Știri
Știri din categoria Apărare

CSAT a aprobat pentru 2027 un dispozitiv de 5.358 de militari și civili pentru misiuni externe, cu o componentă semnificativă în „așteptare” pe teritoriul național, ceea ce indică un model de planificare axat pe capacitatea de reacție rapidă și pe flexibilitatea dislocării, potrivit news.ro.
În ședința de luni, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au analizat și aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027. Din totalul de 5.358 de militari și civili, 2.786 sunt prevăzuți să participe efectiv la misiuni și operații în afara țării.
Restul structurii aprobate include 1.801 militari aflați în așteptare pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin, precum și 771 militari în cadrul forțelor propuse pentru misiuni și operații „posibil a fi asumate”, conform comunicatului CSAT citat de publicație.
Pentru 2027, Ministerul Afacerilor Interne poate participa la misiuni și operații cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști. Dintre aceștia, 39 ar urma să participe la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, iar 2.565 vor fi în așteptare pe teritoriul național, cu posibilitatea de dislocare la ordin.
În același context, Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției la Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA) – un grup naval pentru contramăsuri împotriva minelor – în vederea asigurării comenzii pentru acesta în anul 2027.
Inițiativa MCM BLACK SEA a fost constituită în ianuarie 2024 de România, Turcia și Bulgaria și este prezentată drept un proiect de importanță strategică pentru menținerea siguranței traficului maritim în Marea Neagră, inclusiv prin protecția infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcțiilor operației de deminare maritimă.
Recomandate

MApN a activat procedurile de alertare și monitorizare în nordul județului Tulcea , după ce Rusia a lansat, în noaptea de joi spre vineri, un nou val de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, potrivit Mediafax . În contextul „evoluției situației aeriene”, Forțele Aeriene Române au trimis în misiune de monitorizare un elicopter IAR 330 Puma. Aeronava a decolat la ora 03:57, după detectarea unor ținte aeriene aflate la 31 de kilometri est de Sulina. RO-Alert în Tulcea și intervalul alertei aeriene Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind necesitatea activării măsurilor de alertare a populației. Ulterior, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert către locuitorii din nordul județului Tulcea, emis la ora 03:47. Alerta aeriană a fost ridicată la ora 04:23. Ce spune MApN despre spațiul aerian al României Ministerul Apărării Naționale precizează că, pe durata incidentului, nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României. De asemenea, autoritățile nu au raportat situații în care vreun vehicul aerian să fi lovit solul pe teritoriul național. MApN mai arată că monitorizează permanent situația de securitate din zona de frontieră și că informează în timp real structurile aliate despre evoluțiile generate de atacurile Federației Ruse în apropierea graniței României, menținând legătura cu aliații. Context: incidente repetate la frontieră Pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de pe Dunăre, România s-a confruntat cu mai multe incidente în zona de frontieră. În ultimii ani, MApN a confirmat în repetate rânduri descoperirea unor fragmente de drone pe teritoriul național, în județele Tulcea și Galați, iar în unele cazuri au fost emise mesaje RO-Alert și au fost ridicate de la sol aeronave militare române și aliate pentru monitorizarea spațiului aerian. [...]

Sistemul anti-dronă Merops a devenit operațional în Armata României , după ce a fost integrat în dispozitivul de apărare, potrivit Mediafax , care citează un anunț al Ministerului Apărării Naționale (MApN) . Miza imediată este una operațională: România adaugă o capabilitate dedicată detectării și contracarării dronelor, într-un context în care astfel de incidente au devenit recurente în regiune. MApN precizează că sistemul Merops a fost pus la dispoziția României de Statele Unite, în cadrul Parteneriatului strategic bilateral. Înainte de intrarea în serviciu, echipamentul a parcurs etapele de testare, evaluare și validare operațională. Ce face Merops și unde se încadrează în apărarea aeriană Conform ministerului, Merops este o soluție tehnologică bazată pe algoritmi de inteligență artificială, destinată: detectării, urmăririi, neutralizării țintelor aeriene de dimensiuni reduse, care evoluează la altitudini joase — un profil asociat frecvent dronelor. MApN susține că integrarea sistemului contribuie la consolidarea capacităților Armatei României de detectare și contracarare a amenințărilor generate de sistemele aeriene fără pilot și completează măsurile deja implementate pentru protejarea spațiului aerian național. Context: presiune crescută pe răspunsul la amenințările cu drone În același context, Mediafax amintește că două drone care au căzut recent la Constanța și Galați au fost discutate la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord, iar președintele României, Nicușor Dan , declara la începutul lunii iunie că s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone. Articolul nu oferă detalii despre numărul de sisteme Merops livrate, locațiile de dislocare sau calendarul extinderii capabilității, dincolo de faptul că sistemul este deja operațional. [...]

