Restanțele firmelor la stat au urcat la 77,8 miliarde lei la final de 2025, potrivit Profit.ro, după 76,7 miliarde lei în trimestrul III din 2025. În același timp, 45.108 firme figurează cu datorii restante la bugetul de stat, cu o prezență puternică în construcții și comerț, două sectoare care concentrează și cele mai mari sume restante.
Datele, provenite din platforma de analiză financiară RisCo.ro, arată că peste trei sferturi din totalul restanțelor sunt obligații către bugetul de stat, care ajung la 58,5 miliarde lei în T4/2025. Din această componentă, 1,65 miliarde lei sunt datorii contestate, ceea ce indică existența unor litigii fiscale în derulare. Restul restanțelor se împarte între bugetul asigurărilor sociale (14,4 miliarde lei), bugetul de sănătate (peste 4,4 miliarde lei) și bugetul asigurărilor pentru șomaj (509 milioane lei).
Concentrarea teritorială rămâne pronunțată în București, care cumulează 30,9 miliarde lei, adică aproape 40% din totalul național, cu 17.917 firme restante în T4/2025. Următoarele județe ca nivel al datoriilor sunt Ilfov (7,3 miliarde lei), Constanța (3,5 miliarde lei) și Timiș (2,7 miliarde lei), iar Sibiu, Buzău și Hunedoara depășesc fiecare pragul de 2 miliarde lei. La polul opus, Covasna, Vâlcea și Sălaj au datorii sub 200 milioane lei.
Punctul de presiune din economie se vede însă mai clar în structura pe activități, unde construcțiile și comerțul domină atât ca volum al restanțelor, cât și ca număr de companii restante. Lucrările de construcții rămân principala sursă de datorii la stat: construcțiile de clădiri rezidențiale și nerezidențiale au cumulat 5,3 miliarde lei în T4/2025 și reprezintă, totodată, domeniul cu cele mai multe firme restante, 5.992.
În comerț, cele mai mari restanțe sunt înregistrate la comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului, cu datorii de 4,5 miliarde lei, urmat de comerțul cu ridicata specializat al altor produse, cu 2,8 miliarde lei. În tabloul general apar și alte domenii cu restanțe ridicate, precum industria chimică (2,3 miliarde lei) și transportul rutier de mărfuri (1,7 miliarde lei), însă construcțiile și comerțul rămân nucleul datoriei fiscale, atât prin sumele acumulate, cât și prin numărul mare de firme care figurează cu restanțe.
