Oficiali europeni avertizează că Rusia ar putea testa unitatea NATO în afara Ucrainei - Țintele invocate: statele baltice, insule din Marea Baltică și regiunea arctică

Capitalele europene iau în calcul riscul ca Rusia să „testeze” NATO dincolo de Ucraina , pe fondul pierderilor mari ale armatei ruse și al unei intensificări a amenințărilor la adresa unor state membre ale Alianței, potrivit Digi24 . Miza pentru Europa este una operațională și bugetară: orice escaladare în proximitatea flancului estic ar accelera deciziile de întărire a apărării și ar crește presiunea pe capacitățile militare și pe industria de profil. În ultimele săptămâni, oficiali ruși au lansat declarații agresive la adresa statelor baltice, inclusiv amenințări cu bombardarea unor „centre decizionale” din Letonia, după acuzații (respinse de Riga) că ar găzdui operatori de drone ucraineni. În Lituania, alarmele de raid aerian au sunat după ce mai multe drone rusești „s-ar fi apropiat” de spațiul aerian lituanian dinspre Belarus, iar membri ai guvernului au fost duși într-un buncăr, notează articolul. Un alt element care alimentează tensiunea este avertismentul Moscovei către companii din opt țări europene: ministrul rus al Apărării a publicat adresele unor firme despre care Rusia susține că ar lucra la producția de drone împreună cu Ucraina, invocând „consecințe imprevizibile” și o „intensificare rapidă” a conflictului dacă ajutorul militar pentru Kiev nu încetează. Zonele considerate vulnerabile pentru un „test” al unității NATO Mai mulți oficiali europeni din domeniul securității au avertizat că Rusia ar putea încerca să testeze unitatea Alianței prin acțiuni îndreptate către: țările baltice; insule daneze și suedeze din Marea Baltică; teritorii ale NATO din regiunea arctică. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, a declarat într-un interviu că starea de securitate în Europa „s-a degradat în ultimele 24 de luni”, iar Rusia și-a asumat riscuri operaționale mai mari în operațiuni hibride (acțiuni sub pragul războiului declarat, precum sabotaj, presiune informațională sau atacuri cibernetice). Presiunea pierderilor și dilema mobilizării în Rusia Deși nu ar exista „semne clare” că Rusia mută trupe și echipamente pentru un atac asupra țărilor baltice sau a altor teritorii din afara Ucrainei, sursa arată că Vladimir Putin ar putea fi împins spre decizii mai riscante de ritmul pierderilor. Estimările serviciilor de informații din Occident citate în material indică faptul că armata rusă pierde aproape 35.000 de soldați pe lună, mai mult decât poate recruta. În acest context, Moscova ar putea ajunge la o mobilizare forțată, după modelul „mobilizării parțiale” din septembrie 2022, când a urmărit creșterea efectivelor cu 300.000 de soldați. Kaja Kallas , șefa diplomației europene, avertizează că o mobilizare ar transmite semnalul că Rusia „nu câștigă cu adevărat războiul”, ceea ce ar putea împinge Kremlinul să intensifice conflictul pentru a o justifica. „Așadar, se ajunge într-un punct unde ei trebuie să intensifice pentru a justifica mobilizarea. Iar acela este un moment foarte periculos.” Ce forme ar putea lua escaladarea Potrivit lui Oleksandr V. Daniliuk, președintele Centrului pentru Reforme de Apărare de la Kiev, Rusia ar putea încerca să schimbe dinamica războiului fie prin creșterea intensității violenței (inclusiv șantaj nuclear, fără folosirea efectivă a armelor nucleare), fie prin extinderea conflictului în alte zone geografice, pentru a „îngheța” războiul în condiții favorabile Moscovei. Materialul amintește că Rusia a organizat exerciții nucleare, inclusiv prin desfășurarea de focoase nucleare în Belarus, și a avertizat că Kievul va fi ținta unor bombardamente „sistematice” puternice. De asemenea, Moscova le-a transmis ambasadelor străine și cetățenilor acestora aflați la Kiev să părăsească orașul „cât mai repede”. Context politic care slăbește descurajarea Articolul indică drept factor de vulnerabilitate și semnalele politice din SUA: amenințările lui Donald Trump privind o posibilă retragere din NATO și reducerea numărului de soldați americani desfășurați în Europa, care ar fi subminat eforturile de descurajare. În paralel, Wall Street Journal (citat de Digi24) scrie că Moscova ar putea profita în următoarele 12 luni de instabilitatea politică din Europa, apărută pe fondul crizei petrolului și al războiului din Iran, pentru a susține partide de extremă dreapta care cer reluarea importurilor de petrol și gaze din Rusia și oprirea ajutoarelor pentru Ucraina. De ce contează pentru Europa Din perspectiva riscului operațional, un scenariu de „testare” a NATO în zona baltică sau în Arctica ar forța statele europene să accelereze măsuri de apărare și să își adapteze planificarea militară la un adversar cu experiență de luptă și capacități extinse de drone. Materialul notează că, în unele simulări recente, operatori de drone ucraineni au învins unități NATO mai mari, iar concluzia sugerată este că Rusia, având un arsenal și o experiență comparabile cu Ucraina, s-ar putea descurca mai bine împotriva armatelor europene decât pe frontul ucrainean, mai ales dacă SUA nu ar interveni rapid. [...]