Știri
Tag: depozite bancare
Știri despre „depozite bancare”
Comisiile Parlamentului European avansează regulamentul pentru euro digital - proiectul vizează plăți pan-europene fără dependență de Visa/Mastercard, dar ridică riscuri pentru lichiditatea băncilor
Aprobarea euro digital în Parlamentul European deschide o miză de reglementare cu efect direct asupra băncilor , care avertizează că noua monedă ar putea accelera retragerile de depozite în perioade de stres și ar impune investiții tehnologice fără un câștig imediat, potrivit Economica . Euro digital este descris ca o versiune electronică a monedei euro, emisă de Banca Centrală Europeană (BCE) și garantată „în același mod” ca numerarul, cu utilizare pentru plăți în magazine, online și între persoane, fără costuri suplimentare pentru utilizatori. Proiectul vizează și reducerea dependenței zonei euro de rețelele americane de procesare a plăților, precum Visa și Mastercard, printr-un instrument pan-european. Cum ar urma să funcționeze și ce schimbă pentru utilizatori Conform proiectului prezentat, accesul la euro digital ar urma să se facă printr-un cont dedicat sau un portofel digital, oferit gratuit de banca utilizatorului sau de un alt intermediar. Cu acesta, plățile ar putea fi făcute: în magazine, online și „în persoană”; între persoane fizice; online și offline, inclusiv fără conexiune la internet. În proiectul de regulament citat în material, euro digital este prezentat ca o opțiune suplimentară, care „completează, nu înlocuiește” numerarul. De ce se tem băncile: risc de retrageri și costuri mari de implementare Opoziția cea mai consistentă vine din zona băncilor comerciale, care invocă riscul ca, în timpul unei crize, populația să își mute economiile din depozite în portofele de euro digital, ceea ce ar putea lăsa băncile fără lichiditate. Materialul citează simulări ale BCE: dacă limita deținerilor este stabilită la 3.000 de euro (aprox. 15.000 lei) de persoană, deponenții ar putea retrage până la 699 de miliarde de euro (aprox. 3.495 miliarde lei) din băncile zonei euro. Aceasta ar reprezenta 8,2% din depozitele de retail la vedere, cu un impact mai mare asupra creditorilor mici și a băncilor de retail. Pe lângă riscul de lichiditate, băncile reclamă și costuri ridicate pentru adaptarea infrastructurii tehnologice, fără un profit direct garantat. În același timp, criticii susțin că publicul are deja acces la plăți digitale rapide și ieftine (carduri, aplicații, transferuri instant), iar valoarea adăugată a euro digital nu este evidentă. Limite propuse și critică politică: plafon, fără dobândă, restricții pentru companii În dezbaterea politică, o parte dintre adversari invocă limitări care ar reduce atractivitatea instrumentului: plafon de 3.000 de euro (aprox. 15.000 lei) în cont, imposibilitatea de a câștiga dobândă, iar companiile nu ar putea păstra banii mai mult de 24 de ore, potrivit materialului. Ce arată o cercetare Bocconi–Revolut despre preferințele europenilor Economica menționează o cercetare realizată de Școala de Management SDA Bocconi și Revolut pe 2,3 milioane de persoane din 27 de țări, care a evaluat trei scenarii propuse de BCE: modelul euro digital, „Digital Cash” și „Euro Token”. În această cercetare, „Euro Token” (bazat pe blockchain public, emis de BCE) a ieșit câștigător, iar respondenții au arătat o preferință mai mare pentru „numerarul digital” și „tokenul euro” pe indicatori precum utilitatea percepută, ușurința de utilizare, încrederea și intenția de adoptare. Studiul mai indică faptul că, deși majoritatea participanților ar utiliza euro digital, acesta a avut și cea mai mare rată de respingere dintre cele trei opțiuni, ceea ce sugerează că designul final și compatibilitatea cu obiceiurile existente vor conta decisiv pentru adoptare. Ce urmează, pe scurt Aprobarea în comisiile Parlamentului European este un pas legislativ important, dar materialul arată că proiectul rămâne contestat pe două fronturi: stabilitatea sistemului bancar (prin posibile retrageri accelerate) și costurile de implementare pentru sectorul privat. În lipsa unor detalii finale despre arhitectura și limitele euro digital, amploarea impactului rămâne, deocamdată, condiționată de forma finală a regulamentului și de modul în care BCE va încerca să evite destabilizarea intermedierii bancare. [...]
