Știri
Știri din categoria Apărare
Două alerte RO-ALERT și ridicarea aviației de poliție aeriană arată presiunea operațională de la granița cu Ucraina, după ce sistemele de supraveghere au detectat grupuri de drone în apropierea frontierei româno-ucrainene, în nordul județului Tulcea, potrivit Agerpres.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis două mesaje de „alertă extremă” în jurul orelor 2:37 și 5:08, prin care populația a fost avertizată asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian și a fost îndemnată să se protejeze.
Ministerul Apărării Naționale a anunțat că două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat din Baza 86 Aeriană de la Fetești, iar sistemele de apărare antiaeriană au fost trecute în poziții de tragere.
„Nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național”, se arată într-un comunicat al MApN.
Starea de alertă aeriană a încetat la ora 5:42.
În primele două luni ale acestui an, MApN a înregistrat 15 situații generate de atacuri desfășurate în proximitatea frontierei, iar în 10 dintre acestea a fost necesară ridicarea aeronavelor din Serviciul de Poliție Aeriană pentru monitorizarea și gestionarea situației aeriene.
Recomandate
Activarea apărării aeriene în Tulcea a devenit o procedură recurentă pe fondul atacurilor rusești din apropierea graniței, după ce populația din nordul județului a primit un nou mesaj RO-Alert, iar două aeronave F-16 au decolat de urgență pentru monitorizare, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 3:48, avertizând populația asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian și incluzând recomandări de autoprotecție. Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN) , două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat din Baza 86 Aeriană de la Fetești , iar sistemele de apărare antiaeriană au fost trecute în poziții de tragere. MApN precizează că nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian național, iar alerta aeriană a încetat la ora 4:45. Ce arată datele MApN despre frecvența incidentelor MApN indică faptul că, în timpul celor aproape 70 de atacuri înregistrate în apropierea graniței româno-ucrainene, au fost consemnate: 21 de pătrunderi ale unor drone folosite de Rusia în spațiul aerian național; 41 de situații în care, pe teritoriul României, au fost găsite fragmente provenite de la aceste aparate, majoritatea în zona de nord a județului Tulcea. Implicații operaționale: alertare repetată și reacție militară De la începutul războiului din Ucraina, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis, în patru județe, peste 70 de mesaje de alertă extremă, cele mai multe către populația din Tulcea, conform informațiilor citate. Sursa materialului, așa cum este prezentată în articol, este Agerpres. [...]
Confirmarea prăbușirii unui MQ-4C Triton în Golf ridică miza pentru supravegherea și securitatea informațiilor în plin context de tensiuni în Orientul Mijlociu, unde astfel de platforme sunt folosite pentru monitorizarea traficului maritim și a activităților militare. Potrivit TWZ , Marina SUA a confirmat că o dronă de supraveghere MQ-4C Triton s-a prăbușit pe 9 aprilie, în timp ce zbura deasupra Golfului Persic, fără ca împrejurările să fie făcute publice. Informația apare într-un rezumat public al incidentelor („mishap summary”) al Naval Safety Command , care notează succint: „9 Apr 2026 (Location Withheld – OPSEC [Operational Security]) MQ-4C crashed, no injury to personnel.” Locația exactă este reținută din motive de securitate operațională (OPSEC), iar Marina a încadrat evenimentul ca „mishap” (incident). Costul pierderii și dimensiunea flotei Incidentul este catalogat drept „Class A mishap”, categorie definită ca implicând pagube de peste 2 milioane de dolari, deces sau invaliditate permanentă, ori o combinație a acestora. Documente bugetare ale Marinei SUA indicau anterior un preț unitar pentru MQ-4C de puțin peste 238 milioane de dolari (aprox. 1,1 miliarde lei). Conform aceleiași surse, în 2025 Marina SUA avea 20 de drone MQ-4C în serviciu și planuri de a mai achiziționa încă șapte. Ce se știe despre zborul din 9 aprilie Drona a dispărut brusc din serviciile online de urmărire a zborurilor în timp ce opera deasupra Golfului Persic. Înainte de dispariție, datele de urmărire au indicat o pierdere rapidă de altitudine, de la circa 50.000 de picioare (aprox. 15,2 km) la sub 10.000 de picioare (aprox. 3 km). În acel moment, aparatul părea să se întoarcă spre baza sa de la Naval Air Station Sigonella, în Italia, după o misiune de supraveghere în zona Golfului Persic și a Strâmtorii Hormuz. Transponderul ar fi emis codul 7700 (urgență generală în zbor), iar existau și relatări că ar fi emis inițial 7400, cod asociat pierderii legăturii cu controlorii de la sol. Publicația notează însă că aceste coduri, singure, nu indică natura sau severitatea problemei. Unde anume s-a prăbușit drona rămâne neclar: ultima poziție urmărită era în spațiu aerian internațional, în direcția Iranului, fără dovezi că ar fi ajuns pe teritoriul iranian. Miza operațională: recuperarea epavei și riscul de compromitere Nu este cunoscut ce măsuri au fost luate (sau sunt în curs) pentru recuperarea dronei. Potrivit TWZ, MQ-4C transportă senzori și echipamente de supraveghere avansate, inclusiv: radar AESA (radar cu antenă activă cu scanare electronică) multi-mod, camere video electro-optice și în infraroșu, sisteme de „electronic support measures” pentru colectarea pasivă de informații electronice. Dacă un adversar ar recupera aceste sisteme în stare relativ intactă, ar putea rezulta o pierdere importantă de informații. Deși nu există indicii că prăbușirea ar fi fost cauzată de foc ostil, recuperarea epavei ar putea avea și utilitate de propagandă, în special pentru Iran, în contextul conflictului menționat de publicație. Reacția autorităților și reluarea zborurilor TWZ arată că a solicitat comentarii Marinei SUA și CENTCOM (Comandamentul Central al SUA). Marina a redirecționat solicitarea către CENTCOM, iar comandamentul a refuzat să comenteze. Ca element de context operațional, o altă dronă MQ-4C a fost urmărită pe 14 aprilie într-o misiune de rutină deasupra Golfului Persic — prima ieșire vizibilă online de la 9 aprilie, ceea ce ar putea indica o pauză temporară a operațiunilor după incident. Publicația leagă importanța acestor drone de supravegherea Golfului Persic și a Strâmtorii Hormuz, inclusiv în contextul aplicării unei blocade a porturilor iraniene și al eforturilor de redeschidere a strâmtorii pentru traficul maritim regulat. [...]
Norvegia își extinde capacitatea de apărare prin producția pe plan local a dronelor ucrainene , într-un acord bilateral care mută o parte din know-how-ul acumulat de Kiev în război către industria norvegiană, potrivit HotNews . Înțelegerea anunțată marți de guvernul de la Oslo prevede atât sprijin norvegian pentru producția de drone în Ucraina, cât și fabricarea unor drone ucrainene pe teritoriul Norvegiei. La schimb, Ucraina ar urma să furnizeze Norvegiei „date, informații și expertiză”, conform comunicatului citat. Ce se schimbă operațional: producție și transfer de expertiză Acordul descrie un mecanism de cooperare în care Norvegia nu rămâne doar finanțator, ci intră și în zona de producție, cu acces la experiența de utilizare și adaptare rapidă a dronelor în condiții de conflict. În practică, componenta operațională are două direcții: sprijin pentru producția de drone pe teritoriul Ucrainei; fabricarea de drone ucrainene în Norvegia, pe baza expertizei transferate de Kiev. Premierul Jonas Gahr Støre a legat explicit această cooperare de lecțiile militare ale Ucrainei din război. „Putem învăța din experiențele prin care trece Ucraina în această luptă dificilă, câștigată cu mari sacrificii, împotriva agresiunii ruse.” Context: sprijin financiar pe termen lung pentru Kiev Norvegia a fost, alături de țările nordice și baltice, un susținător constant al Ucrainei. Guvernul condus de Støre a stabilit un plan de finanțare pe termen lung pentru Kiev, susținut de toate partidele din parlament, în valoare de aproximativ 28 de miliarde de dolari (aprox. 126 miliarde lei) pentru perioada 2023–2030, ceea ce plasează Norvegia între cei mai generoși susținători ai Ucrainei raportat la populație. Legătura cu discuțiile din Germania În aceeași zi, Volodimir Zelenski s-a aflat la Berlin, unde s-a întâlnit cu cancelarul german Friedrich Merz. Potrivit informațiilor citate, cei doi au convenit asupra unor planuri de cooperare în domeniul apărării, inclusiv un acord privind producția de drone, despre care Zelenski a spus că ar putea deveni „unul dintre cele mai mari de acest tip din Europa”. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre parametrii acestui acord. [...]
Serbia vrea să ajungă la o producție de până la 80.000 de drone în doi ani, printr-un parteneriat 50-50 cu Israelul , mizând pe transfer de tehnologie și pe capacități industriale locale, potrivit G4Media . Ținta, dacă se materializează, ar ridica semnificativ volumul de producție al industriei de apărare sârbe și ar consolida o linie de fabricație cu potențial de utilizare operațională rapidă. Planul a fost prezentat de președintele Serbiei, Aleksandar Vučić , care a spus că asocierea „în proporție de 50-50” ar urma să combine tehnologia israeliană cu infrastructura și capacitățile de producție ale Serbiei. În această formulă, Israelul ar furniza know-how și „tehnologie de ultimă generație”, iar Serbia ar pune la dispoziție infrastructura pentru producție și dezvoltare. În ținta de producție intră și muniții de tip „loitering” (muniții rătăcitoare, care pot sta în aer până identifică o țintă), precum și sisteme fabricate pe plan intern. Vučić a afirmat că obiectivul este fabricarea a „până la 80.000 de drone” în aproximativ doi ani. Ce se schimbă operațional pentru industria sârbă de apărare Serbia și-a extins în ultimii ani capacitățile de drone ale industriei sale de apărare, dezvoltând sisteme pentru misiuni de atac și de informații, iar o parte dintre acestea „au intrat deja în uz operațional”, conform informațiilor citate. Anunțul se leagă și de un plan mai amplu, dezvăluit la sfârșitul anului trecut, privind deschiderea unei unități de producție de drone „la scară largă”. Contextul relației cu Israelul Serbia a furnizat muniție Israelului în timpul războiului în curs, în condițiile în care „mai multe țări europene au suspendat exporturile de echipamente de apărare către Israel”, mai notează materialul. Informația despre planul comun este relatată de ynetnews.com, conform G4Media. [...]