Ucraina își întărește apărarea pe granița cu Belarus printr-un sistem „în eșaloane” de obstacole, menit să încetinească orice posibilă incursiune și să câștige timp pentru lovituri de artilerie , potrivit Kyiv Post . Linia este construită în regiunea Cernihiv , unde grănicerii și geniștii transformă pădurile și mlaștinile într-o barieră stratificată din sârmă, șanțuri și blocaje antitanc din beton. Informațiile provin dintr-un interviu pe teren realizat de Ukrinform cu comandantul unui post de frontieră al Serviciului de Stat al Gărzii de Frontieră a Ucrainei, Ievhen, indicativ „Nissan”. Acesta descrie lucrările ca un mix de obstacole artificiale și naturale, în care terenul este folosit deliberat pentru a limita mobilitatea și recunoașterea inamicului. Cum arată „linia de apărare” și ce rol are Sistemul este construit ca o succesiune de straturi care nu urmăresc neapărat distrugerea forțelor adverse, ci întârzierea lor, pentru a le expune focului ucrainean. „Nissan” explică o logică în trei pași: „întârzie, încetinește, apoi distruge”. Elementele descrise includ: obstacole din sârmă cu vizibilitate redusă, întinse jos între copaci; benzi continue de sârmă tip „Egoza” (un tip de sârmă ghimpată cu lame, foarte rezistentă); „blocaje” în pădure, prin doborârea controlată a copacilor pentru a îngreuna trecerea vehiculelor și a infanteriei; „dinți de dragon” din beton, de circa 1,5 tone fiecare, amplasați pe rutele probabile ale vehiculelor blindate; șanțuri antitanc adânci, săpate în sol greu și îmbibat cu apă, în spatele barierelor din beton. Ritm de execuție și dependența de resurse locale Comandantul afirmă că lucrările nu s-au oprit din 2022, după înaintarea inițială a Rusiei prin zonă, iar volumul infrastructurii inginerești ar fi crescut „cu aproximativ 500%” față de primele luni după eliberarea teritoriului. În același timp, construcția rămâne în principal în sarcina militarilor, deși autoritățile și comunitățile locale contribuie cu coordonare și utilaje. În termeni operaționali, ritmurile de lucru menționate în material sunt: un excavator poate săpa până la aproximativ 200 metri de șanț antitanc pe zi, în funcție de cupă; doi soldați pot instala aproximativ 100 metri de sârmă „Egoza” în circa patru ore, iar zece soldați pot închide până la un kilometru în același interval; o unitate poate pregăti, în medie, aproximativ 500 metri de barieră „fiabilă” pe zi. Factorul cel mai dificil nu ar fi resursele, ci vremea: iarna, solul înghețat din Polesia face fiecare metru de șanț sau sârmă mult mai greu de realizat, inclusiv la temperaturi de minus 30 de grade, potrivit declarațiilor. Situația de securitate: fără „grupuri de lovire”, dar supraveghere permanentă Pe segmentul descris, nu ar exista indicii ale unei concentrări majore de trupe inamice sau ale unor mișcări noi, iar un purtător de cuvânt al Serviciului de Stat al Gărzii de Frontieră ar fi spus că nu există grupuri de lovire pregătite pentru o incursiune. „Nissan” afirmă că, în prezent, nu sunt provocări din partea Belarusului, deși menționează că și forțele belaruse își întăresc propriile bariere. În aer, amenințarea principală nu ar fi dronele FPV (de tip „first-person view”, folosite frecvent pe linia frontului), ci dronele de atac de tip Shahed și Gerbera, care combină lovirea cu recunoașterea. În consecință, plasele anti-dronă deasupra drumurilor ar fi mai puțin răspândite decât în zonele de front. Potrivit comandantului, aceste drone ar veni adesea de-a lungul graniței sau din regiunea rusă Briansk, fără a traversa, de regulă, direct din spațiul aerian belarus. Pe ambele părți ale frontierei, camerele și dronele de recunoaștere rămân aproape de liziera pădurii, iar fiecare parte o monitorizează pe cealaltă, într-o stare descrisă ca „nici pace, nici război deschis”. Context regional: fortificații și în state NATO, pe fondul riscului de extindere Materialul plasează lucrările Ucrainei într-un context mai larg de întărire a frontierelor în regiune: Letonia a început instalarea de „dinți de dragon” la granița cu Rusia, ca parte a Liniei Baltice de Apărare, iar Estonia a instalat obstacole similare și, în iunie, primul adăpost public modular din beton armat la Tallinn, pentru protecția civililor. Kyiv Post notează și un incident din mai, când o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României în timpul unor atacuri nocturne asupra Ucrainei și s-a prăbușit într-un bloc din Galați, provocând un incendiu și rănind doi civili. [...]

