„AI-ul e super mega șmecher, dar ne întoarcem la căutarea manuală pe site-uri oficiale” este concluzia trasă de Ana-Maria Udriște, fondatoarea platformei juridice Avocatoo, într-o postare devenită virală pe LinkedIn. Jurista semnalează o problemă majoră: creșterea semnificativă a efortului necesar pentru a verifica și filtra informațiile generate de inteligența artificială, din cauza calității tot mai slabe a surselor online.
Într-un ton sincer, dar argumentat, Udriște descrie cum, deși folosește intensiv modele AI precum ChatGPT, Gemini sau Perplexity, ajunge tot mai des să se bazeze pe cercetare manuală – un proces consumator de timp, dar esențial. Principalele motive: site-urile de știri se copiază între ele, nu mai oferă surse clare, iar multe texte sunt redactate superficial, doar pentru a fi indexate de motoarele de căutare. Acestea ajung apoi să fie surse pentru modelele AI, ceea ce duce la o circularitate informațională viciată.
Udriște punctează trei sarcini „extra” care îi revin în relația cu AI-ul:
- Verificarea răspunsurilor
- Validarea surselor
- Corectarea „halucinațiilor” AI, adică a informațiilor eronate, dar formulate convingător
Ea avertizează că doar antrenarea unor modele locale, adaptate la surse corecte și de încredere, ar putea duce la rezultate mai bune în viitor. Până atunci, însă, munca de „scrib digital” rămâne o necesitate, chiar și în epoca automatizării.
Comentariile din postare au completat tabloul: de la experiențe personale frustrante cu date halucinate sau surse greșite, până la metode concrete de reducere a acestor erori – precum solicitarea explicită a raționamentului sau verificarea multiplă a răspunsurilor. S-a subliniat constant că AI-ul este doar un instrument, iar discernământul uman rămâne esențial.
Mesajul cheie? Tehnologia este un aliat puternic, dar nu un înlocuitor al gândirii critice. Iar profesioniștii care cunosc în profunzime domeniul în care activează vor fi cei care vor reuși să folosească AI-ul cu adevărat eficient.
