Știri
Știri din categoria Apărare
Bundeswehr a intrat într-un program pilot pentru evacuarea medicală cu drone, un demers cu potențial de a schimba modul în care sunt scoși răniții din zonele cu risc ridicat și de a reduce expunerea personalului medical pe câmpul de luptă, potrivit G4Media.
Armata germană testează, împreună cu compania germană Avilus, un sistem de drone dedicat evacuării răniților din zone de conflict, informație anunțată de cele două părți și preluată de dpa, citată de Yahoo News. Acordul dintre Bundeswehr și producător a fost semnat la începutul lunii aprilie și prevede testarea a două drone din modelul „Grille”, concepute pentru misiuni de evacuare medicală și transport rapid în condiții de risc ridicat.
Programul pilot include două componente: evaluarea tehnică a dronelor și instruirea personalului militar care le va opera. Testele sunt derulate împreună cu serviciul medical al Bundeswehr, cu obiectivul de a adapta sistemul la nevoile operaționale ale armatei germane.
„Scopul este de a adapta cu precizie sistemul la cerințele operaționale specifice ale forțelor armate prin teste practice cu serviciul medical al Bundeswehr.”
Conform datelor furnizate de producător, dronele testate au următoarele caracteristici:
Aceste specificații ar permite evacuarea răniților din zone greu accesibile sau aflate sub amenințare directă, fără a trimite imediat echipe medicale sau vehicule în perimetre expuse.
Testele sunt prezentate ca parte a eforturilor Bundeswehr de a integra tehnologii autonome și sisteme fără pilot în operațiuni, pe fondul lecțiilor din conflictele recente și al accentului pus pe protejarea personalului medical și a militarilor răniți. Publicația nu oferă un calendar pentru extinderea testelor sau pentru o eventuală achiziție la scară mai mare.
Recomandate
Un posibil sabotaj la o fabrică de drone ridică riscuri pentru lanțul de aprovizionare militară al Ucrainei , după ce un incendiu izbucnit la o unitate WB Electronics din Polonia este investigat de serviciul de informații interne al țării, potrivit G4Media . Incendiul a avut loc la fabrica WB Electronics din Skarżysko-Kamienna, la aproximativ 150 de kilometri sud de Varșovia. Focul a fost raportat la scurt timp după miezul nopții și a fost stins ulterior, iar poliția locală a transmis pentru tabloidul Fakt că nu au existat răniți. Autoritățile tratează incidentul ca pe un caz potențial de sabotaj, însă investigația este în fază incipientă. Jacek Dobrzynki, purtător de cuvânt al coordonatorului de informații, a declarat la TVN24: „Tratăm această problemă foarte în serios. Ofițerii serviciului de informații interne ABW sunt deja la fața locului.” Acesta a precizat că este prea devreme pentru o concluzie fermă privind un act de sabotaj. De ce contează: vulnerabilități în producția de sisteme fără pilot Miza este operațională: fabrica produce „componente cheie pentru drone”, iar WB Electronics este descrisă drept cea mai mare companie privată de apărare din Polonia și furnizor al armatei poloneze. Compania dezvoltă și produce tehnologii pentru apărare, inclusiv sisteme de comandă digitală, sisteme automate de control al focului, echipamente de comunicații și sisteme moderne de atac și fără pilot. În contextul războiului din Ucraina, orice perturbare a producției sau a livrărilor de componente pentru drone poate afecta ritmul de înlocuire și extindere a capabilităților fără pilot, folosite intens pe front. Context: Polonia își crește cheltuielile de apărare și acuză tentative de sabotaj Polonia este un susținător politic și militar important al Ucrainei și, ca stat membru UE și NATO, se declară amenințată de Moscova, majorând „masiv” cheltuielile pentru apărare, potrivit informațiilor din articol. Guvernul de la Varșovia acuză serviciile de informații rusești și belaruse că trimit agenți în țară pentru a comite acte de sabotaj. În acest cadru, ancheta privind incendiul de la unitatea WB Electronics urmărește să stabilească dacă a fost vorba despre un accident sau despre o acțiune intenționată. [...]
