Știri
Știri din categoria Apărare
Loviturile IDF din sudul Libanului au vizat comandanți Hezbollah, pe fondul unei dispute privind prezența civililor în ținte, potrivit The Jerusalem Post. Armata israeliană spune că a ucis, în weekend, al doilea comandant Hezbollah într-o serie de atacuri în zona Deir ez-Zahrani și la un sediu al organizației din zona Ansar.
IDF a anunțat duminică dimineață că l-a ucis pe Abu Hassan Alaa, descris drept comandant în unitatea Bader a Hezbollah. Conform armatei, acesta ar fi desfășurat atacuri asupra soldaților israelieni care operează în regiune.
În același context, armata a legat atacul de o lovitură separată, desfășurată „în weekend”, asupra cartierului general al Hezbollah din zona Ansar, unde ar fi fost ucis Ali Samir Al-Haj Hassan, comandant de batalion în unitatea Radwan. Publicația notează că ambele atacuri au venit ca răspuns la un incident în care trei soldați IDF au fost grav răniți în weekend.
IDF a precizat că, la momentul loviturii asupra sediului din Ansar, familia lui Hassan se afla împreună cu acesta în interior. Armata susține că membrii familiei „nu au fost ținta” și că atacul a fost direcționat „în mod specific” asupra lui Hassan, pe care îl descrie drept țintă legitimă în dreptul internațional.
„Trebuie subliniat că membrii familiei nu au fost ținta loviturii. Lovitura a fost direcționată în mod specific asupra lui Hassan, care era o țintă legitimă în conformitate cu dreptul internațional.”
„Teroristul și-a folosit familia ca scuturi umane, ascunzându-se alături de ei în interiorul cartierului general militar.”
Biroul prim-ministrului (PMO) a afirmat, la rândul său, că nu ar fi știut că Hezbollah a plasat civili în complexul militar și că IDF ar fi aflat acest lucru abia ulterior.
„Abia mai târziu IDF a aflat că Hezbollah a pus în mod deliberat civili în acel complex militar.”
Din informațiile disponibile în material, nu sunt menționate măsuri suplimentare sau o evaluare independentă a situației din teren. Rămâne de urmărit dacă acuzațiile privind prezența civililor în ținte vor genera reacții oficiale suplimentare sau consecințe operaționale în modul în care sunt planificate loviturile în sudul Libanului.
Recomandate
O dronă intrată ilegal în spațiul aerian al României a fost doborâtă de un F-18 spaniol , într-un incident care testează în practică mecanismul NATO de Poliție Aeriană și lanțul de comandă pentru aprobarea angajării, potrivit Mediafax . Drona a pătruns în noaptea de sâmbătă spre duminică în spațiul aerian național dinspre Republica Moldova, la aproximativ 24 de kilometri nord de Galați. Interceptarea a fost realizată de un avion F-18 al Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflat în misiune de Poliție Aeriană la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”. Cronologia intervenției și zona posibilului impact Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN) , sistemele de supraveghere au detectat ținta la ora 04.44. Aeronava F-18, aflată în misiune de monitorizare, a realizat contact radar cu drona și a primit aprobarea de angajare. La ora 05.01, drona a fost interceptată și doborâtă „în condiții de siguranță”. MApN a indicat un posibil punct de impact al resturilor între localitățile Băleni și Cudalbi, județul Galați, într-o zonă nepopulată. Alerta aeriană pentru județul Galați a încetat la ora 05.20. Ce transmite MApN și mesajul politic: „solidaritate aliată” Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că două avioane de vânătoare F-18 spaniole, ridicate preventiv în aer, au primit aprobarea de angajare după detectarea țintei. Într-un mesaj public, acesta a felicitat piloții spanioli și militarii români din centrul de comandă. „România își apără spațiul aerian, iar aliații noștri sunt alături de noi. Vigilență, reacție rapidă și solidaritate aliată, acestea sunt garanțiile concrete ale securității noastre. Da, România este în prima linie de apărare a Uniunii Europene.” MApN a precizat că va reveni cu detalii pe măsură ce vor fi disponibile. Originea dronei nu este menționată în informațiile prezentate. [...]