Exim Banca Românească și tbi Bank oferă depozite în lei cu dobândă de până la 7% pe sub un an - peste randamentele titlurilor de stat Tezaur la 1 an (6,30%), dar cu dobânda impozabilă
Pentru economisiri pe termen scurt, unele bănci ajung la 7% pe an, peste Tezaur la un an (6,30%) , ceea ce schimbă comparația clasică „depozit vs. titluri de stat” atunci când nu vrei să blochezi banii 3–6 ani, potrivit Economica . Ministerul Finanțelor oferă dobânzi neimpozabile de peste 7,4% la emisiuni pentru populație, însă la scadențe lungi: 5 ani la Tezaur (7,40%) și 6 ani la Fidelis în lei (7,50%). Pentru maturități mai scurte, randamentele sunt mai mici: Tezaur la un an are 6,30%, iar Fidelis în lei pe doi ani are 6,40% (7,40% pentru donatorii de sânge), conform aceleiași analize. Depozite care urcă la 7% sub un an: unde apare diferența față de stat Două bănci sunt indicate cu oferte de până la 7% pe an pentru depozite în lei cu maturități sub un an, însă cu condiții (campanii promoționale, „fonduri noi”, pachete de cont curent): Exim Banca Românească : dobânzi „de până la 7,00% pe an” prin campanii promoționale pentru Depozitul PLUS și Depozitul PLUS START . Depozitul PLUS (7 luni): dobândă fixă 6,70% pe an, sumă minimă 500 lei, fonduri noi. Depozitul PLUS START (7 luni): până la 7,00% pe an pentru clienții care deschid cont curent într-un pachet. Bonus pentru sume mari: pentru depozite de peste 100.000 lei, bonus automat de dobândă (de la +0,15%) peste rata standard. Alte elemente menționate: dobândă fixă pe toată perioada, comision zero de retragere numerar la scadență pentru maturități peste 180 de zile, administrare prin Internet/Mobile Banking. tbi Bank : dobânzi „de până la 7% pe an” la depozite în lei, cu niveluri diferite în funcție de maturitate: 6,5% (1 lună), 6,7% (3 luni), 6,9% (5 luni), 7% (6, 9 și 12 luni). Banca are și o campanie promoțională valabilă până la finalul lui iulie 2026, în care clienții care retrag banii înainte de scadență păstrează 50% din dobânda acumulată până atunci. În exemplul din analiză, la 50.000 lei depuși pe 12 luni la 7%, dobânda brută la scadență ar fi 3.500 lei; dacă depozitul e lichidat după 10 luni, clientul ar păstra aproximativ 1.458 lei dobândă brută. Context: titluri de stat cu lichiditate vs. depozite cu impozit pe dobândă Analiza notează că titlurile Fidelis au „lichiditate imediată” datorită listării la Bursa de Valori București , în timp ce depozitele bancare au dobânzi impozabile (10% din dobânda acumulată până la scadență). Cu toate acestea, pentru cine urmărește strict randamentul pe 6–12 luni, diferența de dobândă nominală poate înclina balanța către depozite, dacă sunt îndeplinite condițiile promoționale. Tot în piață, Economica menționează și alte oferte peste 6,50% pe an, de regulă cu condiții (online, sume noi, direcționarea salariului), inclusiv: ProCredit Bank (până la 6,60% pe an la 6 luni), Libra Bank (dobândă totală 6,60%, echivalent 6,10% p.a., la 1 an și 1 lună) și Banca Transilvania (până la 6,75% p.a. în anumite campanii, cu maturități mai lungi). De ce contează: miza e uriașă în economiile populației Depozitele totale ale gospodăriilor populației la bănci au ajuns la un sold cumulat de aproximativ 673 miliarde lei la finalul lunii martie 2026, potrivit datelor BNR citate în analiză. Din acestea, depozitele în lei erau de aproximativ 269,2 miliarde lei (dinamică anuală +6,2%), iar cele în valută (exprimate în lei) de aproximativ 144,4 miliarde lei (creștere de 1,2% față de luna precedentă). În acest context, mici diferențe de dobândă pe termen scurt pot muta rapid preferințele între bănci și titlurile de stat, mai ales în perioade cu oferte promoționale. [...]
