Știri
Știri din categoria Educație
Sundar Pichai le-a transmis absolvenților Stanford că deciziile „cu adevărat decisive” sunt rare, iar restul presiunii se gestionează mai bine cu trei „filtre” practice: optimism, proiecte grele și alegeri care te entuziasmează, potrivit 9to5Google. Mesajul, livrat la ceremonia de absolvire a promoției 2026, e relevant pentru educație și piața muncii prin felul în care un lider din tehnologie traduce incertitudinea (inclusiv reacțiile la AI) în criterii de decizie aplicabile în carieră.
Pichai, absolvent Stanford, a spus că acesta este abia al doilea său discurs de absolvire; primul a fost o adresare filmată în 2020, în perioada COVID, în cadrul unei serii virtuale pe YouTube. În debut, a făcut și o referire la faptul că, în alte ceremonii recente, unii absolvenți au huiduit la menționarea inteligenței artificiale (AI).
Ideea centrală a discursului este că „foarte puține momente în viață sunt decisive”, iar multe situații care par uriașe nu schimbă, de fapt, traiectoria pe termen lung. Pichai a ilustrat asta cu o întâmplare din primul său trimestru de iarnă la Stanford, când a plecat spontan într-o excursie la Las Vegas și a realizat că „lumea nu se termină” dacă își permite să se relaxeze.
În același registru, a delimitat deciziile care merită timp și intenție (de exemplu, alegerea partenerului, decizia de a întemeia o familie, o schimbare majoră de carieră) de cele care „adaugă textură” parcursului, dar rareori îl determină.
Pichai a spus că folosește trei filtre simple care l-au ajutat „să nimerească mai multe momente decât să le greșească” și să reducă presiunea:
Discursul integral este publicat pe blogul Google, la adresa indicată de publicație: Google. 9to5Google notează că, la momentul publicării, înregistrarea video nu era încă disponibilă, deși există o referință separată către o adresare filmată: YouTube.
Recomandate
Folosirea ChatGPT pentru structurarea răspunsurilor la audieri ridică semne de întrebare despre pregătirea și transparența procesului parlamentar , după ce HotNews a surprins un consilier al Monicăi Anisie trimițând întrebările primite în comisie către inteligența artificială, în timpul audierii pentru funcția de ministru al Educației. Potrivit publicației, în timp ce parlamentarii își formulau întrebările, consilierul aflat în dreapta Monicăi Anisie le nota și le transmitea către ChatGPT, care genera răspunsuri „la liniuță”, adică sub formă de puncte. În filmarea realizată de HotNews, consilierul este observat și șoptindu-i în repetate rânduri candidatei, pe parcursul audierii. Ce a generat ChatGPT și ce a spus, ulterior, candidata În material este redat un exemplu concret: o întrebare despre „ legea Vexler ” (notată cu numărul 6 în documentul consilierului) a fost trimisă către ChatGPT, care a propus un set de idei-cheie, inclusiv despre rolul constituțional al președintelui, legitimitatea sesizării Curții Constituționale și necesitatea unei legislații „clare, predictibile și lipsite de ambiguități”, precum și despre protejarea memoriei victimelor Holocaustului. Răspunsul Monicăi Anisie la aceeași întrebare a inclus, între altele, referiri la sesizarea CCR și reexaminare ca „instrumente constituționale” ale președintelui, „toleranță zero pentru antisemitism”, respectarea deciziilor Curții Constituționale și nevoia de legislație „clară, predictibilă și fără carențe”. De ce contează: un precedent operațional pentru audieri Episodul indică o utilizare „în timp real” a unui instrument de inteligență artificială pentru pregătirea răspunsurilor într-un moment-cheie de evaluare publică, ceea ce poate schimba așteptările privind modul în care candidații se pregătesc și răspund în comisiile parlamentare. În același timp, din informațiile prezentate nu reiese dacă această practică a fost asumată oficial sau dacă există reguli interne care să o permită ori să o limiteze. Pentru contextul audierilor, HotNews a publicat și un format de urmărire în timp real: HotNews . [...]
