Știri
Tag: complexul energetic oltenia

Complexul Energetic Oltenia reia vânzarea termocentralei Chișcani , un set de active din județul Brăila preluate în urmă cu 13 ani, într-o mișcare care indică efortul companiei de a-și reduce expunerea pe active periferice față de nucleul său de producție pe cărbune, potrivit Profit . Complexul Energetic Oltenia (CEO), companie de stat și cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, se pregătește să scoată din nou la vânzare activele sucursalei Electrocentrale Chișcani . Activele sunt localizate în județul Brăila și au ajuns în portofoliul CEO „de la o urmașă a fostului gigant național Termoelectrica”, conform aceleiași surse. Informația este relevantă prin prisma implicațiilor operaționale: CEO încearcă, din nou, să iasă dintr-un activ care nu ține de baza sa principală de producție și care, din formularea publicației, a fost o moștenire nedorită („cu care s-a «pricopsit»”). Profit nu detaliază în fragmentul disponibil condițiile tranzacției sau calendarul exact al procedurii de vânzare. [...]

Comisia Europeană cere României dovezi clare că a închis definitiv centralele pe cărbune asumate prin PNRR, altfel riscă să piardă un miliard de euro , potrivit Economica.net , care a intrat în posesia unei părți din corespondența oficială dintre Bruxelles și Guvern. Miza este jalonul 119 din PNRR , care prevede dezafectarea unor capacități de producție pe cărbune. Comisia arată că simpla reducere a capacității din licență la zero megawați nu echivalează cu o închidere definitivă, dacă licența rămâne valabilă și centralele rămân conectate la rețea. În interpretarea Bruxelles-ului, „închidere” înseamnă retragerea licenței și deconectarea fizică de la rețea, confirmată prin documente emise de Transelectrica. România a raportat dezafectarea a 695 MW și reducerea altor 360 MW la mai multe centrale, inclusiv Craiova, Paroșeni și unități ale Complexului Energetic Oltenia. Însă Comisia solicită clarificări privind caracterul permanent al acestor măsuri, întrebând explicit ce bariere juridice și tehnice împiedică repornirea capacităților în baza aceleiași licențe. În cazul centralei Craiova, Bruxelles-ul consideră că limitarea producției la 130 MW pare o restricție operațională, nu o reducere permanentă a capacității instalate. De asemenea, sunt cerute dovezi că alte unități, precum Iași 2 sau grupuri de la Govora, au avut licențele formal încetate și au fost deconectate definitiv. Comisia avertizează că acceptarea reducerii capacității în locul dezafectării ar reprezenta o abatere substanțială de la descrierea jalonului și ar putea fi luată în considerare doar în circumstanțe excepționale. Dacă explicațiile nu vor convinge, România riscă să piardă circa un miliard de euro din fondurile PNRR . [...]