Fraudă online la scară globală: reclame pe Meta duc utilizatorii spre scheme de investiții false

Bitdefender a identificat o rețea globală de fraude de investiții care folosește reclame pe platformele Meta , cu sute de campanii coordonate în cel puțin 25 de țări și zeci de mii de afișări ale anunțurilor, arată o analiză publicată de Bitdefender Labs . Investigația, realizată între 9 februarie și 5 martie 2026, a analizat 310 campanii de tip malvertising , distribuite prin reclame plătite pe Facebook și alte platforme Meta. Cercetătorii au identificat peste 26.000 de afișări ale acestor anunțuri , cu conținut adaptat în mai mult de 15 limbi . Cum funcționează schema de fraudă Campaniile folosesc tehnici de manipulare psihologică și imitarea unor branduri media cunoscute pentru a atrage utilizatorii. Scenariul este, de regulă, același: Utilizatorul vede o reclamă sponsorizată care pare o știre șocantă sau un scandal TV. Anunțul pare să ducă spre un site de încredere sau către o publicație cunoscută. Printr-un lanț de redirecționări , utilizatorul ajunge pe o pagină falsă. Articolul aparent jurnalistic promovează o platformă de investiții sau un program de tranzacționare. Victima introduce date personale, după care este contactată de „brokeri” care solicită un depozit inițial . Ulterior, victimele sunt presate să depună sume tot mai mari, în timp ce platforma afișează profituri fictive. În multe cazuri, retragerea banilor devine imposibilă. Campanii în peste 25 de țări Frauda a fost observată pe șase continente. Printre piețele cel mai frecvent vizate se numără: Polonia – aproximativ 18–20% din campanii Italia – 15–17% Spania – 11–13% Franța – 11–13% România se află într-un nivel mediu de expunere, cu aproximativ 4–5% din campaniile identificate . Trei tipuri principale de narațiuni folosite Potrivit cercetătorilor Bitdefender, rețeaua folosește mai multe „șabloane” de manipulare pentru a atrage victime: 1. Scandaluri TV cu bancheri sau politicieni Un prezentator sau jurnalist pare să confrunte în direct un CEO de bancă sau un politician. 2. „Testamente secrete” ale celebrităților Articolele pretind că o personalitate publică ar fi dezvăluit o metodă de a câștiga bani. 3. Platforme naționale de investiții Se sugerează existența unui program oficial de investiții cu randamente ridicate. Exemple din România În unele cazuri, atacatorii au clonat identitatea unor publicații sau televiziuni românești și au creat articole false despre scandaluri televizate sau declarații ale unor persoane publice. Un exemplu analizat de Bitdefender a folosit un site care imita publicația Libertatea , iar altele au prezentat scandaluri fabricate cu personalități din televiziune și din mediul financiar. În aceste scenarii, pagina falsă ajunge rapid să ofere instrucțiuni pentru „începerea investiției”, solicitând un depozit minim de aproximativ 1.200 lei . Infrastructură coordonată Analiza arată că operațiunea este organizată ca un model de afiliere sau franciză , în care mai multe grupuri folosesc aceeași infrastructură și același „manual” de fraudă, dar adaptează conținutul la fiecare țară. În datele tehnice ale campaniilor au fost găsite indicii de operare în limba rusă și ucraineană , ceea ce sugerează implicarea unor grupuri criminale vorbitoare de limbi slave. Cercetătorii subliniază însă că nu există dovezi de implicare a statelor. Cum evită filtrele platformelor Operatorii folosesc mai multe metode pentru a ocoli sistemele de moderare: redirecționări ascunse către domenii malițioase imitarea unor branduri media și instituții financiare domenii aproape identice cu cele legitime înlocuirea literelor cu caractere similare pentru a evita detectarea Recomandări pentru utilizatori Specialiștii recomandă prudență atunci când o reclamă sponsorizată prezintă o știre șocantă despre bani sau investiții. Semne frecvente ale fraudei: afirmații precum „urmărește înainte să fie șters” promisiuni de profit rapid solicitarea unui depozit inițial pentru investiții articole care imită presa, dar conduc spre formulare de înregistrare. [...]