul că programe de generația a șasea, precum inițiativa Next Generation Air Dominance (NGAD) , sunt așteptate să îl înlocuiască în timp, însă până atunci Raptor rămâne o piesă centrală în postura aeriană americană. [...]
Mesajul Ursulei von der Leyen pune incidentul dronei de la Buzău în logica întăririi apărării pe flancul estic , cu accent pe „descurajare” și pe reacția rapidă a forțelor aliate, potrivit Antena 3 . Președinta Comisiei Europene a transmis, vineri, că „spațiul aerian european a fost încă o dată încălcat” de incursiunea unei drone și a felicitat Armata Română pentru intervenție. În același mesaj, von der Leyen a indicat drept „prioritate absolută” consolidarea apărării și a capacității de descurajare de-a lungul frontierei estice. „Spațiul aerian european a fost încă o dată încălcat de o incursiune a unei drone. Felicit armata română pentru reacția sa rapidă și eficientă, care a asigurat securitatea noastră comună. Consolidarea apărării și a capacității de descurajare de-a lungul frontierei noastre de est rămâne o prioritate absolută.” Ce s-a întâmplat, pe scurt Președintele Nicușor Dan a anunțat că o dronă a pătruns în spațiul aerian al României și a fost doborâtă „în jurul orei 11:00” de un pilot român aflat la bordul unui avion F-16. Șeful statului a precizat că zona în care a fost neutralizată ținta era nelocuită, ceea ce a permis angajarea acesteia. De ce nu a fost doborâtă mai devreme: condiții tehnice și legale Generalul de brigadă Gheorghe Maxim a explicat ulterior, într-o conferință de presă, că neutralizarea a fost posibilă doar după îndeplinirea unor condiții de siguranță și a condițiilor legale. Potrivit acestuia, operațiunea a fost rezultatul cooperării dintre Forțele Aeriene Române și Forțele Aeriene ale Italiei, dislocate în România pentru misiuni de poliție aeriană extinsă . În descrierea prezentată, ținta a fost urmărită pe traiect de radarele de luptă, iar aeronavele italiene Eurofighter au însoțit drona pe prima parte a evoluției, înainte ca avioanele românești F-16 să preia interceptarea pe ultima porțiune. Decizia de angajare a fost luată „în timpul oportun”, cu „managementul consecințelor” și alegerea momentului optim pentru doborâre, a mai spus generalul. Detalii operaționale: de unde a decolat F-16 Conform surselor Antena 3, avionul F-16 care a doborât drona în sudul județului Buzău a decolat de pe aeroportul militar de la Borcea. Piloții ar fi așteptat și ar fi zburat subsonic, efectuând manevre deasupra și dedesubtul dronei, care zbura la altitudine joasă față de sol și de locuințele din zonă. [...]
Polonia vrea să atragă în regiune producția și mentenanța rachetelor Patriot , într-o formulă trilaterală cu SUA și Ucraina, pe argumentul că fabricarea într-un „loc sigur” reduce riscurile operaționale ale lanțului de aprovizionare pentru interceptoarele destinate apărării antiaeriene, potrivit Agerpres . Propunerea a fost prezentată la Washington de viceministrul polonez al apărării, Magdalena Sobkowiak-Czarnecka, care a spus că Varșovia s-a oferit să colaboreze cu Kievul și Washingtonul pentru ca producția să se desfășoare într-un loc considerat sigur, în contextul preocupărilor legate de securitatea procesului de fabricație. De ce contează: securizarea producției și mutarea capacităților în Europa Contextul este decizia anunțată de președintele american Donald Trump la summitul NATO de la Ankara din această lună, potrivit căreia SUA vor acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea rachetelor de interceptare Patriot. Miza, conform relatării, este accelerarea și stabilizarea aprovizionării cu interceptoare pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei. La acel moment, două surse citate de Reuters au indicat că noile interceptoare ar urma „probabil” să fie fabricate în Germania sau într-o altă țară europeană, pentru a evita riscul ca producția din Ucraina să devină țintă pentru eventuale atacuri rusești. Polonia își face loc și pentru o unitate de mentenanță PAC-3 Separat, SUA au anunțat la Ankara că vor înființa o unitate de mentenanță pentru rachetele avansate de apărare aeriană PAC-3 (interceptoare produse de Lockheed Martin ) destinate sistemului Patriot din Europa. Sobkowiak-Czarnecka a declarat că a prezentat argumente pentru amplasarea și a acestei facilități în Polonia. Context politic: sprijin militar, dar relație tensionată cu Kievul Polonia este descrisă ca un susținător ferm al efortului de război al Ucrainei de la începutul invaziei Rusiei în 2022, însă relațiile bilaterale s-au tensionat recent pe fondul unor dispute istorice. Agerpres notează că tensiunile au culminat luna trecută, când președintele Poloniei, Karol Nawrocki, i-a retras lui Volodimir Zelenski cea mai înaltă distincție a țării (Vulturul alb), după o decizie a președintelui ucrainean care a stârnit indignare în Polonia. În acest stadiu, informațiile disponibile indică o ofertă politică și operațională din partea Varșoviei; nu sunt menționate un calendar, o locație finală sau termeni contractuali pentru producție ori mentenanță. [...]