Google pune pe masă 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) pentru formarea a 300.000 de lucrători calificați , într-o mișcare care arată cât de scumpă a devenit, pentru marile companii, lipsa de competențe pe piața muncii, potrivit Android Headlines . Fondul anunțat de Google are ca obiectiv finanțarea programelor de instruire pentru un total de 300.000 de persoane, cu accent pe dezvoltarea de competențe profesionale. Publicația nu detaliază în fragmentul disponibil ce tipuri de calificări sunt vizate, în ce țări se derulează inițiativa sau calendarul exact al programului. De ce contează: costul deficitului de competențe se mută în bugetele companiilor Dimensiunea fondului – 50 milioane de dolari – indică o abordare tot mai directă a companiilor mari în a-și „construi” baza de talente, în loc să se bazeze exclusiv pe sistemul public de educație sau pe piața liberă a forței de muncă. În practică, astfel de programe pot reduce costurile de recrutare și pot accelera ocuparea rolurilor greu de acoperit, mai ales în domenii tehnice. Ce se știe, concret, din anunț Valoarea fondului: 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) Ținta de formare: 300.000 de lucrători calificați Inițiator: Google Alte detalii operaționale (parteneri, criterii de eligibilitate, tipuri de cursuri, certificări, regiuni) nu apar în textul furnizat. Ce urmează În lipsa unor informații suplimentare în materialul disponibil, rămâne de urmărit dacă Google va publica detalii despre implementare (cine poate aplica, prin ce organizații se distribuie banii și cum se măsoară rezultatele), elemente care vor determina impactul real al fondului asupra pieței muncii. [...]
Google lansează un studiu cu Universitatea din Tokyo pentru a măsura eficiența învățării asistate de AI , un pas care mută discuția despre inteligența artificială în educație din zona de promisiuni în cea a evaluării academice, cu potențiale consecințe asupra modului în care școlile și universitățile adoptă aceste instrumente, potrivit Google Blog . Inițiativa a fost prezentată în contextul unei vizite în Japonia a lui Ben Gomes , Chief Technologist for Learning and Sustainability la Google, care a avut un dialog cu președintele Universității din Tokyo, Teruo Fujii, în fața studenților. Discuția a vizat „viitorul AI și educației”, dar și ideea de „învățare autentică” și abilitățile umane considerate esențiale într-o piață a muncii în schimbare. De ce contează: de la „AI în clasă” la măsurarea impactului Elementul cu greutate operațională este anunțul unui studiu comun Google – Universitatea din Tokyo, care va viza studenți din universități din Japonia și va urmări să evalueze eficiența folosirii AI în învățare. Obiectivul declarat este obținerea de „perspective academice” despre unde funcționează cel mai bine învățarea asistată de AI și unde sunt necesare îmbunătățiri. În practică, un astfel de demers poate influența criteriile după care instituțiile de educație decid ce instrumente introduc, în ce condiții și cu ce așteptări de rezultate, mai ales într-un domeniu în care adoptarea a depășit adesea ritmul evaluărilor independente. Poziționarea Google: AI ca „tutore”, nu ca înlocuitor al profesorului Google susține că AI nu ar trebui să devină o scurtătură care „împiedică învățarea reală”, iar întrebările puse de elevi și studenți vor conta la fel de mult ca răspunsurile. Mesajul central: AI ar trebui folosit pentru a „amplifica curiozitatea” și pentru a simplifica concepte complexe, astfel încât energia să fie direcționată către probleme reale (de la sustenabilitate la sărăcie), în timp ce motivația și emoția rămân „umane”. În același timp, compania respinge explicit ideea că AI va înlocui profesorii, argumentând că rolul educatorilor devine mai important, iar tehnologia ar trebui să le elibereze timp pentru interacțiune directă cu elevii. Efecte în școli: timp câștigat pentru profesori și învățare personalizată În text este invocată o concluzie de cercetare potrivit căreia profesorii au economisit „până la 10 ore pe săptămână” la sarcini cu ajutorul AI. Google leagă acest timp de activități cu valoare educațională mai mare: lucru în clasă, facilitarea învățării în grup și consolidarea relației profesor–elev. Un alt argument este reducerea „decalajului digital” prin introducerea atentă a AI în școli, cu accent pe personalizare: AI ar putea identifica neînțelegerile celor care rămân în urmă și ar putea oferi alternative „multimodale”, cum ar fi transformarea textului în conținut audio pentru cei care învață mai bine ascultând. Ce instrumente invocă Google și ce urmează Google își leagă direcția de dezvoltarea unor modele precum LearnLM și Gemini, pe care le prezintă ca bază pentru experiențe de învățare „autentice” și pentru un AI care funcționează ca un ghid apropiat de fiecare utilizator. Următorul pas concret menționat este derularea studiului comun în Japonia; materialul nu oferă un calendar, o metodologie sau indicatori de performanță, astfel că amploarea și criteriile de evaluare rămân, deocamdată, neprecizate. [...]
