Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
Sphera Franchise Group a crescut vânzările în România, dar marjele au rămas sub presiune, după ce cheltuielile operaționale au avansat mai repede decât încasările, iar profitul net a scăzut puternic în T1 2026, potrivit Economica. România a rămas piața-cheie a grupului, iar revenirea KFC pe creștere a susținut rezultatele, într-un context de consum mai prudent.
În primele trei luni din 2026, vânzările Sphera în România au ajuns la 326,1 milioane lei, în creștere cu 4,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. România a generat 86,3% din vânzările totale ale grupului, în timp ce Italia a contribuit cu 12,1%, iar Republica Moldova cu 1,6%.
La nivel de brand, KFC a raportat o creștere a vânzărilor de 4,2%, până la 324,3 milioane lei, susținută de evoluția pozitivă din România. În structura vânzărilor totale, KFC a avut o pondere de 85,8%.
Pizza Hut a contribuit cu 26,3 milioane lei în T1, în scădere cu 3,2% față de T1 2025, pe fondul măsurilor de reorganizare a rețelei. Taco Bell a crescut cu 12,2% de la an la an, până la 27,1 milioane lei, pe seama restaurantelor deschise în 2025 și a cererii din partea consumatorilor tineri; ponderea sa în total a urcat ușor, la 7,2% (față de 7% pentru Pizza Hut). Cioccolatitaliani a avut o contribuție limitată, pe fondul stadiului incipient de dezvoltare.
„Vedem consumatori mai atenți la cheltuieli, costuri operaționale încă ridicate și diferențe tot mai mari între conceptele care reușesc să genereze trafic și cele care trebuie recalibrate”, a declarat Călin Ionescu, CEO Sphera Franchise Group.
Cheltuielile la nivelul restaurantelor au urcat cu 5,2% față de T1 2025, la 353,5 milioane lei, pe fondul creșterii costurilor salariale, al chiriilor și al investițiilor în consolidarea brandurilor. Grupul spune că a continuat măsuri de eficientizare a achizițiilor și de optimizare operațională, care au îmbunătățit ponderea costurilor cu materiile prime în vânzări.
Profitul net a coborât cu 30,6%, la 5,4 milioane lei (profit net normalizat: 5,5 milioane lei), pe fondul creșterii bazei de costuri și al presiunilor temporare asociate expansiunii.
„Începutul de an a adus un accent mai pronunțat pe consolidarea profitabilității, în paralel cu dinamica vânzărilor”, a spus Valentin Budeș, CFO Sphera Franchise Group.
Profitul operațional la nivelul restaurantelor a fost susținut în principal de KFC România, care a înregistrat 24,7 milioane lei în T1 2026, plus 11,5% față de anul anterior. În schimb, KFC Italia a generat 0,6 milioane lei, în scădere cu 79,1%, pe fondul presiunilor de cost care afectează marjele din piața italiană. KFC Moldova a contribuit cu 0,9 milioane lei, în scădere cu 2,1%.
Taco Bell a raportat 0,5 milioane lei profit operațional la nivelul restaurantelor, față de 2,1 milioane lei în T1 2025, pe fondul extinderii accelerate și al perioadei de lansare a unităților noi. Pizza Hut a trecut pe pierdere operațională la nivelul restaurantelor, de 0,7 milioane lei, de la un profit de 0,5 milioane lei anul trecut, în contextul eficientizării și reorganizării rețelei.
Grupul intenționează să accelereze expansiunea prin deschiderea a 21 de unități noi în 2026, pe trei piețe, și să continue remodelarea restaurantelor și implementarea soluțiilor digitale. Bugetul total de investiții (CAPEX) estimat pentru 2026 este de aproximativ 130 milioane lei.
Planul de deschideri include:
Sphera Franchise Group operează în franciză KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România, KFC în Republica Moldova și în anumite zone din Italia, precum și Cioccolatitaliani în Italia; grupul a achiziționat și drepturile de franciză pentru Hard Rock Café (România și Republica Moldova) și wagamama. Compania este listată la Bursa de Valori București sub simbolul SFG.
