Știri
Știri din categoria Societate

După 6 ani și jumătate de documentare în 13 țări, doi jurnaliști spun că diaspora pleacă din motive concrete de funcționare a statului, nu din „statistici” sau vot. Într-un interviu acordat HotNews, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț descriu, pe baza întâlnirilor directe cu comunități românești din Europa, un tablou în care deciziile de plecare sunt legate de corupție, abuz și blocaje sociale, iar instituțiile românești apar absente din efortul de a înțelege fenomenul.
Cei doi au urmărit viața românilor din Anglia, Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia și Elveția, stând „între câteva zile și 6 luni” lângă familii și comunități. Ei spun că, la un moment dat, au fost contactați de „o agenție care lucra pentru Guvernul Marii Britanii” pentru a explica „cum trăiesc românii din Anglia”, în timp ce „Guvernul României nu ne-a căutat niciodată”.
Interviul pune accent pe motive recurente, ilustrate prin cazuri punctuale:
Interviul este plasat în contextul unei societăți „scindate” între diaspora și țară, dar și în interiorul României. Din relatarea celor doi, miza nu este doar una de percepție publică, ci de capacitate administrativă: dacă statul nu colectează și nu folosește sistematic astfel de informații, rămâne fără feedback real despre cauzele plecării și despre ce ar trebui schimbat pentru a reduce migrația.
Materialul se bazează pe „întâlniri cu oameni și în povești de destine”, nu pe statistici, iar concluziile prezentate rămân în această cheie narativă: exemplele indică probleme structurale (corupție la angajare, violență domestică, excludere socială), dar interviul nu oferă date agregate care să cuantifice amploarea fiecărui motiv.
Recomandate

