Știri
Știri

Beko pariază pe avantajele structurale ale României pentru a susține investițiile industriale , chiar dacă economia locală intră într-o „reașezare” marcată de prudență în consum și volatilitate geopolitică, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul companiei este relevant pentru mediul de afaceri deoarece indică ce factori pot continua să atragă producție și capital într-o perioadă cu creștere moderată. Oficialii Beko România, producătorul electrocasnicelor Arctic , Whirlpool și Beko, spun că presiunile asupra consumului și nevoia de eficiență și predictibilitate vor menține o atitudine precaută în piață și în perioada următoare, cu un ritm de creștere „moderat”. De ce România rămâne atractivă pentru industrie, în viziunea Beko În pofida contextului, compania vede câteva avantaje care „înclină balanța” în favoarea pieței locale pentru industrie și investiții: poziția regională a României; infrastructura industrială dezvoltată; forța de muncă bine pregătită, cu expertiză tehnică relevantă. Ce tip de investiții pot traversa mai bine perioada de „prudență” Beko indică drept criterii de reziliență pentru companii și sectoare o combinație de investiții și disciplină operațională: continuarea investițiilor în tehnologie și productivitate, adaptarea la noile comportamente de consum și o abordare „responsabilă” la nivelul producției și al întregului ecosistem operațional. În această logică, perioada următoare ar urma să favorizeze jucătorii care își pot crește eficiența și își pot gestiona mai bine riscurile, într-un mediu în care cererea rămâne sub presiune, iar deciziile de investiții sunt luate mai atent. [...]

Demiterea lui Mîhailo Fedorov a fost legată de reforma achizițiilor militare , un domeniu cu miză operațională majoră pentru armata ucraineană și cu potențial de a redesena fluxuri de bani și influență în interiorul instituțiilor, potrivit Digi24 . Fostul ministru ucrainean al Apărării a spus, într-un interviu publicat miercuri, că încercarea sa de a reforma sistemul de achiziții al armatei a fost „principalul motiv” al demiterii sale din această lună, în cadrul unei remanieri politice și militare mai ample, relatează Reuters. Fedorov a declarat pentru Ukrainska Pravda că propunerile sale au întâmpinat rezistență din partea unor oficiali din interiorul și din jurul Ministerului Apărării. „Motivul este legat de achiziții, licitații și de faptul că am început să reformăm procesele din acest domeniu.” Ce schimbări a încercat să impună în achizițiile armatei Fedorov, care a ocupat funcția timp de șase luni, a afirmat că primul său obiectiv după preluarea mandatului a fost introducerea unui sistem de licitații pentru achizițiile militare. El a descris demersul ca pe o reconstrucție „a fundației sistemului”, menită să rezolve cauza principală a problemelor din domeniu. În logica prezentată de fostul ministru, planul avea două direcții: lansarea licitațiilor pentru achiziții militare; restructurarea sistemului de conducere al Ministerului Apărării și selectarea personalului în funcție de obiectivele asumate. Presiuni interne și costul politic al reformei Fedorov a susținut că inițiativele sale au generat „o nemulțumire semnificativă” și că, ulterior, au apărut presiuni constante și „informații negative” propagate atât în jurul președintelui, cât și în spațiul public. „Acest lucru a provocat o nemulțumire semnificativă în rândul multor persoane, care au început apoi să exercite constant presiuni și să răspândească informații negative, nu doar în jurul președintelui, ci și în spațiul public.” Remanierea: cine a plecat și cine a venit Fedorov a fost înlăturat din guvernul președintelui Volodimir Zelenski și înlocuit de Evgheni Hmara, fost șef al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Remanierea a inclus și demiterea premierului Iulia Svîrîdenko. Demiterea lui Fedorov a declanșat mai multe zile de proteste, participanții cerând reinstalarea sa în funcție, notează materialul. Relația cu conducerea armatei: „conflict de viziune”, nu personal Zelenski a declarat că Fedorov se afla în conflict cu comandantul-șef al armatei, Oleksandr Sîrski, care a fost ulterior demis. Fedorov a negat însă existența unui conflict personal, susținând că a fost vorba de o divergență de viziune privind modul de purtare a războiului. „A fost mai degrabă un conflict de viziune. Noi aveam o anumită perspectivă asupra modului în care trebuie purtat războiul.” Fedorov a mai spus că Zelenski l-a informat despre demiterea sa cu mai puțin de o oră înaintea unei reuniuni a grupului parlamentar al partidului prezidențial „Slujitorul Poporului”. [...]