Curtea Constituțională reia analiza sesizării lui Sorin Grindeanu privind OUG 38/2026 (Programul SAFE) - miza: dacă un guvern demis mai poate legifera prin ordonanțe de urgență

CCR ar putea tranșa joi disputa constituțională Guvern–Parlament pe OUG SAFE , un dosar cu miză de reglementare asupra limitelor în care un Executiv rămas fără sprijin parlamentar mai poate legifera prin ordonanțe de urgență, potrivit Agerpres . Sesizarea a fost trimisă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , care cere Curții Constituționale să constate existența unui „conflict juridic de natură constituțională” între Parlament și Guvern, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 privind Programul SAFE, și să stabilească „conduita de urmat” pentru restabilirea ordinii constituționale. Ce anume contestă sesizarea: două „conduite neconstituționale” În sesizare se susține că conflictul ar fi generat de două acțiuni ale Guvernului, considerate distincte, dar cu efect convergent: adoptarea și transmiterea spre publicare a OUG nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026); publicarea ordonanței în Monitorul Oficial la 8 mai 2026, de către un Guvern care, invocându-se art. 110 alin. (4) din Constituție, ar fi fost limitat la „acte de administrare curentă”, fără competență de „legiferare delegată” (adică emiterea de ordonanțe în baza delegării legislative). Totodată, sesizarea reclamă că ordonanța ar fi reglementat soluții legislative aflate deja în procedură parlamentară, ceea ce ar fi transformat Guvernul într-o „autoritate legiuitoare concurentă” cu Parlamentul. Cronologia invocată: extinderea ordonanței chiar în ziua moțiunii Potrivit documentului citat, din cronologia procedurală ar rezulta că Guvernul ar fi extins „substanțial” proiectul inițial al ordonanței în dimineața zilei de 5 mai (ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură), prin adăugarea a 12 articole noi. Sesizarea mai indică faptul că expunerea de motive a legii de aprobare ar recunoaște explicit rațiunea completărilor, inclusiv ipoteza în care, după moțiune, Executivul „să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului”. De ce contează: precedentul despre limitele ordonanțelor după moțiune Miza dosarului este una de reglementare: o eventuală decizie a CCR poate influența modul în care sunt interpretate limitele constituționale ale Guvernului în perioada de după retragerea încrederii Parlamentului, în special în privința emiterii de ordonanțe de urgență și a raportului dintre agenda legislativă a Parlamentului și intervenția Executivului prin OUG. Agerpres notează că oficiali ai CCR au indicat că o decizie ar putea fi luată joi. [...]