Peste 5 milioane de români trăiesc în Europa, iar concentrarea lor în câteva piețe mari ale muncii schimbă miza economică a migrației : de la deficitul de forță de muncă din țară la dependența unor sectoare din Vest de lucrători români, potrivit unei sinteze publicate de Economedia , pe baza unui document al Ministerului Muncii consultat de G4Media . Estimările privind diaspora diferă în funcție de metodologie (registre de rezidență permanentă versus evidențe administrative extinse): între 4,37 milioane și peste 5,11 milioane de români stabiliți în principalele state europene, conform documentelor citate. Unde sunt cele mai mari comunități și ce indică datele despre piața muncii În Marea Britanie, comunitatea românească este descrisă ca fiind cea mai numeroasă dintre comunitățile de cetățeni europeni. La finalul lui iunie 2026, în EU Settlement Scheme (schema de ședere pentru cetățenii UE aflați în Regatul Unit înainte de Brexit) fuseseră depuse 1,47 milioane de cereri ale cetățenilor români. În prezent, 1,02 milioane de români au rezidență legală, dintre care 684.380 au statut permanent („settled status”), iar aproximativ 100.000 au obținut cetățenia britanică. Documentele Ministerului Muncii mai arată că, între 1 aprilie 2025 și 31 martie 2026, circa 39.000 de români s-au întors în țară, România fiind pe primul loc în Europa la numărul de plecări din Marea Britanie. Germania avea, la 31 decembrie 2025, 903.770 cetățeni români înregistrați (6,4% din populația străină a Germaniei), potrivit Registrului Central pentru Evidența Străinilor. Un indicator relevant pentru impactul economic este rata de ocupare: românii au cea mai ridicată rată de ocupare dintre cetățenii UE din Germania (72,7%), peste rata cetățenilor germani (71%). În noiembrie 2025 erau angajați 558.950 de români, conform documentelor citate. În Spania, la 1 ianuarie 2025 erau înregistrați 609.270 de români rezidenți (date INE), iar Observatorul Permanent al Imigrației indica 1.135.212 posesori ai unui certificat de rezidență valabil. La finalul lunii aprilie 2026, erau 346.290 de cetățeni români cotizanți la sistemul spaniol de securitate socială; aproape 55.000 activau ca lucrători independenți („autónomos”). Din totalul rezidenților, aproape 129.000 erau tineri (21,16%). Italia raportează 1.053.042 rezidenți români înregistrați în 2025. În 2024, plăteau taxe pe muncă 598.765 de lucrători români (salariați, independenți și pe proiecte), iar 53.432 erau titulari de întreprinderi individuale. Distribuția pe sectoare indică o prezență puternică în servicii și construcții: 15% în servicii prestate familiilor/la domiciliu, 7% în hoteluri și restaurante (HORECA), 5,5% în comerț, 16,5% în construcții și 6,1% în agricultură. Tot în Italia, 42.510 români sunt pensionari, iar în anul școlar 2023/2024 au fost înscriși 147.926 elevi români. În Franța, comunitatea românească este estimată de misiunea diplomatică la 450.000–500.000 de cetățeni, în contextul în care nu există statistici oficiale pe criterii etnice. Ministerul Muncii indică și un flux consistent de lucrători: România este pe locul 2 între țările de origine ale angajaților detașați, cu peste 15.800 de lucrători români înregistrați ca detașați (mai ales în construcții și agricultură), la care se adaugă peste 25.000 de muncitori sezonieri, în special în agricultură. Alte repere din Europa Datele prezentate includ și alte țări, cu mențiunea că, în unele cazuri, există diferențe între rezidenții oficiali și estimările privind lucrătorii temporari: Austria: 155.721 români înregistrați oficial (1 ianuarie 2025) Olanda (Țările de Jos): 63.848 rezidenți oficiali, dar lucrătorii mobili/temporari/sezonieri sunt estimați anual între 80.000 și 120.000; aproape 8.000 de studenți români înscriși în anul universitar 2024–2025 Cipru: 45.000 de români (4–5% din populația Ciprului) Grecia: 28.250 (dintre care 14.105 în regiunea Attica/Atena) Suedia: 25.000–30.000 Danemarca: 17.000–20.000 Estonia: 1.000–1.500 Presiunea migrației rămâne, chiar dacă România devine și țară de imigrare Pe fondul acestui tablou, datele INS citate în material arată că peste 54.900 de români au părăsit definitiv țara în 2025, cel mai mare număr din ultimii 34 de ani (mai mulți au fost doar în 1990, cu 96.929). În același timp, soldul migrației internaționale în 2025 a fost pozitiv: imigranții au depășit emigranții cu 102.200 de persoane, INS apreciind că România s-a transformat într-o țară de imigrare, fără ca acest plus să compenseze sporul natural negativ. La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19,041 milioane, în scădere cu 1.829 de persoane față de 1 ianuarie 2025, în principal din cauza sporului natural negativ. INS mai notează adâncirea îmbătrânirii demografice: ponderea populației de 65 de ani și peste a urcat la 20,5%, iar ponderea copiilor a coborât la 15,1%. Ce spun datele despre intențiile tinerilor „ Barometrul Național al Tinerilor ”, realizat de INSCOP la finalul anului trecut, indică o tensiune între percepție și intenție: 66,2% dintre tinerii chestionați consideră munca în străinătate o soluție pentru îmbunătățirea nivelului de trai, iar 64,7% ar pleca pentru un loc de muncă mai bine plătit. Totuși, 70,6% spun că nu intenționează să plece din țară în următoarele 12 luni pentru a munci sau a studia. [...]

Două cutremure în mai puțin de 12 ore în Vrancea ridică din nou problema pregătirii operaționale pentru seisme, după ce un nou eveniment, de magnitudine 2, a fost înregistrat miercuri după-amiază, la câteva ore de la seismul de 5,7 din timpul nopții, potrivit Mediafax . Cutremurul de magnitudine 2 s-a produs în zona seismică Vrancea , la o adâncime de 17,5 kilometri, conform Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) . Seismul a avut loc în apropierea următoarelor orașe: 24,4 km SV de Focșani, 42,7 km N de Buzău, 79,2 km V de Brăila, 79,9 km V de Galați și 94,4 km SV de Bârlad. Context: seismul de 5,7 din noaptea de marți spre miercuri Evenimentul de după-amiază a venit la aproape 12 ore după cutremurul de magnitudine 5,7, produs la ora 02:48, tot în zona seismică Vrancea, la adâncimea de 120,8 kilometri. Acesta a fost resimțit inclusiv în București. Potrivit datelor citate, seismul de 5,7 s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 48,6 km V de Focșani, 61,5 km N de Buzău, 64,4 km E de Sfântu-Gheorghe, 74,5 km E de Brașov și 90,6 km NE de Ploiești. Impact operațional: verificări încheiate fără pagube raportate Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a anunțat că misiunile de recunoaștere desfășurate după cutremurul de miercuri, 18 noiembrie, s-au încheiat fără să fie raportate pagube materiale. În același timp, două persoane au fost rănite în incidente provocate de mișcarea seismică, iar în județul Galați au fost înregistrate șapte apeluri la 112. [...]