Admiterea 2026 la agricultură se extinde dincolo de „agronomie”, cu trasee spre utilaje, automatizare și economie , într-o ofertă care acoperă 25 de instituții și programe conexe, potrivit Agronet . Miza pentru candidați este una practică: specializările propuse leagă tot mai mult pregătirea universitară de nevoi economice permanente (producția de hrană, administrarea terenurilor, procesare) și de tehnologii deja folosite în ferme. Publicația argumentează că alegerea nu mai este între „tehnologie” și „agricultură”, pe fondul accelerării automatizării în zona digitală. În agricultură, inteligența artificială este aplicată unor procese fizice și biologice – de la recunoașterea plantelor și analiza culturilor până la ghidarea utilajelor, planificarea traseelor și localizarea buruienilor – ceea ce mută cererea de competențe spre supraveghere, diagnoză, întreținere și interpretarea datelor. Trasee de studiu: de la câmp la inginerie și management Ghidul trece în revistă mai multe direcții, în funcție de profilul candidatului: Agricultură/Agronomie : gestionarea culturilor, protecția plantelor, fertilizare, administrarea solului și organizarea exploatațiilor, cu utilizare de hărți digitale, stații meteo, ghidare prin satelit și senzori de sol. Mecanică, utilaje și automatizare : specializări de tip „Mașini și instalații pentru agricultură și industria alimentară” sau „Exploatarea mașinilor și instalațiilor…”, apropiate de inginerie mecanică, mecatronică și automatizare, cu accent pe proiectare, exploatare, întreținere și integrarea echipamentelor în ferme și procesare. Drone, roboți și inteligență artificială : agricultura de precizie, inclusiv echipamente autonome; Agronet dă ca exemplu robotul Weedr, care folosește recunoaștere vizuală pentru a diferenția cultura de buruieni și a interveni cu laser doar asupra plantelor nedorite. Afaceri și economie : programe de economie agroalimentară și a mediului, orientate spre management, comerț, finanțări, dezvoltare rurală și analiza piețelor. Unde apar locuri și ce trebuie verificat înainte de înscriere Pe segmentul de utilaje agricole , Agronet indică pentru anul universitar 2026–2027 șapte trasee active , cu capacități maxime oficiale, la: POLITEHNICA București – 70 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 60 Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (centrul din Brăila) – 60 Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași – 75 USAMV Cluj-Napoca – 50 Universitatea de Științele Vieții din Iași – 75 (forma obișnuită) și 50 (forma duală) Universitatea de Științele Vieții din Timișoara – 50 Publicația avertizează că „capacitatea maximă de școlarizare” nu este același lucru cu numărul de locuri la buget sau cu taxă , iar repartizarea concretă trebuie verificată pe paginile de admitere ale universităților. În cazul formei duale (menționată la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași), candidații sunt sfătuiți să verifice numărul contractelor, firmele partenere și condițiile aplicabile. Pe zona de economie, ghidul notează că Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului (ASE) a anunțat pentru admiterea 2026 370 de locuri , dintre care 205 finanțate de la buget , și taxă anuală de 6.500 de lei , iar prima sesiune de înscrieri s-a încheiat la 17 iulie 2026 . Ce urmează pentru candidați Pentru cei care iau decizia în ultima parte a verii, concluzia practică a ghidului este că alegerea trebuie făcută pe traseu profesional , nu pe eticheta generică „agricultură”, iar pașii imediat următori sunt verificarea locurilor rămase, a sesiunilor ulterioare și a condițiilor specifice fiecărei instituții (buget/taxă, admitere, practică și, unde există, parteneriate pentru învățământ dual). [...]
