Curtea Constituțională analizează sesizarea lui Sorin Grindeanu privind OUG 38/2026 (programul SAFE) - miza: dacă un guvern demis poate adopta ordonanțe cu efect legislativ și peste proiecte aflate în Parlament

CCR este așteptată să decidă dacă Guvernul demis putea adopta OUG SAFE , o miză care poate redesena limitele în care un executiv aflat în regim de „administrare curentă” mai poate legifera și, implicit, poate influența predictibilitatea cadrului normativ. Potrivit Digi24 , Curtea Constituțională analizează cererea lui Sorin Grindeanu privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, legat de ordonanța care vizează programul SAFE. Judecătorii CCR sunt așteptați să se pronunțe miercuri, după ce au amânat de două ori o decizie în acest dosar. Sesizarea îl are ca autor pe Sorin Grindeanu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților și lider PSD. Ce contestă Sorin Grindeanu și de ce contează pentru regulile de legiferare În cererea depusă la CCR, Grindeanu solicită constatarea faptului că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 ar fi fost adoptată și transmisă spre publicare cu depășirea competențelor constituționale ale unui guvern demis prin moțiune de cenzură. În consecință, el cere și stabilirea unei conduite care să oblige Guvernul să se abțină de la emiterea de acte normative „cu forță de lege primară” (adică acte care produc efecte similare unei legi) cât timp funcționează doar în regim de administrare curentă. Argumentul central: ordonanța a fost adoptată după ce Parlamentul a retras încrederea Guvernului prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026, iar actul a fost publicat în Monitorul Oficial la 8 mai 2026. În viziunea lui Grindeanu, în acel interval Guvernul nu ar mai fi avut decât atribuții de administrare curentă, fără competență de „legiferare delegată” (emiterea de ordonanțe în baza Constituției). Cele două „conduite” invocate: momentul adoptării și suprapunerea cu Parlamentul Sesizarea descrie două tipuri de conduită considerate neconstituționale, „distincte, dar convergente” prin efecte: adoptarea și publicarea OUG nr. 38/2026 după moțiunea de cenzură, de către un guvern care nu ar mai fi fost abilitat să emită acte cu conținut legislativ substanțial; reglementarea prin ordonanță a unor soluții legislative care, potrivit cererii, se aflau deja în procedură parlamentară (în dezbatere sau chiar pe ordinea de zi), ceea ce ar fi transformat Guvernul într-o autoritate legiuitoare „concurentă” cu Parlamentul. În document se mai susține că situația ar fi creat „incertitudine normativă” și „insecuritate juridică”, inclusiv prin faptul că procedurile parlamentare ar putea deveni „lipsite de finalitate practică” dacă Parlamentul ajunge să dezbată și să adopte legi pe materii deja reglementate prin ordonanța unui guvern demis. Ce i se cere concret CCR Grindeanu solicită Curții: să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, declanșat prin emiterea OUG nr. 38/2026, invocând depășirea limitelor prevăzute de art. 110 alin. (4) și art. 115 din Constituție, precum și rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare (art. 61 alin. (1)); să stabilească „conduita de urmat” pentru restabilirea ordinii constituționale, inclusiv recunoașterea dreptului Parlamentului de a-și continua procedurile legislative în curs, „nestânjenit” de efectele ordonanței contestate. Decizia CCR este relevantă nu doar pentru soarta OUG nr. 38/2026, ci și pentru delimitarea practică a ceea ce poate face un guvern rămas fără mandat politic deplin după o moțiune de cenzură, într-un context în care actele normative produc efecte imediate de la publicare. [...]