Recomandate
Wizz Air își păstrează poziția dominantă în România, dar marja de profit s-a prăbușit , după ce operatorul low-cost a încheiat anul financiar la final de martie 2026 cu venituri record, însă cu un profit net aproape de zero, pe fondul creșterii costurilor și al presiunilor pe prețul combustibilului, potrivit Economica . Compania a raportat venituri de 5,69 miliarde de euro (aprox. 28,5 miliarde lei), în creștere cu 8% față de anul financiar anterior. EBITDA a urcat ușor, la un nivel record de 1,318 miliarde de euro (aprox. 6,6 miliarde lei), însă profitul net a fost de doar 1,3 milioane de euro (aprox. 6,5 milioane lei), de la 213,9 milioane de euro în exercițiul precedent. Costurile au „mâncat” profitul, iar tarifele sunt sub presiune Scăderea profitului net este pusă pe seama creșterii costurilor operaționale și a presiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la kerosen. Profitul operațional a coborât la 139,7 milioane de euro (aprox. 698 milioane lei), de la 167,5 milioane de euro. Un semnal relevant pentru piața low-cost este evoluția veniturilor per ASK (RASK – venit pe loc-kilometru oferit, un indicator al randamentului comercial): acestea s-au stabilizat la 4,31 eurocenți, ușor sub nivelul din anul financiar anterior (4,33 eurocenți), ceea ce indică presiune pe tarife într-un context de cerere volatilă. În declarația citată de publicație, CEO-ul Wizz Air, József Váradi , leagă deteriorarea din a doua jumătate a anului fiscal de sezonalitate și de reorganizarea capacității, menționând și impactul costurilor cu combustibilul din martie, după izbucnirea conflictului „din regiunea Golfului”. „Am reușit să obținem o performanță pozitivă a profitului net pentru anul respectiv, în ciuda presiunilor anticipate asupra veniturilor și costurilor combustibililor din martie, cauzate de izbucnirea conflictului din regiunea Golfului.” România rămâne cea mai mare piață, cu aproape jumătate din cota totală Pentru piața locală, miza este dependența ridicată de operator: România este „cea mai mare piață” pentru Wizz Air, cu 207 rute operate la 31 martie 2026. Compania are o cotă de piață de 49% în România (față de 50% în anul financiar anterior) și 71% pe segmentul low-cost (față de 75% anterior). La nivel de trafic și utilizare a flotei, Wizz Air a raportat: 69,7 pasageri transportați, în creștere cu 10%; grad de ocupare al aeronavelor de 90,7%; creștere anuală a capacității estimată la 10–12%. Presiuni operaționale: avioane la sol și costuri în urcare Pe partea de costuri, compania indică majorări consistente în mai multe linii: costul cu echipajele: +16%, la 656 milioane de euro (aprox. 3,3 miliarde lei); întreținere, materiale și reparații: +40,1%, la 462,8 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei); cheltuieli operaționale totale: +8,9%, la 5,55 miliarde de euro (aprox. 27,8 miliarde lei); taxe de aeroport, handling și rute: +13%, la 1,52 miliarde de euro (aprox. 7,6 miliarde lei). Compania a plătit compensații către pasageri de 136,7 milioane de euro (aprox. 684 milioane lei), în scădere cu 17%. În plus, Wizz Air avea „peste 260 de aeronave”, iar aproape 75% din flotă era compusă din avioane „neo”. Totodată, 30 de avioane erau la sol din cauza problemelor la motoarele GTF (Geared Turbofan – tip de motor), același nivel ca la 30 iunie 2025. Până la final de martie 2027, compania estimează că va ajunge la 15–20 de avioane la sol. În acest context, rezultatele arată o combinație incomodă pentru o piață precum România, unde Wizz Air are o pondere foarte mare: compania crește și domină, dar profitabilitatea este vulnerabilă la costuri, combustibil și constrângeri operaționale. [...]
