Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Profiturile firmelor din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008–2024, în timp ce cifra de afaceri s-a majorat de „doar” 7 ori, arată o amplă analiză publicată de Termene.ro. Datele evidențiază o evoluție spectaculoasă a sectorului logistic, dominat de companii românești care au reușit să se capitalizeze și să devină competitive inclusiv pe piețele externe. Cel mai bun an pentru industrie a fost 2022, cu profituri record și o eficiență operațională superioară.
Transformarea sectorului a fost susținută de investiții în flotă, digitalizare, dar și de creșterea accelerată a cererii de transport internațional, mai ales după 2010, când România a devenit un nod logistic relevant în Europa de Est. În ciuda pandemiei, crizei energetice sau modificărilor legislative privind detașarea șoferilor, firmele au continuat să se adapteze și să genereze profituri solide.
„Creșterea profitabilității a fost mai rapidă decât a volumului de afaceri, semn că firmele au devenit mai eficiente în administrarea costurilor și adaptarea la piață”, explică autorii analizei Termene.
Un alt aspect interesant este faptul că doar 20% dintre firme generează 80% din profitul total al sectorului, ceea ce arată o concentrare puternică a performanței în mâinile unor jucători mari și medii, cu activitate preponderent internațională.
Anul 2022 a marcat cel mai bun rezultat din ultimii 15 ani, cu un profit total de peste 3,3 miliarde lei. Această performanță a fost atinsă pe fondul:
Totuși, anii 2023 și 2024 au adus o stagnare a marjelor, din cauza costurilor ridicate cu personalul, inflației și incertitudinii legislative din Europa privind Pachetul Mobilitate.
Deși creșterea istorică este semnificativă, jucătorii din piață se confruntă în prezent cu:
Totuși, România rămâne un punct strategic în rețelele de transport continental, iar capacitatea firmelor de a livra eficiență și adaptabilitate rămâne un atu-cheie pentru viitor.
Recomandate
Scumpirea propusă a metroului până la 7 lei/călătorie riscă să amplifice presiunea pe subvențiile publice și să declanșeze un val de majorări în transportul din București , într-un moment în care finanțarea Metrorex este deja puternic dependentă de bugetul de stat, potrivit Ziarul Financiar . Propunerea de creștere a tarifelor a fost votată sâmbătă în Consiliul de Administrație al Metrorex, iar decizia finală „urmează să fie analizată de autorități”. Ciprian Șerban a declarat că măsura va fi evaluată din perspectiva sustenabilității. În paralel, nemulțumirea publică a crescut rapid: o petiție inițiată de SENS pe platforma Declic, adresată Metrorex, Guvernului și Ministerului Transporturilor, a strâns peste 11.500 de semnături. Inițiatorii susțin că scumpirea lovește mai ales persoanele vulnerabile, în context economic dificil și pe fondul măsurilor de austeritate. Ce se schimbă la tarife și de ce contează Noua propunere vizează creșterea prețului unei călătorii cu metroul de la 5 lei la 7 lei, începând din mai 2026. În ianuarie 2025, tariful urcase deja de la 3 lei la 5 lei, justificarea de atunci fiind „echilibrarea bugetului” și reducerea cheltuielilor de exploatare. Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că o asemenea succesiune de scumpiri „nu are precedent” în transportul public din România și ar trebui susținută de o motivație economică solidă, reflectată în calitatea serviciilor. „Vorbim despre o scumpire succesivă fără absolut niciun precedent pe piaţa transporturilor de călători din România. (…) O majorare tarifară de o asemenea amploare ar trebui să fie susţinută de o motivaţie economică solidă şi vizibilă în calitatea serviciilor” Presiunea bugetară: subvenții mari, structură de costuri contestată În material se arată că veniturile din bilete și abonamente sunt insuficiente pentru funcționarea sistemului, iar Metrorex se bazează anual pe subvenții de la bugetul de stat care depășesc 700–800 de milioane de lei. Datele bugetare din 2025 indică o structură de cheltuieli dominată de costurile cu personalul: 37,95% din buget (aprox. 1,05 miliarde de lei) pentru salarii și sporuri, sumă mai mare decât totalul cheltuielilor de exploatare; 25,07% din buget (aprox. 697 de milioane de lei) pentru bunuri și servicii esențiale (energie, mentenanță, piese de schimb). Negrescu susține că, în practică, călătorii se confruntă cu aglomerație, trenuri vechi fără aer condiționat și întârzieri în livrarea noilor garnituri, ceea ce pune sub semnul întrebării legătura dintre scumpire și îmbunătățirea serviciilor. Efect de contagiune: și STB ia în calcul scumpiri La scurt timp după apariția informațiilor despre scumpirea metroului, Societatea de Transport București (STB) a anunțat că ia în calcul majorarea tarifului de la 3 lei la 5 lei/călătorie, proiect discutat în Adunarea Generală a Acționarilor. Reprezentanții STB afirmă că măsura nu ar aduce neapărat venituri suplimentare, deoarece diferența ar fi compensată prin subvenția oferită de Primăria Capitalei, însă ar îmbunătăți fluxul de numerar. Decizia finală nu a fost adoptată. În perioada următoare, miza se mută pe analiza autorităților asupra propunerii Metrorex și pe modul în care eventualele majorări vor fi justificate public, inclusiv prin raportare la calitatea serviciilor și la impactul bugetar al subvențiilor. [...]
Noile troleibuze Yutong U12 din București nu pot fi puse în mișcare dacă șoferul nu trece un test de alcool , o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care STB gestionează plecările în traseu și riscul de incidente. Informațiile apar în mediafax.ro , care citează o informare a Societății de Transport București. STB spune că noile troleibuze Yutong U12, introduse de câteva zile pe liniile 86, 93 și 97, sunt echipate din fabrică cu un sistem de tip „alcohol interlock” – practic, un alcooltest conectat la sistemul de pornire. Șoferul trebuie să sufle în dispozitiv înainte de plecare, iar vehiculul pornește doar dacă rezultatul este negativ. Este vorba despre 22 de troleibuze nou achiziționate. Potrivit STB, tehnologia este folosită deja în Europa, cu scopul de a reduce riscurile și de a crește siguranța în transportul public. Ce se schimbă în exploatare Din perspectiva operării, introducerea „alcohol interlock” mută controlul de la o verificare punctuală la o condiție tehnică obligatorie pentru fiecare plecare. Concret, troleibuzul nu poate intra în circulație dacă testul nu este trecut, ceea ce poate influența disciplina de exploatare și procedurile de început de tură. Unde circulă și ce specificații mai au STB precizează că troleibuzele circulă pe liniile 86, 93 și 97 și că au fost puse în circulație începând de luni, 30 martie 2026. Pe lângă sistemul de testare a alcoolului, vehiculele includ dotări precum aer condiționat, prize USB (tip A și C), afișaje digitale, podea coborâtă cu rampă și interior modern. Un element operațional menționat este autonomia de minimum 20 km pe baterie, care permite continuarea deplasării și în situații de întrerupere a rețelei de contact sau lucrări. [...]