ANOSR cere modificarea taxei turistice din București pentru a nu penaliza studenții cazați privat , avertizând că forma propusă pentru 2027 poate adăuga costuri de până la circa 300 de lei pe lună pentru cei care stau în Capitală mai puțin de un an, potrivit Mediafax . Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România solicită Primăriei Municipiului București (PMB) un mecanism diferențiat al taxei speciale pentru promovarea turistică, astfel încât să fie acoperiți și studenții care nu prind loc în căminele de stat și sunt nevoiți să se cazeze în spații oferite de operatori privați. Ce prevede proiectul și de ce contează pentru studenți Demersul ANOSR vine după ce PMB a deschis, la începutul lunii noiembrie, procedura de transparență decizională pentru proiectul de hotărâre privind instituirea taxei speciale pentru promovarea turistică a Municipiului București pentru anul 2027, propus prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 505/2026 . Conform informațiilor prezentate de ANOSR, taxa este de 30 de lei pe zi și poate ajunge la aproximativ 300 de lei lunar. Ea se aplică tuturor persoanelor cazate în Capitală pe o perioadă mai mică de un an. Ce solicită ANOSR: scutire extinsă, indiferent de forma de cazare ANOSR spune că, în forma actuală, proiectul scutește doar studenții cazați în căminele de stat. Organizația a inițiat o petiție în rândul studenților care locuiesc în afara căminelor și sunt cazați în spații private; aceasta a strâns aproximativ 1.500 de semnături. „În forma actuală a proiectului, sunt scutiți doar studenții cazați în căminele de stat. (…) Semnatarii acesteia susțin extinderea scutirii de la plata taxei speciale aferente anului 2027 asupra tuturor studenților, indiferent de forma de cazare, prin modificarea corespunzătoare a proiectului de hotărâre și a anexelor sale”, transmite ANOSR. Alianța critică și lipsa unor mecanisme aplicabile diferențiat pentru studenții care beneficiază de cazare pe termen lung sau pentru persoanele care desfășoară activități educaționale de scurtă durată. Context: locuri insuficiente în cămine și risc de bariere financiare ANOSR susține că universitățile publice sau private nu asigură suficiente locuri în căminele studențești de stat pentru a acoperi cererea, ceea ce împinge o parte semnificativă dintre studenți către cazare privată, inclusiv în spații neclasificate. „Taxa suplimentară de promovare turistică (10 lei/noapte/turist) impune bariere în ceea ce privește accesul la activități educaționale de lungă durată, situație în care astfel de taxe pot duce inclusiv la renunțarea studentului la parcursul educațional, din considerente financiare”, transmite ANOSR. Organizația mai afirmă că taxa îi afectează și pe elevii și studenții care vin în București pentru activități educaționale de scurtă durată (admitere, sesiuni, colocvii, certificări, tabere educaționale, concursuri și olimpiade), precum și pe cei care participă la școli de vară, cantonamente sportive sau sesiuni de formare desfășurate pe mai multe zile ori săptămâni. În final, ANOSR solicită autorităților preluarea amendamentelor transmise anterior, menționând că a semnalat impactul social și educațional al măsurii încă de la instituirea taxei pentru anul 2026. [...]