Ucraina își reduce dependența de interceptoarele Patriot prin accelerarea propriilor programe de rachete, inclusiv a unor modele care ar putea lovi ținte până la Moscova, potrivit Antena 3 . Miza operațională este dublă: întărirea apărării antiaeriene într-un moment de penurie de interceptoare și creșterea capacității de lovire în adâncimea teritoriului rus. Informațiile provin din declarațiile Irinei Tereh, directoarea generală și director de tehnologie al companiei ucrainene de apărare Fire Point , într-un interviu pentru Politico , preluat de Antena 3. Ea afirmă că prima rachetă balistică a companiei ar putea fi gata „până în această toamnă”, dacă etapele de testare și certificare se încheie conform planului. Ce rachete dezvoltă Fire Point și ce pot face Compania lucrează la două programe considerate „esențiale” pentru Ucraina: FP-7 , o rachetă balistică tactică cu rază scurtă, care poate lovi ținte la 200 km și are un focos de 150 kg . Potrivit Irinei Tereh, FP-7 este reproiectată astfel încât să poată fi folosită și în sisteme de apărare antiaeriană. FP-9 , o rachetă balistică cu rază mai lungă, care ar urma să transporte un focos de 800 kg pe o distanță de până la 855 km , ceea ce ar pune Moscova în raza de acțiune. Tereh spune că și FP-9 ar urma să fie gata în această toamnă, „dacă nimeni nu interferează cu activitatea noastră”. De ce contează: penuria de interceptoare și presiunea pe lanțurile de aprovizionare Articolul indică drept context imediat o penurie tot mai mare de interceptoare Patriot pentru Ucraina, în timp ce Pentagonul încearcă să își refacă propriile stocuri. În paralel, Kievul urmărește să obțină și capabilități proprii de lovire la distanță , pentru a ataca ținte din interiorul Rusiei, inclusiv lansatoare de rachete balistice. În acest cadru, FP-7 este prezentată ca parte a unui proiect mai larg: primul sistem european comun de apărare antirachete balistice, denumit Freyja , unde Fire Point ar furniza rachetele și lansatoarele, iar aliații ar contribui cu alte componente, inclusiv radare de supraveghere și urmărire. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat calendarul prezentat de Fire Point, dar a avertizat că desfășurarea FP-7 pe scară largă depinde de cooperare internațională și de componente din alte țări . Ce urmează și care sunt riscurile Potrivit Irinei Tereh, FP-7 este deja în proces de certificare, care include lansări de test „în condiții de luptă”, iar abia după demonstrarea eficienței ar urma să fie „pregătită pentru contractare”. În același timp, sursa notează că Rusia încearcă să lovească laboratoarele și fabricile Ucrainei. Generalul-maior Vadîm Skibițki, adjunctul șefului Direcției Principale de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării, avertizează că Moscova încearcă să împiedice trecerea la producția de masă a acestor arme, iar Tereh confirmă că dezvoltarea are loc „sub o presiune enormă”. [...]
O dronă rusească a fost doborâtă în spațiul aerian al României de un F-18 spaniol aflat în serviciul NATO , după ce a pătruns dinspre Republica Moldova și a evoluat zeci de kilometri deasupra județului Galați, potrivit Biziday . Incidentul evidențiază rolul operațional al detașamentului aliat de la Kogălniceanu în apărarea aeriană a României. Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), ținta aeriană a fost detectată în noaptea de 15 spre 16 august, la ora 04.44, la aproximativ 24 km nord de Galați. Aeronava F-18 a Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflată în misiune de Poliție Aeriană la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”, a realizat contact radar cu ținta și a primit aprobarea de angajare, drona fiind doborâtă la ora 05.01. Alerta aeriană pentru județul Galați a încetat la 05.20. MApN precizează că un posibil punct de impact al resturilor a fost identificat între localitățile Băleni și Cudalbi, într-o zonă nepopulată. Zona este survolată de un elicopter militar, iar echipe ale armatei sunt trimise la sol pentru identificarea resturilor. Ce se schimbă față de incidentele anterioare Este a patra dronă doborâtă pe teritoriul României, după ce primele trei au fost interceptate de aeronave românești. De această dată, interceptarea a fost realizată de avioane spaniole, în condiții de întuneric, pe baza contactului radar, în contextul în care Spania are dislocate la Kogălniceanu șapte aeronave F-18, intrate în serviciul de apărare aeriană NATO în urmă cu trei săptămâni (detalii în Biziday ). Publicația notează și că, spre deosebire de primele drone, aceasta „nu pare a fi vizat porturile ucrainene de la Dunăre”, în condițiile în care Rusia atacă mai des punctul de trecere a frontierei Ucraina–Republica Moldova de la Maiakî , aflat la circa 270 km de locul prăbușirii din România. Reacție politică și pașii următori Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis pe Facebook: „România își apără spațiul aerian, iar aliații noștri sunt alături de noi. Vigilență, reacție rapidă și solidaritate aliată, acestea sunt garanțiile concrete ale securității noastre. Da, România este în prima linie de apărare a Uniunii Europene.” MApN spune că monitorizează permanent situația și informează „în timp real” structurile aliate, iar în teren continuă căutările pentru localizarea și recuperarea resturilor dronei. [...]
