Știri
Tag: psd

JPMorgan Chase estimează la 60% șansele ca guvernul propus de Luca Niculescu să treacă , un semnal urmărit de investitori pentru că poate influența rapid percepția de risc asupra României și costurile de finanțare ale statului, potrivit Ziarul Financiar . Evaluarea băncii americane este prezentată drept „cea mai optimistă” făcută până acum de o instituție internațională. În același timp, articolul notează că, în mediul politic intern, șansele ca guvernul Niculescu să obțină votul de învestitură sunt percepute ca fiind „mult mai mici”. De ce contează pentru piețe și finanțarea statului Miza nu este doar politică: JPMorgan Chase este descrisă ca „cel mai mare cumpărător al titlurilor României de pe piețele secundare”, chiar dacă „nu are expuneri directe pe România”. În acest context, o evaluare publică privind stabilitatea guvernamentală poate cântări în modul în care investitorii privesc riscul de țară. ZF mai subliniază importanța faptului că „cea mai valoroasă bancă din lume” include România într-o recomandare, ceea ce poate crește vizibilitatea țării în rândul investitorilor instituționali. Calendarul politic: ce urmează Potrivit articolului, „săptămâna asta” ar urma să se vadă mai bine cum stau lucrurile, iar „peste două săptămâni” se va afla dacă România are un guvern „plin” sau nu. În plan politic, ZF menționează și tensiunile dintre PSD și USR: PSD i-a cerut lui Dominic Fritz să demisioneze de la conducerea USR, în timp ce demiterea lui Fritz din funcția de primar al Timișoarei este descrisă ca „controversată”. [...]

Disputa PSD–PNL complică formarea rapidă a unei majorități, într-un moment în care partidele invocă presiuni economice și întârzieri bugetare , potrivit Știrile Pro TV . PSD spune că, de câteva zile, desfășoară o campanie publică de presiune pentru a convinge PNL să revină la guvernare, după ce liberalii au fost înlăturați de la putere pe 5 mai. În acest context, fostul ministru PSD al Sănătății Alexandru Rogobete îl critică pe premierul demis Ilie Bolojan pentru refuzul de a dialoga cu PSD și compară situația politică și economică a României cu cea a unui pacient în stare critică. „România este astăzi asemenea unui pacient critic, internat la Terapie Intensivă. Un pacient care se luptă să respire!” Rogobete susține că România traversează „o criză economică profundă”, că instituțiile sunt sub presiune financiară și că rectificarea bugetară întârzie, în timp ce „oamenii trăiesc tot mai greu”. În mesajul său, el leagă nevoia de „redresare a economiei” de formarea unei majorități parlamentare „solide” și de reluarea dialogului politic. Miza: majoritate „solidă” vs. refuzul unei formule politice „care nu a funcționat” În plan politic, Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat că partidul susține refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR și că este pregătit să își asume guvernarea. În replică, Ilie Bolojan a transmis că PNL este deschis să contribuie la instalarea unui guvern funcțional, dar refuză să repete „formule politice care s-a dovedit că nu funcționează”. Bolojan a respins ideea că refuzul de a guverna cu PSD ar ține de orgolii sau calcule politice, invocând „lecția” învățată, și a pus sub semnul întrebării motivul pentru care PSD ar avea nevoie de PNL. Schimb de acuzații și tensiuni interne Disputa a continuat și sâmbătă, când Grindeanu i-a transmis lui Bolojan că blocajul din economie și lipsurile cu care se confruntă românii nu dispar dacă sunt tratate cu ironie, iar participarea PNL la guvernare „nu este un favor făcut PSD”. Separat, vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a acuzat că, de 24 de ore, „PSD-iştii şi puciştii din PNL îşi trimit bezele”, susținând că mesajele PSD nu ar fi pentru conducerea „legitimă” a partidului, ci pentru o grupare din interior. Ce urmează În același tablou, Rogobete afirmă că premierul desemnat, Luca Niculescu , „poate construi dialogul necesar”, însă ar avea nevoie de „o majoritate puternică, responsabilă și asumată”. Din informațiile prezentate, rămâne deschis dacă PSD și PNL pot ajunge la o formulă de guvernare comună sau dacă pozițiile publice actuale vor prelungi incertitudinea politică într-un moment descris de actorii implicați drept unul cu presiune economică și bugetară. [...]