Criza din Orientul Mijlociu schimbă brusc prețurile biletelor de avion , iar efectul imediat este o piață „răsturnată”: unele zboruri lung-curier către destinații exotice au ajuns mai ieftine decât rute scurte, pe fondul scăderii cererii din motive de siguranță, potrivit economedia.ro . În același timp, costurile mai mari cu combustibilul de aviație (kerosen) împing tarifele în sus: dublarea costului combustibilului a generat scumpiri de 10–15% în Europa și de 30% la nivel global, iar experții citați avertizează că, dacă tensiunile continuă, prețurile medii ar putea urca cu peste 50%. Scumpiri puternice pe rutele interne din Italia, de Paște Analiza indică o creștere medie de 13,6% față de anul trecut pe rutele naționale italiene, cu vârfuri de peste 60% în unele cazuri. Cea mai afectată rută a fost Milano Malpensa–Brindisi (+59%), urmată de Genova–Catania (+36%), Veneția–Brindisi (+35%) și Torino–Brindisi (+28%). Un exemplu de nivel al prețurilor: un bilet dus-întors Milano Linate–Catania pornea de la 577 de euro (aprox. 2.940 lei). De ce unele destinații exotice s-au ieftinit: cererea a căzut Paradoxul semnalat în material este că temerile călătorilor au redus „drastic” cererea către destinații precum Maldive, Seychelles, Sharm el-Sheikh, Hong Kong și Thailanda, iar prețurile au scăzut în consecință. Astfel, un zbor către o destinație exotică poate ajunge mai ieftin decât unul către sudul Italiei. Totodată, se vede o reorientare a rezervărilor către rute cu escală în hub-uri alternative precum Istanbul, Atena și Belgrad, care pot fi mai ieftine decât zborurile directe. Reacții în piață: promoții, dar și presiune pentru scumpiri și taxe Pe partea comercială, Volotea a pus în vânzare 200.000 de locuri la prețuri de la 9 euro (aprox. 46 lei), într-o competiție directă cu Ryanair, Wizz Air și easyJet, în timp ce acestea din urmă sunt așteptate să crească prețurile în săptămânile următoare. În paralel, asociațiile de consumatori avertizează că majorările pot afecta „continuitatea teritorială” (accesul la transport între regiuni). JetBlue a anunțat deja scumpirea tarifelor pentru bagaje, invocând creșterea costurilor operaționale, iar unele estimări citate indică faptul că, incluzând taxele suplimentare, costul total al unui bilet ar putea crește chiar și cu 500%. „Criza din Orientul Mijlociu se reflectă asupra tarifelor aeriene, cu majorări generalizate datorate costurilor mai mari deja suportate de companii”, a declarat Gabriele Melluso, președintele Assoutenti. Ce urmează depinde de durata crizei: materialul indică riscul unor scumpiri suplimentare la nivel mediu, în timp ce pe anumite destinații afectate de scăderea cererii pot continua ajustările în jos ale tarifelor. [...]
Un tren Alstom Coradia a coborât timpul de parcurs Simeria–Sighișoara la 81 de minute, ridicând viteza medie la 125 km/h , un reper care arată efectul concret al modernizării pe una dintre rutele importante din Ardeal, potrivit profit.ro . Noua performanță a fost obținută cu 3 opriri pe traseu. Publicația notează că este un „record de viteză” pentru circulația cu trenul în România pe această rută. Ce s-a schimbat operațional pe rută Pe distanța Simeria–Sighișoara, de 169 km, trenul a realizat un timp de 81 de minute, față de recordul anterior menționat în material: în iunie 2023, un tren Dacia parcurgea aceeași rută în 96 de minute. Comparativ cu situația de dinaintea modernizării, în „anul-etalon 1995”, durata era de 130 de minute pe aceeași rută, conform Asociației Pro Infrastructură, citată de profit.ro. În termeni relativi, rama electrică este cu 38% mai rapidă decât trenurile din 1995, mai arată sursa. Context: livrări de material rulant și ce urmează În paralel, profit.ro amintește că grupul francez Alstom a livrat României prima locomotivă electrică Traxx pentru transport feroviar de pasageri, cu viteză maximă de până la 200 km/h, locomotivă care a parcurs deja etapa de Recepție Preliminară. Locomotiva face parte dintr-un contract pentru 16 unități semnat în 2024, fiind produsă la uzina Alstom din Kassel (Germania), iar livrările ar urma să continue pe parcursul anului 2026. Separat, în februarie a fost anunțat că CFR Călători a recepționat până atunci, de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară, zece rame noi Alstom Coradia, dintr-un lot de 12. [...]