Germania trece de la rotații la prezență permanentă pe flancul estic al NATO , urmând să staționeze în Lituania o brigadă de luptă de circa 4.800 de militari până la finalul lui 2027, potrivit Mediafax . Mutarea schimbă practic modul de operare al Bundeswehrului în regiune și ridică o problemă operațională imediată: acoperirea deficitului de personal necesar. Aproape 3.000 de militari NATO, majoritatea germani, s-au antrenat timp de circa șase săptămâni în Lituania, în zona Pabradė, la câțiva kilometri de granița cu Belarus, în cadrul exercițiului Freedom Shield I. În scenariile de pregătire au fost folosite tancuri și vehicule blindate, artilerie, drone, sisteme de război electronic, elicoptere și avioane de luptă, exercițiile fiind prezentate ca parte a pregătirilor Alianței pentru apărarea flancului estic în eventualitatea unei agresiuni convenționale (informații relatate de Euronews, conform articolului). Brigada „Lituania”: 4.800 de militari și cinci batalioane, în două locații Berlinul intenționează să transforme Brigada 45 Blindată a Bundeswehrului (cunoscută și ca „Brigada Lituania”) într-o prezență militară permanentă. Planul vizează staționarea în Lituania a aproximativ 4.800 de militari până la sfârșitul anului 2027, brigada urmând să fie distribuită în două locații și să includă cinci batalioane. Obiectivul strategic declarat este descurajarea Rusiei și consolidarea capacității NATO de apărare a statelor de pe flancul estic. Germania participă din 2017 la grupul de luptă multinațional al NATO din Lituania, însă până acum modelul s-a bazat în principal pe rotația periodică a trupelor și echipamentelor. O premieră pentru Bundeswehr și o presiune pe recrutare Decizia este prezentată drept o premieră: Germania nu a mai desfășurat permanent, în afara teritoriului național, o brigadă de luptă pregătită pentru operațiuni. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a descris misiunea ca o componentă importantă a apărării flancului estic al NATO. În același timp, proiectul se lovește de problema personalului. Potrivit informațiilor citate de Euronews, aproximativ 60% din efectivul planificat este acoperit în prezent prin voluntari, ceea ce ar lăsa un deficit de aproximativ 2.000 de militari. Pentru forțele deja prezente în Lituania, gradul de încadrare ar fi de aproximativ 92%, însă două unități care urmează să fie mutate în 2027 – Batalionul de Tancuri 203 și Batalionul de Panzergrenadieri 122 – ar avea un deficit de personal de aproximativ 40%. Domeniile unde recrutarea este dificilă includ IT și logistica. Pistorius a indicat că, dacă numărul voluntarilor nu va fi suficient, ar putea fi analizate și alte soluții, menționând că detașarea militarilor într-un alt loc nu este ceva neobișnuit în Bundeswehr. De ce contează pentru flancul estic, inclusiv pentru România În articol este citat și mesajul cancelarului Friedrich Merz, potrivit căruia securitatea Lituaniei este legată direct de securitatea Germaniei, iar apărarea Vilniusului înseamnă și apărarea Berlinului. În plan mai larg, consolidarea prezenței germane în regiunea baltică este prezentată ca parte a strategiei NATO de întărire a descurajării și apărării de-a lungul întregii frontiere estice, din care face parte și România, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. [...]