Deficitul de personal din Bundeswehr riscă să se adâncească dacă armata germană nu reușește să atragă și să păstreze mai multe femei, în condițiile în care ponderea lor rămâne sub țintele interne, iar numărul candidatelor a scăzut în 2025, potrivit Adevărul , care preia o analiză DW. În prezent, femeile reprezintă 13,7% din personalul militar al Germaniei, iar în trupele de luptă ponderea este de aproximativ 10%, sub obiectivul de 20% stabilit de Bundeswehr. În plus, comisia parlamentară pentru forțele armate notează în raportul anual că, în 2025, numărul candidatelor a scăzut față de anul precedent. Miza este una operațională: până în 2035, Bundeswehr intenționează să-și crească efectivele cu cel puțin 75.000 de militari, pentru a consolida apărarea națională și a îndeplini cerințele NATO , ceea ce explică intensificarea campaniilor de recrutare. În cazul femeilor, însă, rezultatele sunt limitate. De ce nu intră și de ce pleacă mai repede Un sondaj stradal realizat de DW la Berlin (nereprezentativ, dar indicativ pentru o tendință, potrivit materialului) sugerează că multe tinere exclud o carieră militară din motive care țin de planurile de viață, convingeri anti-război sau percepția unor medii de lucru ostile, inclusiv relatări despre „situații sexiste”. Deputata Sara Nanni (Verzi), responsabilă pe politici de apărare, indică o problemă de retenție: femeile intră în armată, dar, comparativ cu bărbații, pleacă mai devreme, inclusiv când decid să întemeieze o familie, iar în Bundeswehr „este deosebit de dificil să împaci viața de familie cu serviciul militar”, pe fondul priorității disponibilității operaționale. Armata oferă servicii de îngrijire a copiilor, telemuncă și posibilitatea de a lucra cu program redus, însă constrângerile specifice serviciului militar rămân un factor de fricțiune, reiese din material. Hărțuirea și disciplina internă, factor de descurajare Materialul indică și efectul descurajator al cazurilor de hărțuire sexuală și discriminare. Sunt menționate incidente grave în Regimentul 26 Parașutiști din Zweibrücken, unde sunt anchetați peste 50 de militari pentru consum de droguri, acțiuni de extremă dreapta și agresiuni sexuale. Potrivit textului, cel puțin 16 militari au fost deja concediați, iar comandantul regimentului a fost revocat. Ministrul Apărării, Boris Pistorius (SPD), a calificat incidentele drept „profund șocante”, iar ministerul vrea să analizeze problema în profunzime. Până la sfârșitul anului urmează să fie realizat un studiu privind amploarea comportamentului sexualizat necorespunzător în armată, inclusiv infracțiunile încă neraportate. Reprezentarea la vârf și problema „modelelor” feminine Deși femeile au fost admise în unitățile de luptă abia din 2001 (după ce anterior Legea Fundamentală le interzicea serviciul militar cu arma), ponderea lor a ajuns aproximativ la media NATO, de 13,9%, potrivit materialului. În total, peste 25.000 de femei servesc în forțele armate germane, însă la nivel de conducere reprezentarea rămâne redusă: doar trei femei au gradul de general, dintr-un total de 220 de generali și amirali. Cea mai cunoscută este Nicole Schilling, devenită în 2025 prima femeie militar ajunsă adjunctă a șefului armatei terestre și, din anul trecut, adjuncta inspectorului general. În paralel, materialul notează ideea că lipsa „modelelor” feminine vizibile poate afecta recrutarea: dacă tinerele nu cunosc femei care au servit în Bundeswehr, le este mai greu să se vadă în același rol. Ce urmează Pe termen scurt, Bundeswehr mizează pe recrutare, dar semnalele din 2025 privind scăderea numărului de candidate și discuția despre retenție sugerează că problema nu este doar de atragere, ci și de menținere a personalului. Un reper important va fi studiul anunțat pentru finalul anului privind comportamentul sexualizat necorespunzător, care ar putea influența atât politicile interne, cât și încrederea potențialelor candidate. [...]
Doborârea unei drone neautorizate deasupra județului Buzău ridică miza investițiilor în apărarea antiaeriană și anti-dronă , după ce un pilot român de pe un F-16 a interceptat și distrus aparatul în spațiul aerian național, într-un incident prezentat ca o premieră operațională, potrivit Agerpres . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a transmis pe platforma X că incidentul a avut loc vineri, la ora 11:02, iar interceptarea s-a produs deasupra unei zone nepopulate din județul Buzău. Ea a precizat că este „prima dată când o dronă a fost interceptată și distrusă în spațiul aerian național”, în condițiile în care aparatul ar fi intrat fără autorizație. Țoiu a atribuit reușita „răspunsului rapid al Armatei române” și coordonării cu aeronavele Eurofighter italiene aflate în misiune de Poliție Aeriană NATO, care au fost „de asemenea, implicate” în operațiune. Ce semnal transmite Guvernul despre capabilitățile anti-dronă În același mesaj, ministrul interimar de Externe a spus că președintele Nicușor Dan și ministrul Apărării, Radu Miruță, „au reafirmat” angajamentul de a proteja spațiul aerian și de a continua investițiile în capabilități moderne de apărare antiaeriană și anti-dronă. Totodată, Țoiu a menționat că zona de impact și resturile dronei sunt analizate în prezent. Context: securitate la frontieră și cooperare aliată Oana Țoiu a legat incidentul de nevoia de întărire a securității la granița României și de sprijinirea eforturilor internaționale pentru „vecinii noștri” care se confruntă cu atacuri pe care le-a numit „ilegale”. „Calea către o securitate consolidată este calea către pace la granița României.” [...]