Ministerul Mediului a declanșat un control al Gărzii Naționale de Mediu la Baia Mare , după ce, în timpul unei vizite în oraș, au fost semnalate probleme legate de gestionarea deșeurilor în zona platformei industriale Agecom, iar verificarea la fața locului a confirmat situația, potrivit News . Ministrul Mediului, Natalia Intotero , spune că a decis intervenția „imediat” după sesizările primite de la cetățeni și că, la fața locului, au fost constatate „probleme privind depozitarea deșeurilor”, motiv pentru care a solicitat intervenția de urgență a Gărzii Naționale de Mediu. „Când oamenii semnalează probleme de mediu, autoritățile trebuie să reacționeze! (…) Am decis să mergem imediat la fața locului, unde am constatat probleme privind depozitarea deșeurilor și am solicitat intervenția de urgență a Gărzii Naționale de Mediu.” Ce verifică autoritățile și ce urmează Potrivit ministrului, verificările au început deja în teren și vizează inclusiv respectarea măsurilor dispuse la controale anterioare. Intotero afirmă că a cerut „un control riguros”, iar rezultatele vor fi făcute publice. Ministrul mai spune că aplicarea măsurilor care vor rezulta din control va fi urmărită „îndeaproape” și indică drept miză protejarea mediului și a sănătății populației, într-un mesaj publicat pe Facebook. [...]

Românii ajung să petreacă până la aproape trei luni pe an online, iar specialiștii avertizează că această utilizare „problematică” se vede direct în atenție, somn și capacitatea de concentrare , potrivit Digi24 , care citează un studiu realizat la comanda ANCOM . Datele indică o medie de 4 ore și 19 minute pe zi petrecute pe internet. Transpus în timp cumulat, asta înseamnă peste 30 de ore pe săptămână, mai mult de 5 zile într-o lună și aproximativ două luni într-un an, iar pentru cei mai tineri se ajunge la aproape trei luni anual. Un element important din studiu este că utilizarea internetului este, în principal, orientată spre activități cu potențial mare de „captare” a timpului: 96% dintre respondenți spun că folosesc internetul pentru comunicare, 92% pentru divertisment și 92% pentru social media. De ce contează: efecte operaționale în viața de zi cu zi Psihologul Adina Burghel face distincția între utilizarea frecventă și cea problematică și avertizează asupra unor consecințe concrete: toleranță mai scăzută la activități care cer atenție susținută, răbdare și efort mental, dar și afectarea somnului, mai ales când telefonul este folosit înainte de culcare. Un semnal de alarmă, potrivit explicațiilor din material, apare atunci când o persoană simte că nu se mai poate opri din utilizare, deși își propune acest lucru. Copiii și adolescenții: presiunea validării online Pentru copii și adolescenți, în discuție intră și problema controlului și a validării prin rețele sociale. Mihai Gafencu, președintele „ Salvați Copiii ” Timiș, atrage atenția asupra expunerii timpurii la mecanismele de validare de tip „like”, menționând vârste de 10–12 ani ca fiind prea mici pentru astfel de „validări false”. Cum a fost făcut studiul Cercetarea a fost realizată la comanda ANCOM în august și septembrie 2026, prin interviuri online. Au răspuns 1.450 de persoane cu vârsta de cel puțin 14 ani, care au utilizat platforme online în ultimele 12 luni. [...]

Percepția că „a fost mai greu înainte” domină opinia publică și poate influența așteptările sociale și economice , arată datele publicate de INSCOP , pe baza unui sondaj INSCOP Research realizat la solicitarea Informat.ro și relatat de Digi24. Potrivit rezultatelor, șase din zece români consideră că generația părinților lor a avut o viață mai grea decât generația actuală. În același timp, peste jumătate dintre respondenți spun că, în prezent, toate categoriile de vârstă se confruntă cu dificultăți aproximativ egale . Un alt rezultat relevant pentru modul în care este privită mobilitatea socială: 51,4% dintre cei chestionați cred că tinerii de astăzi au mai multe oportunități de reușită decât generațiile anterioare. În forma publicată pe site-ul INSCOP, materialul nu include detalii despre metodologie (eșantion, marjă de eroare, perioadă de culegere), astfel că interpretarea fină a diferențelor între grupuri sau în timp nu poate fi făcută pe baza acestui rezumat. [...]