Taiwan avertizează că Beijingul își consolidează controlul aerian și maritim în jurul insulei, într-o dinamică ce poate crește riscul de blocadă și de perturbare a rutelor comerciale din Strâmtoarea Taiwan , potrivit HotNews , care citează o analiză anuală a Ministerului Apărării de la Taipei, relatată de Reuters. Raportul anual privind amenințarea militară a Chinei susține că situația de securitate regională „continuă să escaladeze” și indică o „imprevizibilitate crescândă” în procesul decizional de la Beijing, pusă pe seama unei epurări „fără precedent” în rândul ofițerilor militari superiori. Accent pe controlul căilor maritime, nu pe debarcare În ceea ce privește amenințarea directă la adresa Taiwanului, documentul arată că exercițiile Chinei din ultimii ani s-au concentrat pe „blocada/controlul comun” al căilor maritime externe ale Taiwanului. În același timp, raportul notează că Beijingul nu ar avea capacitatea de a lansa un atac amfibiu. În timpul acestor exerciții, China folosește aeronave și nave militare, dar și nave ale pazei de coastă, pentru a „crea condiții favorabile pentru o invazie a Taiwanului… cu scopul de a tăia rutele noastre de transport externe și de a forma o postură de încercuire”. Lecții din Ucraina și presiunea pe muniții, după modelul conflictelor recente Taipeiul mai afirmă că Beijingul integrează în antrenamente și exerciții lecțiile din războaiele din Ucraina și din Golf, inclusiv privind eficiența roiurilor de drone ieftine observată în conflictul dintre Rusia și Ucraina. Raportul menționează și că China studiază problemele SUA reflectate de războiul împotriva Iranului, inclusiv consumul rapid de muniție, presiunea asupra sistemelor de interceptare ale apărării antiaeriene, mobilizarea industrială și fragilitatea cooperării aliate. Ce urmărește Beijingul, potrivit Taipeiului Ministerul taiwanez al apărării afirmă că, prin patrule regulate de pregătire pentru luptă, misiuni în largul mării și alte exerciții, China „își consolidează controlul” asupra mării și spațiului aerian din jurul Strâmtorii Taiwan. „Scopul său este de a realiza distrugerea sistemului de comandă și control și a capacității noastre de apărare aeriană în stadiul incipient al luptei.” În plan politic, China consideră Taiwanul drept teritoriu propriu și nu a exclus folosirea forței pentru a aduce insula sub controlul său, în timp ce guvernul de la Taipei respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului. Statele Unite furnizează arme Taiwanului și mențin o politică de ambiguitate privind o eventuală intervenție militară. [...]
Ministrul interimar al Apărării spune că nu există indicii privind un atac al Rusiei asupra NATO , iar această evaluare contează direct pentru calibrul măsurilor de pregătire și pentru percepția de risc în regiune, potrivit Recorder . Radu Miruță afirmă că, pe baza analizelor coroborate între statele aliate, „nu există vreun indiciu” în acest sens „astăzi”. Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi24, în contextul războiului din Ucraina. Miruță a susținut că statele NATO își conectează datele din serviciile de informații și își compară analizele, iar concluzia la care se ajunge, inclusiv cu „backup” de la parteneri, nu indică o intenție de atac asupra vreunui stat membru. Ce spune ministrul despre evoluția războiului din Ucraina În aceeași intervenție, ministrul interimar a descris o schimbare de etapă pe front, afirmând că Rusia „nu mai avansează”, iar strategia de „uzură” începe să nu mai producă rezultate. El a invocat și semne pe care le consideră relevante pentru această evaluare, între care: un episod de luptă aer-aer în care, potrivit lui, „acum o lună și jumătate” un avion F-16 ucrainean a doborât un avion rusesc; atacuri cu drone „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, lansate din Ucraina; o „stagnare”, „cel puțin pentru moment”, pe linia frontului. De ce contează pentru postura de apărare Mesajul oficial, în forma prezentată de Miruță, indică faptul că România își fundamentează evaluarea de risc pe schimb de informații și analize în cadrul NATO, nu doar pe estimări naționale. În același timp, ministrul leagă percepția privind riscul pentru statele aliate de dinamica războiului din Ucraina, pe care o descrie ca intrată într-o fază de stagnare. Evaluarea rămâne una de moment („astăzi”, „cel puțin pentru moment”), fără o prognoză explicită privind pașii următori sau un orizont de timp pentru această situație. [...]