Promateris și-a majorat de peste patru ori profitul net în T1 2026 , pe fondul creșterii vânzărilor și al unei structuri de costuri mai favorabile, într-un moment în care exporturile – în special către vestul Europei – au ajuns să conteze decisiv în modelul de business, potrivit Profit . Compania (simbol bursier PPL) a raportat în primul trimestru venituri din vânzări de 32,93 milioane lei, în creștere cu 28,29% față de 28,29 milioane lei în perioada similară din 2025. În același interval, rezultatul net a urcat la 1,54 milioane lei, de peste patru ori mai mare decât cel de aproape 354.000 lei din T1 2025. Pe întreg anul 2025, profitul net a fost de 1,79 milioane lei. Ce a împins rezultatul: vânzări mai mari, presiune mai mică pe costurile cu personalul Pe partea de cheltuieli, Promateris a consemnat o creștere a costurilor cu materiile prime de 10,02%, la 16,14 milioane lei (de la 14,67 milioane lei), în timp ce cheltuielile cu personalul s-au redus cu 4,50%, la 4,24 milioane lei (de la 4,44 milioane lei). Combinația dintre avansul vânzărilor și dinamica acestor costuri a susținut saltul profitabilității în trimestru. În raportarea trimestrială, compania indică și extinderea portofoliului de clienți, atât în România, cât și în Europa, în contextul poziționării pe piața ambalajelor sustenabile. Exporturile au trecut de 60% din vânzări, după finalizarea investițiilor din 2025 Un element central pentru 2026 este ponderea exporturilor, care „reprezintă în prezent peste 60% din vânzări”, cu accent pe piețele din vestul Europei. Emitentul leagă această evoluție de finalizarea, în T4 2025, a investițiilor aferente etapei curente de dezvoltare și afirmă că acestea „susțin premisele unei evoluții favorabile pe parcursul anului 2026, în linie cu bugetul aprobat de acționari”. Directorul general Tudor Georgescu descrie direcția strategică astfel: „Avem planul de a transforma Promateris din lider regional în lider european.” Bilanț: active ușor în scădere, datorii în coborâre La 31 martie, activele totale erau de 199,90 milioane lei, în scădere cu 0,21% față de 200,32 milioane lei la finalul anului trecut. Datoriile totale au coborât cu 1,08%, la 99,60 milioane lei, de la 100,69 milioane lei. Context de acționariat și tranzacționare la BVB Promateris (fosta Prodplast) este controlată de persoane și vehicule financiare ale familiei Florin Pogonaru, însă cu o „diluare semnificativă” după intrarea în acționariat a Pavăl Holding – vehiculul de investiții al fondatorilor Dedeman, Dragoș și Adrian Pavăl – care a cumpărat în 2022 un pachet de 24,03% din capital. Pachetul a permis noului acționar să o aducă în board pe Karina Pavăl, fiica lui Dragoș Pavăl. La Bursa de Valori București , acțiunile companiei se tranzacționează pe volume foarte mici, iar la ultimul preț de închidere menționat, de 7,5000 lei/acțiune, capitalizarea bursieră este de 215,23 milioane lei (40,98 milioane euro). [...]
Apcom IT Distribution a raportat o scădere de 20% a vânzărilor, iar profitul net aproape s-a înjumătățit , semn că presiunea pe marjele distribuitorilor din zona produselor Apple rămâne ridicată, potrivit Profit . Profitul net al companiei a coborât la 38,79 milioane de lei, de la 60,71 milioane de lei în 2024 și 69,1 milioane de lei în 2023, conform datelor citate de publicație. Pe partea de bilanț, creanțele societății au urcat cu 41,8%, la 275,95 milioane de lei, în timp ce datoriile s-au redus cu 45,8%, la 207,61 milioane de lei. Numărul mediu de angajați a ajuns la 12 în 2025, de la 11 în 2024. Structura acționariatului și legătura cu retailul iSTYLE Apcom IT Distribution este controlată de Apcom CE Limited (Cipru) – 99,9999% și Farid Abboud Georges – 0,0001%. Farid Abboud Georges conduce Apcom CE și iStyle CE. În același grup, iSTYLE Retail SRL, companie care comercializează produse Apple pe plan local, a consemnat în 2025 o cifră de afaceri de 638,64 milioane de lei, în creștere de la 613,8 milioane de lei în 2024, mai notează sursa. [...]
Banca Transilvania vede o accelerare a creditării pentru investiții , pe fondul schimbării motorului economiei dinspre consum către producție și proiecte finanțate inclusiv din fonduri europene, potrivit Economedia . Mesajul a fost transmis de CEO-ul Ömer Tetik în conferința de prezentare a rezultatelor din T1 2026, când grupul a raportat un profit net consolidat în creștere cu 30% și și-a reconfirmat țintele anuale. „România trece printr-o transformare. Este una dureroasă, fără îndoială, dar necesară. Trecem de la o economie bazată pe consum la una bazată pe producție și investiții.” În viziunea conducerii, tranziția are loc într-un context complicat – consolidare fiscală, inflație încă ridicată și incertitudine