IISS avertizează că un conflict SUA–China pe tema Taiwanului poate escalada nuclear - lipsesc „guard rails” și discuții specifice despre riscuri

Un eventual conflict SUA–China pentru Taiwan ar putea scăpa rapid de sub control, din cauza lipsei de „balustrade” și reguli de angajare care să limiteze loviturile asupra infrastructurii critice de comandă și comunicații , avertizează o evaluare strategică citată de Reuters , publicată înaintea celui mai mare summit anual de apărare din Asia, organizat la Singapore. Evaluarea aparține International Institute for Strategic Studies (IISS) și susține că, într-un scenariu de criză legat de Taiwan, ambele armate ar fi probabil să desfășoare operațiuni ample, inclusiv atacuri asupra centrelor de comandă și a rețelelor de comunicații ale adversarului. În lipsa unor „guard rails” (mecanisme de limitare a escaladării) și a unor reguli de angajare care să reducă riscul de a lovi noduri critice de tip C4ISR (comandă, control, comunicații, calculatoare, informații, supraveghere și recunoaștere), IISS consideră că „perspectiva escaladării nucleare” rămâne un risc major într-un conflict de amploare între cele două puteri. De ce contează: riscul de escaladare crește odată cu țintirea „creierului” militar Miza, potrivit documentului, este că atacurile asupra infrastructurii care coordonează războiul (comandă și control, comunicații, senzori și rețele de informații) pot fi interpretate ca pași către o degradare strategică decisivă, ceea ce amplifică presiunea pentru escaladare. Într-un scenariu Taiwan, IISS descrie obiective diferite: China ar încerca să țină la distanță SUA și aliații, în timp ce SUA ar urmări să întărească reziliența Taiwanului. În același timp, institutul avertizează că lumea se apropie de o nouă cursă a înarmării nucleare, „cu Asia-Pacific în centrul ei”, pe fondul extinderii arsenalelor nucleare în regiune și al dezvoltării capabilităților convenționale de lovire la distanță mare de către state fără arme nucleare. Context: summitul de la Singapore și semnalele politice Concluziile apar înaintea Shangri-La Dialogue (29–31 mai, Singapore), unde sunt așteptate să domine agenda Taiwan, conflictul din Iran și incertitudinile privind angajamentele SUA în regiune. Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, urmează să vorbească sâmbătă, în timp ce China nu confirmase, la momentul relatării, participarea ministrului apărării Dong Jun. Evenimentul are loc după întâlnirea din această lună, la Beijing, dintre președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele SUA, Donald Trump, care a alimentat îngrijorări la Taipei privind fermitatea angajamentului american de sprijin pentru apărarea insulei, notează Reuters. Beijingul nu a exclus folosirea forței pentru a prelua controlul asupra Taiwanului, deși afirmă că preferă „reunificarea pașnică”; guvernul Taiwanului respinge pretențiile de suveranitate ale Chinei. Dimensiunea nucleară: dialog limitat și modernizare accelerată Daniel Salisbury, senior fellow la IISS, a spus că la summitul Trump–Xi nu au existat discuții specifice despre nuclear și a descris relația bilaterală drept „destul de dificilă” pe această temă. El a comparat situația cu Războiul Rece, când SUA aveau un istoric îndelungat de discuții cu URSS privind controlul armamentelor și reducerea riscurilor, subliniind că un dialog similar cu China este mai complicat, inclusiv din cauza caracterului mai puțin transparent al unei părți din arsenalul chinez. În paralel, Reuters notează că oficiali americani și analiști în controlul armamentelor spun că Beijingul își extinde și își îmbunătățește capacitățile nucleare mai rapid decât orice altă putere nucleară. Un raport al Pentagonului din decembrie arată că China ar fi pe traiectoria de a ajunge la 1.000 de focoase până în 2030, iar Federation of American Scientists estimează că Rusia și SUA au 4.400, respectiv 3.700 de focoase active, în timp ce China are 620. Nu a existat un răspuns imediat din partea autorităților americane sau chineze, potrivit Reuters. [...]