Ministrul Transporturilor, Ciprian-Constantin Șerban, a anunțat semnarea a trei contracte de finanțare pentru achiziția de vehicule electrice și dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare la Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciul de Protecție și Pază (SPP), potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut printr-o postare pe Facebook , iar proiectele sunt finanțate integral din Fondul pentru Modernizare, un instrument european destinat investițiilor în energie și reducerea emisiilor. Conform ministrului, pachetul include atât cumpărarea de vehicule electrice, cât și instalarea punctelor de încărcare necesare operării acestora. Ministrul a încadrat aceste investiții într-o strategie mai largă de reducere a emisiilor și de creștere a eficienței energetice în instituțiile publice, pe fondul presiunilor europene pentru decarbonizare (reducerea emisiilor de dioxid de carbon). Mesajul central este că administrația publică ar trebui să fie prima care adoptă soluții de transport mai puțin poluante. „Astăzi, am semnat trei contracte de finanțare cu Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază. Investițiile, finanțate integral prin Fondul pentru Modernizare, vizează achiziția de vehicule electrice și dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare. Decarbonizarea transportului trebuie să înceapă de la stat. Nu putem cere sectorului privat să accelereze tranziția dacă instituțiile publice nu dau exemplu.” În aceeași postare, ministrul susține că proiectele ar urma să reducă emisiile de CO₂, să scadă costurile de operare și să crească independența energetică a instituțiilor beneficiare. El leagă, totodată, investițiile în mobilitate electrică de obiective mai largi, care țin de securitate și sustenabilitate. Oficialul mai afirmă că ministerul intenționează să continue utilizarea Fondului pentru Modernizare pentru proiecte similare, cu obiectivul unui sistem de transport „mai curat, eficient și sustenabil”. În informațiile publicate nu sunt menționate valori ale contractelor, numărul de vehicule sau termenele de implementare. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne neclară , potrivit Biziday , care citează informații din Associated Press și Bloomberg despre condițiile armistițiului dintre SUA și Iran și despre posibile taxe de tranzit. Associated Press citează „un oficial din regiune, implicat direct în negocieri”, potrivit căruia planul de încetare a focului pentru două săptămâni ar include „o permisiune acordată atât Iranului, cât și Omanului, de a percepe taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz”. Miza este majoră pentru transportul maritim, în condițiile în care strâmtoarea este principala ieșire din Golful Persic. În același timp, notează Bloomberg , „detalii cheie rămân incerte”: Iranul susține că a acceptat două săptămâni de trecere în siguranță, „în coordonare cu forțele sale armate și în cadrul unor limitări tehnice”, în timp ce Donald Trump a vorbit despre „o DESCHIDERE COMPLETĂ, IMEDIATĂ și SIGURĂ”. Nu este limpede dacă părțile au convenit asupra unor plăți de tranzit și nici de când ar urma să se aplice. Armatorii încearcă să înțeleagă rapid condițiile armistițiului, care ar putea debloca temporar Strâmtoarea Hormuz și ar crea o ieșire pentru peste 800 de nave blocate în Golful Persic. Într-o postare separată pe rețelele de socializare, Trump a mai spus că „SUA vor ajuta la creșterea traficului maritim și vor rămâne prezente pentru a asigura fluxul”. Totuși, reacția din piață este prudentă. Bloomberg arată că în Golf sunt peste 800 de nave, cu aproximativ 20 de mii de marinari civili la bord, blocate de mai bine de 40 de zile, iar înainte de declanșarea războiului circa 135 de nave treceau zilnic prin strâmtoare. În primele circa cinci ore de la anunțarea armistițiului (până la ora 8 dimineața), doar două nave au intrat în strâmtoare, dintre care una era un petrolier iranian aflat sub sancțiuni internaționale, ambele îndreptându-se spre apele teritoriale iraniene. „Nu poți reporni fluxurile de transport maritim global în 24 de ore. Proprietarii de petroliere, asigurătorii și echipajele trebuie să creadă că riscul s-a redus de fapt – nu doar s-a întrerupt”, a declarat pentru Bloomberg Jennifer Parker, profesor asociat la Institutul de Apărare și Securitate al Universității din Australia de Vest. Datele Kpler, citate de Bloomberg, indică faptul că navele care transportă combustibili reprezintă cea mai mare parte a flotei blocate: 426 de petroliere cu țiței și carburanți, 34 de nave cu GPL (gaz petrolier lichefiat) și 19 nave cu GNL (gaze naturale lichefiate). Restul transportă materii prime, produse agricole sau containere cu mărfuri pentru comerțul obișnuit. În paralel, presa internațională a relatat că unele nave ar fi tranzitat și anterior, plătind taxe de circa două milioane de dolari per navă, echivalentul a aproximativ 10 dolari pe barilul de petrol transportat. [...]