politică – dar sectorul privat și sistemul bancar au rămas reziliente. Tetik a susținut că BT „s-a descurcat foarte bine” la creșterea afacerilor, profitabilitate și generarea de valoare pentru acționari. Ce împinge cererea de finanțare: fonduri europene și proiecte mari Banca indică drept motoare ale schimbării fondurile europene, programele guvernamentale și investițiile în infrastructură, energie și capacități de producție. Tetik a legat o parte importantă din creșterea creditării corporative de proiecte finanțate prin PNRR și alte programe europene, cu accent pe construcții și infrastructură (drumuri, spitale, energie). Aurel Bernat, director executiv pentru instituții financiare și relația cu investitorii, a spus că mutarea către investiții productive a devenit vizibilă încă din T1 2025, în timp ce consumul „rămâne slab”, ceea ce ar putea susține o creștere mai sănătoasă a economiei locale. Creditarea companiilor accelerează peste piață BT arată că segmentul corporate trage mai puternic decât retailul: portofoliul de credite pentru companii a crescut cu aproximativ 2,5% doar în primul trimestru, peste media sistemului bancar. Banca menționează cerere ridicată de finanțare în: agricultură; sănătate; infrastructură. Pe zona IMM, portofoliul de credite a ajuns la aproape 28 miliarde lei. BT mai indică dezvoltarea finanțărilor sindicalizate și a proiectelor de energie regenerabilă, unde joacă frecvent rolul de aranjor principal. Ținte reconfirmate pentru 2026 și semnale despre risc În pofida încetinirii economice și a inflației ridicate, conducerea și-a menținut prognoza de creștere a creditării cu 8,5% în 2026, Tetik argumentând că banca este „bine poziționată” să capteze cererea, inclusiv prin viteza de aprobare, ecosistemul digital și relația cu clienții. În același timp, banca spune că nu vede deteriorări majore ale calității portofoliului și că ar fi nevoie de „un șoc extern major” pentru o degradare semnificativă a creditelor. Rezultatele din T1 și obiectivele anuale Grupul a raportat în T1 2026 un profit net consolidat de peste 1 miliard de lei, în creștere cu 30% față de perioada similară din 2025, iar rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) a urcat la 20,7%. Pentru întreg anul, BT și-a reconfirmat obiectivele: creștere a activelor de 6,4%, avans al creditării de 8,5% și profit înainte de impozitare de 5,1 miliarde lei. [...]
Tesla a intrat pe flux de numerar liber negativ după ce a accelerat investițiile în AI și robotică , iar presiunea se vede tocmai în businessul care finanțează aceste pariuri: vânzarea de mașini, potrivit HotNews , care citează o analiză Reuters pe baza rezultatelor din trimestrul al doilea. Tesla nu a atins estimările analiștilor privind profitul în perioada aprilie–iunie și a raportat, pentru prima dată în peste doi ani, un flux de numerar liber negativ, pe fondul creșterii cheltuielilor pentru infrastructura necesară ambițiilor din inteligență artificială și robotică. Acțiunile au scăzut cu aproximativ 4% în tranzacțiile de după închiderea bursei. Investiții mai mari, presiune mai mare pe finanțarea din auto Compania a raportat cheltuieli de capital de 5,8 miliarde de dolari (aprox. 26,7 miliarde lei) în trimestrul al doilea, de peste două ori mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut și decât în primul trimestru. În acest context, fluxul de numerar liber a coborât la minus 1,1 miliarde de dolari (aprox. 5,1 miliarde lei), în timp ce analiștii se așteptau la un consum de numerar de 3,3 miliarde de dolari (aprox. 15,2 miliarde lei). În conferința cu analiștii, Elon Musk a susținut că investițiile vor aduce randamente ridicate: „Acesta este un an cu investiții de capital uriașe, dar sunt convins că toate lucrurile în care investim vor genera randamente extraordinare.” Livrări record, dar profitabilitate în scădere Deși Tesla a raportat un număr record de livrări, semnele de presiune asupra activității de bază au rămas vizibile. Venitul mediu obținut pentru fiecare mașină vândută a scăzut la 42.730 de dolari (aprox. 196.600 lei), de la 45.345 de dolari (aprox. 208.600 lei), pe fondul unor prețuri medii de vânzare mai mici și al unei concurențe mai puternice pe piețele principale. În plus, veniturile din SUA din creditele de reglementare privind emisiile de carbon au scăzut cu aproximativ două treimi față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 146 milioane de dolari (aprox. 672 milioane lei), după modificări de politici. La nivel de rezultate, Tesla a livrat 480.126 de vehicule în trimestrul al doilea, peste așteptările Wall Street și în creștere față de 384.122 în perioada similară a anului trecut. Veniturile au fost de 28,24 miliarde de dolari (aprox. 