Depozitele noi în lei au rămas la circa 5% în 2025; inflația de 9,7% a erodat câștigul real
În 2025, românii care și-au ținut economiile în depozite bancare în lei au pierdut bani în termeni reali , deoarece inflația medie de 9,7% a depășit semnificativ dobânzile plătite de bănci, care au stagnat în jur de 5%, informează Economica.net . Diferența de aproape 5 puncte procentuale a erodat puterea de cumpărare a economiilor, mai ales în cazul depozitelor cu scadențe populare de 3, 6 sau 12 luni. Pierderile reale la depozite în 2025 Conform datelor publicate de BNR pentru luna noiembrie 2025, românii care au constituit depozite bancare în ianuarie au înregistrat pierderi reale, după cum reiese din comparația directă între dobândă și inflație. Situația se prezintă astfel: Scadență depozit Dobândă medie Inflație medie Pierdere reală estimată 1 lună 5% 9,7% -4,7% 3 luni 5,1% 9,7% -4,6% 6 luni 5,2% 9,7% -4,5% 12 luni 5,3% 9,7% -4,4% Aceste scadențe sunt cele mai frecvent utilizate de români, astfel că majoritatea economiilor bancare au fost afectate. Titlurile de stat – randamente mai bune, riscuri mai mici Prin contrast, titlurile de stat emise în cadrul programelor Tezaur și Fidelis au oferit în 2025 dobânzi semnificativ mai mari . Cele mai recente ediții Tezaur, din octombrie și noiembrie, au avut un randament mediu de 7,43% , iar statul a atras în doar nouă luni peste 18 miliarde de lei , aproape dublu față de întreg anul 2023. Avantajele titlurilor de stat: Dobânzi anuale mai mari decât cele bancare Scadențe multiple: 1, 3 și 5 ani Subscriere simplă, online sau la oficiile poștale Risc scăzut, garantat de statul român Posibilitatea răscumpărării anticipate ( cu pierderea dobânzilor încasate anterior ) Dobânda se virează anual în contul investitorului și nu se capitalizează. La scadență, titularul primește valoarea nominală și ultima tranșă de dobândă. De ce nu mai sunt competitive depozitele bancare? Creșterea inflației și menținerea unor dobânzi bancare relativ scăzute au făcut ca randamentele nete din depozite să fie negative. În același timp, statul s-a văzut nevoit să ofere dobânzi mai atractive pentru a finanța deficitele bugetare tot mai mari, ceea ce a transformat titlurile de stat într-o alternativă mult mai rentabilă. Analiștii semnalează că băncile românești nu pot concura eficient cu statul , mai ales pe scadențe mai mari de un an, unde ofertele sunt rare și puțin avantajoase. În plus, încrederea populației în titlurile guvernamentale a crescut, datorită simplității procesului și a garantării sumelor. PE SCURT În 2025, diferențele dintre randamentele depozitelor bancare și dobânzile titlurilor de stat s-au accentuat, iar alegerea între cele două opțiuni de economisire a devenit tot mai clară. În timp ce cei care au mizat pe bănci au pierdut bani în termeni reali, investitorii în titluri de stat au obținut câștiguri, ceea ce explică migrarea masivă a economiilor populației către aceste instrumente guvernamentale. [...]