Recep Tayyip Erdoğan cere acces la finanțarea europeană pentru apărare și ridicarea restricțiilor comerciale , într-o mișcare care poate influența atât lanțurile de aprovizionare, cât și competiția industrială din sectorul militar european, potrivit G4Media . Președintele Turciei a solicitat integrarea Ankarei în „arhitectura de apărare a Europei” și eliminarea restricțiilor care afectează industria turcă de apărare , în contextul pregătirilor pentru summitul NATO programat pe 7 și 8 iulie la Ankara . Informația este relatată de AFP, citată de Times of Israel, conform articolului. Cererea vine pe fondul criticilor lui Erdoğan față de excluderea Turciei din programul european SAFE, descris ca un mecanism prin care Uniunea Europeană mobilizează și distribuie fonduri pentru consolidarea capacităților industriale și tehnologice de apărare ale statelor membre. Miza: acces la proiecte și la comerțul intra-aliat cu tehnologie militară În discursul susținut la deschiderea summitului parlamentar NATO de la Istanbul, Erdoğan a susținut că Turcia ar trebui inclusă în inițiativele europene de securitate și apărare, argumentând că participarea sa ar fi „esențială” pentru consolidarea capacităților de apărare ale continentului. Separat, liderul turc a cerut eliminarea restricțiilor privind comerțul cu echipamente și tehnologii militare între statele aliate, invocând nevoia de „distribuire echitabilă a responsabilităților” în interiorul alianței. „Dacă vrem să facem față provocărilor cu care ne confruntăm, trebuie să împărțim povara în mod corect și echitabil între aliați și să eliminăm obstacolele din calea comerțului în domeniul apărării.” Context: ambiția Ankarei și greutatea militară în NATO Articolul notează că Ankara încearcă de mai mulți ani să își consolideze rolul în proiectele europene de securitate, pe fondul dezvoltării accelerate a industriei turce de apărare. Turcia are a doua cea mai mare armată din NATO după Statele Unite, iar sectorul său de apărare este prezentat ca fiind între cele mai importante la nivel mondial, ocupând locul 11 în clasamentele internaționale, conform aceleiași surse. [...]