130 miliarde lei), peste estimarea medie de 25,71 miliarde de dolari (aprox. 118 miliarde lei), însă profitul ajustat a fost de 33 de cenți pe acțiune, sub estimarea medie de 51 de cenți, potrivit datelor LSEG. Marja brută a diviziei auto a fost de 16,3%, sub nivelul de 18,04% anticipat de analiști, conform Visible Alpha. Pariul pe software și aprobările din Europa Pentru a-și îmbunătăți profitabilitatea, Tesla mizează pe software-ul de asistență la condus „ Full Self-Driving Supervised ” (FSD). Compania a anunțat că a încheiat trimestrul cu aproximativ 1,5 milioane de abonamente FSD active, în creștere cu 56% față de anul precedent. Un element favorabil a venit din Europa: Tesla a primit în aprilie aprobarea pentru implementarea FSD în Olanda, iar alte țări europene au autorizat tehnologia ulterior. Compania urmărește aprobarea și în China. În evaluarea pieței, miza rămâne transformarea investițiilor în venituri recurente și marje mai mari. Ryan Lee, vicepreședinte senior pentru produs și strategie la Direxion, a rezumat preocuparea investitorilor pentru Reuters: „Monetizarea rămâne principala preocupare după rezultatele financiare sub așteptări. Întrebarea este cât de repede vor începe aceste investiții să susțină evaluarea companiei.” Energie și stocare, un „amortizor” pentru volatilitatea din auto Divizia de producție și stocare a energiei a devenit un factor de echilibrare pentru businessul auto, susținută de cererea pentru baterii de mari dimensiuni destinate rețelelor electrice. Tesla a instalat produse de stocare a energiei cu o capacitate totală de 13,5 GWh în trimestru, față de 8,8 GWh în primul trimestru și 9,6 GWh în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și cu scăderi de peste 15% ale acțiunilor de la începutul anului, Tesla rămâne cel mai valoros producător auto din lume, cu o capitalizare bursieră de aproximativ 1.400 de miliarde de dolari (aprox. 6.440 miliarde lei), mult peste Toyota, la 213 miliarde de dolari (aprox. 980 miliarde lei). [...]
Alphabet a livrat un trimestru 2 peste așteptări, dar piața a penalizat acțiunea , în condițiile în care grupul își accelerează investițiile în infrastructura pentru inteligență artificială, potrivit Mediafax . Veniturile au urcat cu 24% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 119,8 miliarde de dolari (aprox. 551 mld. lei), peste estimarea medie a analiștilor, de 117 miliarde de dolari (aprox. 538 mld. lei), conform raportului publicat de companie. Profitul net a crescut de aproape patru ori, la 112,1 miliarde de dolari (aprox. 516 mld. lei), iar profitul pe acțiune a fost de 9,11 dolari (aprox. 42 lei). Rezultatul a fost susținut și de un câștig de aproximativ 99 de miliarde de dolari (aprox. 455 mld. lei) din investițiile în acțiuni, inclusiv participațiile la Anthropic și SpaceX. Motorul operațional: Cloud și publicitatea YouTube Divizia Google Cloud a raportat o creștere anuală de 82% a veniturilor, până la 24,8 miliarde de dolari (aprox. 114 mld. lei), peste așteptările pieței. Profitul operațional al diviziei s-a triplat, la 8,8 miliarde de dolari (aprox. 40 mld. lei), pe fondul cererii ridicate pentru infrastructură și soluții bazate pe inteligență artificială. În paralel, veniturile din publicitate ale YouTube au crescut cu 12,6% în ritm anual, la 11,06 miliarde de dolari (aprox. 51 mld. lei). Suma nu include veniturile din abonamente; în 2025, veniturile totale ale YouTube au depășit 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 mld. lei). AI: Gemini urcă la 950 de milioane de utilizatori, investițiile cresc Directorul general Sundar Pichai a spus că Gemini are 950 de milioane de utilizatori activi lunar, față de 750 de milioane la finalul anului 2025, adică un plus de 200 de milioane. Tot pe zona de produse bazate pe inteligență artificială, Pichai a evidențiat funcția „Ask YouTube”, care permite întrebări despre videoclipuri, rezumate și navigare rapidă la momente specifice; în iunie, peste 140 de milioane de utilizatori au folosit această funcție. Separat, el a menționat că peste 1,7 miliarde de utilizatori unici au urmărit conținut legat de Cupa Mondială de fotbal din 2026 pe YouTube. Alphabet și-a dublat cheltuielile de capital în primul semestru, până la 44,9 miliarde de dolari (aprox. 207 mld. lei), continuând investițiile în infrastructura necesară dezvoltării aplicațiilor de inteligență artificială. Reacția pieței În pofida rezultatelor peste așteptări, acțiunile Alphabet au scăzut cu aproximativ 3% în tranzacțiile de după publicarea raportului financiar. Sursa citată nu detaliază motivul exact al scăderii, dar în contextul datelor raportate, nivelul ridicat al investițiilor rămâne un element urmărit de investitori. [...]