Ucraina își mută o parte din luptă pe platforme fără pilot , după ce armata a ocupat o poziție a trupelor ruse într-o operațiune „complet robotizată”, fără participarea directă a vreunui militar ucrainean la lupte, potrivit TVR Info . Președintele Volodimir Zelenski a prezentat sistemele folosite și a legat mesajul de cooperarea militară cu Germania, unde a anunțat acorduri de 4 miliarde de euro. Operațiune „fără infanterie”: ce spune Zelenski că s-a întâmplat pe front Zelenski a afirmat că o poziție inamică a fost cucerită „exclusiv cu ajutorul unor platforme fără pilot: sisteme terestre și drone”. În relatarea sa, mai mulți soldați ruși s-ar fi predat fără intervenția directă a infanteriștilor ucraineni. Tot el a susținut că echipamentele robotizate terestre au îndeplinit deja peste 22.000 de misiuni pe front în doar trei luni. La ce sunt folosite sistemele robotizate terestre Potrivit materialului, aceste sisteme sunt prezentate ca având rolul de a reduce expunerea soldaților pe câmpul de luptă și pot fi utilizate pentru: transport de muniție; evacuarea răniților; amplasarea de mine explozive; colectarea de informații; deschiderea focului asupra inamicului. Componenta economică: acorduri de apărare de 4 miliarde de euro și producție de drone În timpul unei vizite la Berlin, Zelenski s-a întâlnit cu cancelarul Friedrich Merz și membri ai guvernului german, iar Germania și Ucraina au încheiat acorduri de cooperare în domeniul apărării în valoare de 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). Merz a spus că „nicio industrie de apărare nu este mai inovatoare decât cea a Ucrainei” și a transmis că Germania va pune în aplicare „din prima zi” noul parteneriat strategic. Pachetul include și un acord privind producția de drone, despre care Zelenski a declarat că ar putea deveni una dintre cele mai mari inițiative de acest fel din Europa. Context: atacuri asupra civililor și lovituri asupra infrastructurii TVR Info mai notează că atacurile Rusiei continuă să facă victime în rândul civililor: cel puțin cinci persoane au fost ucise și 27 rănite într-un atac cu rachete asupra orașului Dnipro. De asemenea, a fost lovit portul Izmail din regiunea Odesa, unde ar fi fost distruse cel puțin șase case, precum și autoturisme și mijloace de transport în comun. În paralel, armata ucraineană a anunțat că a atacat peste noapte depozite de drone și muniții în regiunile Donețk și Zaporojie controlate de Rusia. Analiști și oficiali occidentali citați în material susțin că Ucraina ar fi avut în ultimele luni mai multe succese pe câmpul de luptă decât Rusia și ar fi perturbat ofensiva de primăvară a Kremlinului. [...]
MApN spune că exercițiul Orion 26 a testat capacitatea de reacție coordonată cu NATO , într-un mesaj care pune accent pe interoperabilitate – adică pe faptul că forțele din mai multe țări pot lua decizii și acționa împreună, după aceleași proceduri. Informațiile apar în Antena 3 , care citează comunicarea Ministerului Apărării Naționale . Potrivit MApN, militarii români au participat, alături de aliați, la exercițiul multinațional Orion 26, descris drept „cea mai amplă simulare a unui conflict major în Europa”. Mesajul ministerului susține că forțele participante „au acționat ca un singur corp”, iar România ar fi pregătită să răspundă „coordonat oricărei provocări”. Ce a urmărit exercițiul, din perspectiva MApN În comunicarea citată, ministerul indică trei componente ale interoperabilității pe care Orion 26 le-ar fi pus în practică: decizii rapide și sincronizate între națiunile participante; acțiune „multi-domeniu”, cu cooperare pe uscat, în aer și în spațiul cibernetic; utilizarea standardelor NATO, prin proceduri identice. Context operațional: misiune navală în Marea Neagră Separat de exercițiul Orion 26, MApN a anunțat că vânătorul de mine M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” și-a încheiat participarea la a IX-a activare a grupării MCM Black Sea , după misiuni de supraveghere și recunoaștere pentru siguranța navigației în Marea Neagră, în perioada 22 martie – 4 aprilie. Ministerul leagă această participare de „angajamentul României pentru securitatea maritimă în regiune” și de consolidarea cooperării cu aliații și partenerii. [...]
