Știri
Știri din categoria Transport și logistică

Criza din Orientul Mijlociu schimbă brusc prețurile biletelor de avion, iar efectul imediat este o piață „răsturnată”: unele zboruri lung-curier către destinații exotice au ajuns mai ieftine decât rute scurte, pe fondul scăderii cererii din motive de siguranță, potrivit economedia.ro.
În același timp, costurile mai mari cu combustibilul de aviație (kerosen) împing tarifele în sus: dublarea costului combustibilului a generat scumpiri de 10–15% în Europa și de 30% la nivel global, iar experții citați avertizează că, dacă tensiunile continuă, prețurile medii ar putea urca cu peste 50%.
Analiza indică o creștere medie de 13,6% față de anul trecut pe rutele naționale italiene, cu vârfuri de peste 60% în unele cazuri. Cea mai afectată rută a fost Milano Malpensa–Brindisi (+59%), urmată de Genova–Catania (+36%), Veneția–Brindisi (+35%) și Torino–Brindisi (+28%).
Un exemplu de nivel al prețurilor: un bilet dus-întors Milano Linate–Catania pornea de la 577 de euro (aprox. 2.940 lei).
Paradoxul semnalat în material este că temerile călătorilor au redus „drastic” cererea către destinații precum Maldive, Seychelles, Sharm el-Sheikh, Hong Kong și Thailanda, iar prețurile au scăzut în consecință. Astfel, un zbor către o destinație exotică poate ajunge mai ieftin decât unul către sudul Italiei.
Totodată, se vede o reorientare a rezervărilor către rute cu escală în hub-uri alternative precum Istanbul, Atena și Belgrad, care pot fi mai ieftine decât zborurile directe.
Pe partea comercială, Volotea a pus în vânzare 200.000 de locuri la prețuri de la 9 euro (aprox. 46 lei), într-o competiție directă cu Ryanair, Wizz Air și easyJet, în timp ce acestea din urmă sunt așteptate să crească prețurile în săptămânile următoare.
În paralel, asociațiile de consumatori avertizează că majorările pot afecta „continuitatea teritorială” (accesul la transport între regiuni). JetBlue a anunțat deja scumpirea tarifelor pentru bagaje, invocând creșterea costurilor operaționale, iar unele estimări citate indică faptul că, incluzând taxele suplimentare, costul total al unui bilet ar putea crește chiar și cu 500%.
„Criza din Orientul Mijlociu se reflectă asupra tarifelor aeriene, cu majorări generalizate datorate costurilor mai mari deja suportate de companii”, a declarat Gabriele Melluso, președintele Assoutenti.
Ce urmează depinde de durata crizei: materialul indică riscul unor scumpiri suplimentare la nivel mediu, în timp ce pe anumite destinații afectate de scăderea cererii pot continua ajustările în jos ale tarifelor.
Recomandate

Ryanair avertizează că ar putea anula zboruri din iunie dacă aprovizionarea Europei cu kerosen este perturbată de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit AGERPRES , care citează Reuters. Directorul general al operatorului low-cost irlandez, Michael O’Leary , a spus că Ryanair discută zilnic cu furnizorii de combustibil din Europa pentru a evalua riscurile, în condițiile în care aceștia ar fi indicat că aprovizionarea rămâne stabilă până la finalul lunii mai. În scenariul în care conflictul se prelungește, compania ar putea ajunge să reducă capacitatea sau să anuleze zboruri în plin sezon de vară, când cererea este ridicată. „Dacă acest conflict continuă până la final lunii aprilie, există riscuri legate de aprovizionare de la începutul lunii iunie. Dacă continuă în mai, atunci nu știm ce va urma. Există un risc de 10% - 20% privind aprovizionarea cu combustibili în iunie, sau iulie sau august, atunci când și alte companii aeriene vor începe să analizeze anularea zborurilor sau reducerea capacității”. O’Leary a precizat că a vorbit anterior despre posibile perturbări încă din mai, dar ulterior și-a corectat declarația. El a mai spus că, dacă va fi nevoie, Ryanair ar decide săptămânal ce zboruri să anuleze, cu accent pe aeroporturile unde ar apărea penurii de carburanți. În același timp, șeful companiei a subliniat că perioada iunie-septembrie este cea mai profitabilă pentru operatori, iar Ryanair „nu-și permite luxul” de a reduce rutele; Marea Britanie ar fi, în opinia sa, cea mai expusă piață europeană, pe fondul importurilor mari de petrol din Kuweit. Riscul este susținut și de estimări ale Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA), potrivit cărora 25%-30% din cererea de kerosen a Europei provine din Golf, ceea ce face continentul vulnerabil la șocuri de aprovizionare. În plus, Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), a avertizat că perturbarea aprovizionării cu petrol din Orientul Mijlociu va crește în aprilie și va începe să afecteze economia europeană, cele mai mari probleme fiind deficitul de kerosen și motorină. Pe piață, reacția investitorilor a fost, totuși, pozitivă: acțiunile companiilor aeriene europene au crescut miercuri, după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Statele Unite ar putea opri atacurile militare asupra Iranului în două-trei săptămâni, iar titlurile Ryanair aveau un avans de 4,1%. O’Leary a mai spus că Ryanair nu vede, deocamdată, un efect semnificativ asupra prețurilor biletelor și că se așteaptă la o creștere anuală de 3%-4% a tarifelor în perioada aprilie-iunie, în timp ce traficul de pasageri ar urma să avanseze cu aproximativ 5%. [...]