Summitul NATO de la Ankara ar putea împinge Europa spre achiziții militare de miliarde, cu efect direct asupra industriei americane de apărare , într-un posibil „troc” strategic menit să refacă relația transatlantică în jurul angajamentelor financiare și al producției de armament, potrivit unei analize publicate de Adevărul . În text, generalul în rezervă Adriean Pârlog, fost șef adjunct al Direcției Informații Militare, susține că summitul din 7-8 iulie, organizat la Ankara, ar putea deveni unul „istoric”, inclusiv printr-o „împăcare” între Donald Trump și aliații europeni, după o perioadă de deteriorare a relației transatlantice. Un element central ar fi angajamentele europene pentru contracte noi de armament și creșterea producției proprii, informație vehiculată și de Politico. Miza financiară: comenzi europene, bani în industria americană Analiza pornește de la ideea că Europa Occidentală ar urma să treacă de la „mimarea” implicării financiare la comenzi militare majore, inclusiv către Statele Unite. În această logică, achizițiile ar funcționa ca un semnal politic către Washington, într-un moment în care SUA își recalibrează prioritățile. „Europa Occidentală probabil că nu va mai mima în perioada imediat următoare implicarea financiară masivă în ceea ce privește bugetul pentru apărare al Alianței.” Pârlog argumentează că, în scenariul în care distanța dintre Europa și SUA s-ar adânci, China și Rusia ar fi principalii beneficiari strategici. De aici, concluzia sa că europenii ar transmite un „mesaj împăciuitor”, iar Trump „va reacționa cel mai probabil ca atare”. Tot în această cheie, o parte din capacitățile cumpărate ar urma să ajungă în Ucraina, în timp ce statele europene ar păstra alte capabilități și ar înlocui echipamente mai vechi. Achiziții „extrem de costisitoare” și testul AWACS Un exemplu invocat este zona de supraveghere aeriană (AWACS), unde generalul spune că platformele Boeing 707 folosite pentru echipamentele principale de supraveghere ar fi ajuns „la limita de resources” și ar trebui înlocuite. În acest moment, menționează existența „unei singure propuneri” din partea Saab (Suedia) pentru preluarea responsabilității, dar rămâne deschis dacă SUA vor fi sau nu „scoase în totalitate” din viitorul joc. În interpretarea sa, deciziile privind astfel de sisteme scumpe ar deveni un indicator pentru nivelul de încredere reciprocă în NATO. Declarație cu mesaj către Iran și repoziționare strategică Pe lângă componenta de achiziții, proiectul de declarație ar include și cereri către Iran privind libertatea de navigație pe o arteră comercială „crucială”, precum și un mesaj că NATO nu va permite Teheranului să dobândească o armă nucleară, la îndemnul lui Donald Trump, potrivit analizei. În același timp, Pârlog susține că summitul ar consfinți o schimbare de perspectivă strategică: pe lângă Rusia, China ar fi tratată explicit drept al doilea actor major generator de îngrijorări strategice în zona eurasiatică. România: menținerea potențialului american pe axa estică Pentru România, generalul afirmă că țara este pe o „traiectorie” care îi poate asigura stabilitatea, printr-un echilibru între pilonul american și Occidentul european. El anticipează că SUA vor dori menținerea cel puțin la nivelul actual a potențialului operațional pe axa Baltice–Polonia–România–Bulgaria, cu rol logistic pentru România și Bulgaria. „Nu văd ca în viitorul relativ apropiat vom înregistra o diminuare a potențialului operațional american în partea asta a Europei.” Ce urmează Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie) este prezentat ca momentul în care ar putea fi anunțate angajamentele financiare și direcțiile de achiziții, într-un context în care SUA își concentrează atenția pe Indo-Pacific și Orientul Mijlociu, iar europenii ar fi împinși să gestioneze mai direct dosarul ucrainean. În analiza citată, dimensiunea economică a acestor decizii – comenzi mari de armament și programe scumpe – este tratată ca pivotul unei posibile re-coagulări a relației transatlantice. [...]

Patrula aeriană comună China–Rusia ridică presiunea operațională asupra apărării aeriene din Pacific , după ce Seul și Tokio au fost nevoite să ridice avioane de vânătoare ca reacție la zborurile din apropierea zonelor lor de interes, potrivit HotNews . Manevrele au avut loc sâmbătă, deasupra Mării Japoniei, Mării Chinei de Est și a Oceanului Pacific de Vest, iar informațiile au fost raportate duminică de presa de stat chineză, care citează Ministerul Apărării de la Beijing. Conform comunicatului, scopul a fost „demonstrarea hotărârii și capacității ambelor forțe de a păstra pacea și stabilitatea regională”, iar aceasta ar fi a 11-a patrulare aeriană comună de acest tip. Ce înseamnă, concret, pentru apărarea aeriană din regiune Deși Tokio și Seul au precizat că aeronavele nu le-au încălcat spațiile aeriene, ambele țări au reacționat prin desfășurarea propriilor avioane de vânătoare. Din perspectiva operațională, astfel de episoade cresc frecvența alertelor și a misiunilor de interceptare, chiar și atunci când nu există o încălcare formală a spațiului aerian. Totodată, Japonia a transmis „profunda îngrijorare” către Beijing și Moscova prin Ministerul său de Externe, potrivit agenției taiwaneze CNA, citată în material. Ce tipuri de aeronave au fost implicate Un videoclip difuzat de Ministerul chinez al Apărării arată participarea mai multor tipuri de aeronave, inclusiv: avion de vânătoare J-10C; avion de atac Su-30MKK; avion cisternă YY-20 (realimentare în aer); avion de avertizare timpurie și control KJ-500A; bombardier H-6K; bombardiere rusești Tu-95. Contextul regional: tensiuni și rute comerciale Materialul plasează patrula în contextul intensificării tensiunilor în zonă, pe fondul creșterii activităților militare și ale pazei de coastă chineze, dar și al unei coordonări mai strânse în materie de securitate între Japonia, Filipine și Statele Unite. În plus, China are dispute teritoriale cu Japonia în Marea Chinei de Est pentru insulele Diaoyu (Senkaku) și revendică aproape în întregime Marea Chinei de Sud, rută prin care trece aproape o treime din comerțul maritim mondial, potrivit articolului. [...]