MApN a neutralizat în siguranță o dronă găsită la Plauru , prin detonare controlată, într-o operațiune care arată presiunea operațională tot mai mare asupra structurilor de intervenție din zona de graniță, potrivit news.ro . Drona a fost descoperită vineri, 14 august, în zona localității Plauru (județul Tulcea) și a fost neutralizată sâmbătă, 15 august, „în condiții de siguranță”, de o echipă specializată a Ministerului Apărării Naționale . Două intervenții în județul Tulcea, în două zone diferite În aceeași zi de vineri, o altă dronă a fost descoperită în Munții Măcinului. Reprezentanții MApN au precizat că resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, care a fost securizată de Poliția de Frontieră. Pentru evaluarea resturilor și, dacă era necesar, neutralizarea lor, o echipă specializată urma să se deplaseze la fața locului cu un elicopter IAR-330 Puma SOCAT al Forțelor Aeriene Române. Ulterior, și această dronă a fost distrusă „în condiții de siguranță”. De ce contează Succesiunea celor două cazuri, la interval de o zi și în puncte diferite din județ, indică o nevoie constantă de mobilizare rapidă a resurselor militare și de securizare a perimetrelor, inclusiv cu sprijin aerian, pentru a reduce riscurile pentru populație și infrastructură în proximitatea frontierei. [...]
Creșterea activității aeriene în proximitatea granițelor obligă România să accelereze măsurile de supraveghere și reacție , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, potrivit Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , spune că în ultimele 96 de ore radarele românești au detectat peste 100 de ținte aeriene în afara teritoriului național, în apropierea frontierelor. Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Miruță a încadrat situația drept una de securitate regională cu efecte directe asupra României, aflată „în prima linie de apărare” a Uniunii Europene. El a susținut că investițiile în Armată au rol de descurajare, „nu pentru a porni războiul, ci pentru a menține pacea”. Ce arată datele invocate de ministru: detectări, alerte și misiuni Ministrul afirmă că intensificarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre s-a reflectat în activitatea observată de sistemele românești de supraveghere. În acest context, el a indicat: peste 100 de ținte (drone) detectate de radarele României, în ultimele 96 de ore, în afara teritoriului național, în proximitatea granițelor; șapte ridicări ale avioanelor de vânătoare în același interval; nouă majorări ale nivelurilor de alertă internă pentru avioanele de vânătoare; trei ridicări de elicoptere (două „pentru a preveni” și una „pentru a face cercetare”). Miruță a mai spus că „valurile mării” au adus la țărm „mult mai multe resturi de drone decât de obicei”, ca efect proporțional al dimensiunii atacurilor din Ucraina, precizând că majoritatea dronelor ar fi fost doborâte de forțele ucrainene, iar resturile au ajuns ulterior în zona litoralului românesc. Mesajul de risc: „război real la granițe”, dar fără indicii de amenințare directă pentru populație Ministrul a respins ideea că războiul ar fi „îndepărtat” pentru România și a cerut oprirea „propagandei inexistenței acestui război”, invocând inclusiv resturi de drone, unele „cu încărcătură explozibilă”, ajunse pe mare. În același timp, Miruță a afirmat că nu există indicii privind o creștere a riscului direct pentru cetățenii români, ci o intensitate mai mare a luptelor pe frontul din Ucraina în ultimele 3–4 zile. Implicația operațională și industrială: plan de înzestrare și nave la Mangalia Pe componenta de capabilități navale, ministrul a declarat că România nu va lăsa Marea Neagră să devină o vulnerabilitate „nici pentru țara noastră, nici pentru UE, nici pentru NATO”. În acest cadru, el a indicat că, prin programul SAFE, au fost prevăzute patru nave noi pentru înzestrarea Armatei Române, care ar urma să fie produse „cu tehnologie nouă” la Șantierul Naval „2 Mai” Mangalia . Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendar, bugete sau tipurile de nave vizate. [...]