Wizz Air realocă 60-70% din capacitatea din Orientul Mijlociu înapoi către Europa , potrivit Profit.ro , într-o repoziționare operațională anunțată pe fondul scumpirii combustibililor. Compania transmite că are o protecție parțială față de volatilitatea prețului la carburant prin „fuel hedging” (acoperire prin instrumente financiare care fixează, în avans, o parte din costul combustibilului). Mesajul Wizz Air este că această poziție „ne protejează”, în contextul creșterii costurilor. „Poziția noastră de «fuel hedging» ne protejează. Realocăm aproximativ 60-70% din capacitatea din Orientul Mijlociu înapoi către Europa.” Repoziționarea vizează mutarea unei părți semnificative a capacității (în termeni operaționali, aeronave și ore de zbor alocate) de pe rutele din Orientul Mijlociu către rețeaua europeană, unde compania își concentrează din nou o parte mai mare a operațiunilor. Din perspectiva pieței, decizia contează deoarece combustibilul este unul dintre cele mai mari costuri pentru o companie aeriană, iar ajustarea rapidă a capacității între regiuni este un instrument prin care operatorii încearcă să protejeze marjele și să limiteze expunerea la șocuri de preț. Profit.ro nu indică, în fragmentul disponibil, un calendar detaliat al mutării capacității sau rutele afectate. [...]

Un tren Alstom Coradia a coborât timpul de parcurs Simeria–Sighișoara la 81 de minute, ridicând viteza medie la 125 km/h , un reper care arată efectul concret al modernizării pe una dintre rutele importante din Ardeal, potrivit profit.ro . Noua performanță a fost obținută cu 3 opriri pe traseu. Publicația notează că este un „record de viteză” pentru circulația cu trenul în România pe această rută. Ce s-a schimbat operațional pe rută Pe distanța Simeria–Sighișoara, de 169 km, trenul a realizat un timp de 81 de minute, față de recordul anterior menționat în material: în iunie 2023, un tren Dacia parcurgea aceeași rută în 96 de minute. Comparativ cu situația de dinaintea modernizării, în „anul-etalon 1995”, durata era de 130 de minute pe aceeași rută, conform Asociației Pro Infrastructură, citată de profit.ro. În termeni relativi, rama electrică este cu 38% mai rapidă decât trenurile din 1995, mai arată sursa. Context: livrări de material rulant și ce urmează În paralel, profit.ro amintește că grupul francez Alstom a livrat României prima locomotivă electrică Traxx pentru transport feroviar de pasageri, cu viteză maximă de până la 200 km/h, locomotivă care a parcurs deja etapa de Recepție Preliminară. Locomotiva face parte dintr-un contract pentru 16 unități semnat în 2024, fiind produsă la uzina Alstom din Kassel (Germania), iar livrările ar urma să continue pe parcursul anului 2026. Separat, în februarie a fost anunțat că CFR Călători a recepționat până atunci, de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară, zece rame noi Alstom Coradia, dintr-un lot de 12. [...]

Ministrul Transporturilor, Ciprian-Constantin Șerban, a anunțat semnarea a trei contracte de finanțare pentru achiziția de vehicule electrice și dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare la Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciul de Protecție și Pază (SPP), potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut printr-o postare pe Facebook , iar proiectele sunt finanțate integral din Fondul pentru Modernizare, un instrument european destinat investițiilor în energie și reducerea emisiilor. Conform ministrului, pachetul include atât cumpărarea de vehicule electrice, cât și instalarea punctelor de încărcare necesare operării acestora. Ministrul a încadrat aceste investiții într-o strategie mai largă de reducere a emisiilor și de creștere a eficienței energetice în instituțiile publice, pe fondul presiunilor europene pentru decarbonizare (reducerea emisiilor de dioxid de carbon). Mesajul central este că administrația publică ar trebui să fie prima care adoptă soluții de transport mai puțin poluante. „Astăzi, am semnat trei contracte de finanțare cu Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază. Investițiile, finanțate integral prin Fondul pentru Modernizare, vizează achiziția de vehicule electrice și dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare. Decarbonizarea transportului trebuie să înceapă de la stat. Nu putem cere sectorului privat să accelereze tranziția dacă instituțiile publice nu dau exemplu.” În aceeași postare, ministrul susține că proiectele ar urma să reducă emisiile de CO₂, să scadă costurile de operare și să crească independența energetică a instituțiilor beneficiare. El leagă, totodată, investițiile în mobilitate electrică de obiective mai largi, care țin de securitate și sustenabilitate. Oficialul mai afirmă că ministerul intenționează să continue utilizarea Fondului pentru Modernizare pentru proiecte similare, cu obiectivul unui sistem de transport „mai curat, eficient și sustenabil”. În informațiile publicate nu sunt menționate valori ale contractelor, numărul de vehicule sau termenele de implementare. [...]

Redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne neclară , potrivit Biziday , care citează informații din Associated Press și Bloomberg despre condițiile armistițiului dintre SUA și Iran și despre posibile taxe de tranzit. Associated Press citează „un oficial din regiune, implicat direct în negocieri”, potrivit căruia planul de încetare a focului pentru două săptămâni ar include „o permisiune acordată atât Iranului, cât și Omanului, de a percepe taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz”. Miza este majoră pentru transportul maritim, în condițiile în care strâmtoarea este principala ieșire din Golful Persic. În același timp, notează Bloomberg , „detalii cheie rămân incerte”: Iranul susține că a acceptat două săptămâni de trecere în siguranță, „în coordonare cu forțele sale armate și în cadrul unor limitări tehnice”, în timp ce Donald Trump a vorbit despre „o DESCHIDERE COMPLETĂ, IMEDIATĂ și SIGURĂ”. Nu este limpede dacă părțile au convenit asupra unor plăți de tranzit și nici de când ar urma să se aplice. Armatorii încearcă să înțeleagă rapid condițiile armistițiului, care ar putea debloca temporar Strâmtoarea Hormuz și ar crea o ieșire pentru peste 800 de nave blocate în Golful Persic. Într-o postare separată pe rețelele de socializare, Trump a mai spus că „SUA vor ajuta la creșterea traficului maritim și vor rămâne prezente pentru a asigura fluxul”. Totuși, reacția din piață este prudentă. Bloomberg arată că în Golf sunt peste 800 de nave, cu aproximativ 20 de mii de marinari civili la bord, blocate de mai bine de 40 de zile, iar înainte de declanșarea războiului circa 135 de nave treceau zilnic prin strâmtoare. În primele circa cinci ore de la anunțarea armistițiului (până la ora 8 dimineața), doar două nave au intrat în strâmtoare, dintre care una era un petrolier iranian aflat sub sancțiuni internaționale, ambele îndreptându-se spre apele teritoriale iraniene. „Nu poți reporni fluxurile de transport maritim global în 24 de ore. Proprietarii de petroliere, asigurătorii și echipajele trebuie să creadă că riscul s-a redus de fapt – nu doar s-a întrerupt”, a declarat pentru Bloomberg Jennifer Parker, profesor asociat la Institutul de Apărare și Securitate al Universității din Australia de Vest. Datele Kpler, citate de Bloomberg, indică faptul că navele care transportă combustibili reprezintă cea mai mare parte a flotei blocate: 426 de petroliere cu țiței și carburanți, 34 de nave cu GPL (gaz petrolier lichefiat) și 19 nave cu GNL (gaze naturale lichefiate). Restul transportă materii prime, produse agricole sau containere cu mărfuri pentru comerțul obișnuit. În paralel, presa internațională a relatat că unele nave ar fi tranzitat și anterior, plătind taxe de circa două milioane de dolari per navă, echivalentul a aproximativ 10 dolari pe barilul de petrol transportat. [...]

Alstom a livrat către ARF prima locomotivă electrică Traxx Passenger de serie , parte dintr-un contract pentru 16 unități semnat în 2024, potrivit Digi24 . Compania spune că programul de testare necesar autorizării a fost finalizat, iar locomotiva este pregătită pentru exploatare la viteze de până la 200 km/oră. Livrarea este legată de contractul semnat cu Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) în ianuarie 2024, iar următoarea etapă este testarea de anduranță la nivel de flotă, care ar urma să înceapă „în următoarele săptămâni”, în paralel cu instruirea mecanicilor. Alstom mai precizează că livrările vor continua pe parcursul anului 2026. „Alstom, lider global în mobilitate inteligentă şi sustenabilă, a livrat prima locomotivă electrică Traxx Passenger de serie produsă pentru Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), marcând un reper important către o nouă generaţie de servicii pentru pasageri – mai curate, mai rapide şi mai eficiente – în baza contractului semnat cu ARF în ianuarie 2024”, anunţă compania. Conform ARF, noile locomotive electrice vor circula pe rute de pe rețeaua feroviară publică electrificată, între care: Dej–Brașov–București–Constanța, Timișoara–Arad–Brașov–București–Constanța, Timișoara–Cluj-Napoca–Iași și Iași/Suceava–București–Constanța. Din punct de vedere tehnic, locomotivele sunt echipate cu două boghiuri (ansamblul de roți și suspensie) cu motoare de tracțiune complet suspendate și pot remorca până la 16 vagoane de pasageri, ceea ce crește capacitatea de transport. Ele sunt dotate și cu ERTMS (Sistemul European de Management al Traficului Feroviar), o soluție de semnalizare și control care urmărește creșterea siguranței și a interoperabilității între rețele. Contractul pentru cele 16 locomotive Traxx include servicii de mentenanță și reparații pe 20 de ani, cu opțiunea de prelungire cu încă 20 de ani. Alstom mai menționează că locomotivele Traxx au fost omologate în 20 de țări, parcurg anual peste 300 de milioane de kilometri și că, din 2000, au fost vândute peste 3.000 de unități. [...]