Franța și Suedia pregătesc un contract de 4,3 miliarde de euro (aprox. 21,5 miliarde lei) pentru patru fregate , într-un demers care mută cooperarea bilaterală în zona achizițiilor militare majore și a industriei de apărare europene, potrivit Mediafax . Președintele francez Emmanuel Macron este așteptat luni la Stockholm pentru semnarea acordului împreună cu premierul suedez Ulf Kristersson. Acordul vizează furnizarea a patru fregate franceze și este prezentat ca parte a unui pachet mai amplu de măsuri pentru consolidarea cooperării strategice, în special în domeniul apărării și securității, potrivit Euronews, citat de Mediafax. Livrare în 2030 și rolul Naval Group Conform înțelegerii menționate, prima fregată construită de grupul industrial francez Naval Group ar urma să fie livrată în 2030. În paralel, miniștrii apărării din cele două țări, Catherine Vautrin și Pål Jonson, urmează să semneze un acord separat pentru dezvoltarea cooperării în domeniul apărării, inclusiv în „domeniile operațional, al capacităților și industrial”. De ce contează: modernizarea Suediei și integrarea în NATO Suedia a anunțat în luna mai intenția de a cumpăra cele patru fregate, motivând nevoia de modernizare a forțelor armate în contextul războiului din Ucraina și al aderării la NATO în 2024. La momentul anunțului, premierul Kristersson a descris achiziția drept „una dintre cele mai mari investiții suedeze în domeniul apărării de la introducerea avionului de vânătoare Gripen în anii 1980”. Fregatele (nave militare) produse de Naval Group sunt descrise de companie ca fiind concepute pentru a răspunde mai multor tipuri de amenințări, inclusiv de suprafață, aeriene, subacvatice, asimetrice sau cibernetice. Cooperare extinsă în cadrul NATO Cooperarea militară franco-suedeză este menționată și în context NATO. La summitul Alianței de la Ankara, din luna iulie, Franța a anunțat că vrea să sprijine cu trupe o misiune NATO condusă de Suedia în Finlanda. Într-o declarație comună, cele trei țări au precizat că „Franța va contribui cu desfășurări de forțe terestre la rotațiile Forțelor Terestre Avansate din Finlanda, inclusiv cu o unitate de luptă”.” [...]
Ministerul Apărării nu are indicii că trupele SUA ar urma să plece din România , iar o eventuală reducere a prezenței americane ar diminua capacitatea de descurajare, a declarat ministrul interimar Radu Miruță, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre repoziționarea unor capabilități ale Statelor Unite în Europa și pune accent pe impactul operațional al prezenței militare americane în România. Miruță a spus, la Digi24, că „nu există în acest moment, la nivelul Ministerului Apărării, niciun indiciu” privind o retragere a trupelor americane. În același context, el a invocat un cadru mai larg, descris drept „NATO 3.0”, în care România ar fi „asumată încă de la început”, în condițiile în care SUA își „regândesc” unele capabilități la nivel european. Ce înseamnă pentru postura de descurajare Ministrul interimar a legat direct prezența militarilor americani de capacitatea României de a descuraja amenințări la adresa securității. „Orice militar american care pleacă din România micşorează capacitatea României de a descuraja”, a afirmat Radu Miruță. Tot el a menționat că, în urmă cu câteva luni, au venit „până la 400 de militari în plus”, în urma unei decizii a CSAT , indicând o creștere recentă a efectivelor, nu o reducere. Context: accent pe efortul propriu și producția internă Miruță a susținut că, în cadrul NATO, statele membre trebuie să demonstreze că fac „tot ceea ce pot” înainte de a cere sprijinul aliaților. În acest sens, a afirmat că România investește „un procent mare din PIB” pentru apărare, „cel asumat”, și a invocat programul SAFE , prin care ar fi fost „reînviate” cinci fabrici, ca argument că România contribuie și la creșterea capacității de producție. Informațiile prezentate sunt declarații ale ministrului interimar; nu sunt oferite în material detalii suplimentare despre calendar, negocieri sau decizii formale privind postura militară a SUA în România. [...]