Armata SUA a cheltuit 6,9 miliarde de dolari (aprox. 31,1 miliarde lei) pe două prototipuri de elicopter stealth RAH-66 Comanche care nu au ajuns niciodată în luptă , iar ambele aparate sunt astăzi expuse într-un muzeu, potrivit Jalopnik . Cazul este relevant ca exemplu de costuri de dezvoltare care au depășit utilitatea operațională, într-un program restructurat repetat și, în final, anulat. Programul a început la începutul anilor ’80, când Armata a comandat dezvoltarea unui elicopter mai ușor și mai greu de detectat, sub numele Light Helicopter Experimental (LHX). Conceptul era ca aparatul să opereze noaptea și/sau pe vreme rea, aproape de inamic, pentru recunoaștere și clasificarea țintelor, trimițând datele către un Apache mai greu, orientat pe atac. Elicopterul urma să aibă și capacități de atac ușor, inclusiv un tun retractabil de 20 mm și aripi externe pentru rachete și proiectile, dacă era necesar. Pentru reducerea detectabilității, proiectul includea, între altele, materiale de fuselaj care absorb radarul, elemente retractabile (armament și tren de aterizare), evacuare amestecată cu aer rece în coadă pentru a reduce semnătura în infraroșu și rotoare proiectate să fie mai silențioase. De la planul de 650 de unități la doar două prototipuri Primul prototip Comanche a fost produs în 1995, iar al doilea a urmat după patru ani. Inițial erau planificate șase prototipuri, însă numărul a fost redus la două pe fondul tăierilor bugetare de după Războiul Rece. Conform articolului, zborurile de test ar fi mers bine, elicopterele fiind descrise ca atingând sau depășind obiectivele operaționale, cu manevrabilitatea laterală și în marșarier printre punctele forte. Revizuirea GAO și anularea după 9/11 După aproximativ 20 de ani și aproape 7 miliarde de dolari cheltuite pe dezvoltare, echipamente, testare și costuri de management, o analiză din 2001 a Government Accountability Office (GAO) a evaluat atât cheltuielile deja făcute, cât și costurile anticipate pe termen scurt. Planul inițial viza producția a 650 de unități, la un cost total estimat de 26,9 miliarde de dolari (aprox. 121,1 miliarde lei), iar Armata a decis o nouă restructurare (reducere) a programului. În paralel, schimbările de pe câmpul de luptă după 11 septembrie 2001 au modificat nevoile operaționale, cu accent pe modernizarea aeronavelor existente și pe utilizarea dronelor. Programul a fost anulat la 23 februarie 2004. „Două exponate” plătite de contribuabili Astăzi, ambele prototipuri sunt expuse la U.S. Army Aviation Museum din Fort Rucker (fost Fort Novosel), Alabama, muzeul indicând în lista de exponate seriile 95-00001 și 94-0327. Niciunul nu a fost desfășurat în luptă, ceea ce înseamnă, în termeni simpli, un cost de 3,45 miliarde de dolari (aprox. 15,9 miliarde lei) per aparat pentru contribuabili, notează publicația. Articolul mai estimează un cost „pe cap de contribuabil” de circa 45 de dolari (aprox. 207 lei), pornind de la un număr de aproximativ 154 de milioane de contribuabili (date pentru 2022). Muzeul are intrare gratuită, însă concluzia economică rămâne: un program de înzestrare cu obiective ambițioase poate ajunge, prin costuri și schimbări de context, să livreze doar rezultate demonstrative, nu operaționale. [...]