„Lapicid” readuce în atenție o meserie de nișă, legată de patrimoniu și de piața lucrărilor în piatră , într-un moment în care inscripțiile și ornamentațiile gravate rămân o componentă practică atât pentru construcții, cât și pentru monumente și lucrări comemorative, potrivit DEX Online . În definiția din dicționar, „lapicid” este un substantiv masculin (marcat ca termen livresc) și înseamnă „lucrător specializat în gravarea în piatră a inscripțiilor și a ornamentațiilor”. Etimologia indicată este din franceză („lapicide”). Ce înseamnă, concret, „lapicid” Termenul descrie o specializare distinctă în zona prelucrării pietrei, concentrată pe partea de finisaj cu valoare funcțională și estetică: gravarea de texte (inscripții); realizarea de elemente decorative (ornamentații) direct în piatră. Prin natura activității, meseria se intersectează cu lucrări unde precizia și durabilitatea contează: plăci comemorative, elemente arhitecturale, marcaje și alte inscripționări permanente. De ce contează în educație și formare Dincolo de definiția de dicționar, „lapicid” e un exemplu de vocabular care trimite la competențe tehnice rare și la o zonă de meșteșug specializat. Pentru elevi și studenți, termenul funcționează ca punct de plecare pentru a înțelege diferența dintre ocupații apropiate (de pildă, „lucrător în piatră” în sens larg) și specializări înguste, cu rol clar în lanțul de execuție al unei lucrări. DEX Online nu oferă, în pagina citată, alte detalii despre cererea din piață, niveluri de calificare sau trasee educaționale asociate acestei ocupații. [...]
Universitatea Politehnica din București își propune să ajungă la vânzarea de drone și tehnologii asociate , mizând pe cercetare aplicată și pe investiții private în laboratoare, potrivit G4Media . Rectorul Mihnea Costoiu a declarat, la deschiderea unui nou laborator dedicat vehiculelor fără pilot, că instituția se așteaptă „nu peste mult timp” să vândă drone, în zona de sisteme „dual-use” (cu utilizare atât militară, cât și civilă). Costoiu a spus că o parte importantă din activitățile universității în acest domeniu sunt în „zona protejată” și nu pot fi făcute publice, însă a indicat că proiectele vizează atât designul, cât și producția de componente. Accentul ar fi pe „componentele și senzoristica de pe drone”, nu pe drona ca produs final, pe care rectorul o consideră pe cale să devină „banală”. „Vorbim atât despre designul, cât și despre producția de drone, dar nu drona în sine este importantă (...), ci componentele și senzoristica de pe drone.” Ce tehnologii spune universitatea că dezvoltă Rectorul a enumerat mai multe direcții de lucru realizate împreună cu parteneri, de la detecție la contramăsuri, inclusiv cu utilizarea inteligenței artificiale (IA): elemente de detecție și analize acustice; sisteme de detecție și clasificare bazate pe inteligență artificială; identificarea, clasificarea și analiza „inteligentă” a amenințărilor; sisteme de bruiaj și contramăsuri antidronă, inclusiv folosind dronele. Pe lângă dezvoltare, universitatea vizează și zona de pregătire a operatorilor, inclusiv pentru utilizări civile, nu doar pentru apărare. Laborator nou, parteneriat cu o companie privată de apărare În cadrul Politehnicii din București a fost lansat joi BlueSpace Drones Engineering Lab, în parteneriat cu BlueSpace Technology , companie privată românească din industria de apărare. Laboratorul este dedicat cercetării aplicate și dezvoltării de tehnologii avansate pentru drone și sisteme antidronă. La eveniment, CEO-ul și fondatorul companiei, Constantin Pintilie, a declarat că este „o întoarcere acasă”, fiind absolvent de Electronică la Politehnică. Investiții private și extinderea infrastructurii de cercetare Costoiu a afirmat că acesta este al 12-lea laborator nou lansat de universitate în acest an, după ce anul trecut ar fi fost lansate 34, iar numărul total ar fi ajuns la „sute”. Tot el a spus că, anul trecut, companiile private au investit direct 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) în astfel de spații din cadrul Universității Politehnice. Rectorul a mai susținut că universitatea livrează deja pentru spațiul NATO produse și servicii în domeniul dronelor, fără a oferi detalii suplimentare în materialul citat. [...]
