Știri
Premierul Ilie Bolojan spune că stabilitatea guvernării depinde de gestionarea unei coaliții largi , potrivit News.ro , care redă un interviu acordat publicației franceze Le Figaro. Bolojan afirmă că România guvernează „cu o coaliție de patru partide, de la stânga la dreapta”, într-un context politic fragmentat după alegerile din 2024, când „niciun partid nu are mai mult de 25%” în Parlament. În acest cadru, premierul susține că menținerea stabilității a fost o prioritate. „Guvernăm, aşadar, cu o coaliţie de patru partide, de la stânga la dreapta. Nu este uşor să gestionezi această coaliţie, iar menţinerea stabilităţii guvernamentale a fost, de asemenea, o prioritate. Cu o anumită înţelepciune politică, am reuşit să păstrăm această stabilitate.” În plan economic, premierul compară situația României cu cea a Franței, invocând deficite bugetare ridicate și costuri mari de finanțare. El spune că, la preluarea mandatului, deficitul României era de 9,3% și că reducerea lui a devenit o prioritate, pe fondul dobânzilor „foarte mari” și al unor „marje de dezvoltare” limitate. Bolojan leagă tensiunile politice și sociale de evoluția prețurilor, menționând că inflația a ajuns la 10%, ceea ce ar fi alimentat un vot antisistem puternic. În același context, el vorbește despre o percepție de nedreptate și despre distanța dintre clasa politică și nevoile populației. Pe zona de reforme, premierul spune că Executivul a acționat rapid și a adoptat mai multe pachete de măsuri, atât pentru creșterea veniturilor bugetare, cât și pentru reducerea unor cheltuieli ale statului. Printre exemplele date se află modificarea regulilor privind pensionarea magistraților, unde, potrivit lui, judecătorii puteau ieși la pensie la 50 de ani, precum și un pachet de reforme în administrația publică, cu reducerea cheltuielilor administrative și decizii de descentralizare. Un obiectiv economic enunțat de Bolojan este schimbarea modelului de creștere, de la unul bazat în principal pe consum la unul orientat mai mult spre producție, argumentând că dezvoltarea din ultimii ani, susținută de investiții în infrastructură și creșteri salariale, a avut o componentă importantă de consum care a contribuit la adâncirea deficitului. El mai spune că Guvernul vizează dezvoltarea sectoarelor competitive, precum tehnologia informației, consolidarea producției agricole, valorificarea mixului energetic (inclusiv resurse de gaze și petrol), absorbția fondurilor europene și creșterea cheltuielilor de apărare prin integrarea în lanțul valoric al industriei europene de apărare. Întrebat despre fondurile europene pe care România vrea să le obțină în 2026, premierul indică „aproximativ 10 miliarde de euro”, dar condiționează accesarea integrală de realizarea unor reforme și de cofinanțarea proiectelor. Tot pe linia consolidării fiscale, el afirmă că deficitul a fost de 7,7% în 2025 și că ținta pentru 2026 este reducerea la 6,2%, punctând că ajustarea este dificilă, dar necesară. [...]
