Știri
Știri din categoria Educație
Sundar Pichai le-a transmis absolvenților Stanford că deciziile „cu adevărat decisive” sunt rare, iar restul presiunii se gestionează mai bine cu trei „filtre” practice: optimism, proiecte grele și alegeri care te entuziasmează, potrivit 9to5Google. Mesajul, livrat la ceremonia de absolvire a promoției 2026, e relevant pentru educație și piața muncii prin felul în care un lider din tehnologie traduce incertitudinea (inclusiv reacțiile la AI) în criterii de decizie aplicabile în carieră.
Pichai, absolvent Stanford, a spus că acesta este abia al doilea său discurs de absolvire; primul a fost o adresare filmată în 2020, în perioada COVID, în cadrul unei serii virtuale pe YouTube. În debut, a făcut și o referire la faptul că, în alte ceremonii recente, unii absolvenți au huiduit la menționarea inteligenței artificiale (AI).
Ideea centrală a discursului este că „foarte puține momente în viață sunt decisive”, iar multe situații care par uriașe nu schimbă, de fapt, traiectoria pe termen lung. Pichai a ilustrat asta cu o întâmplare din primul său trimestru de iarnă la Stanford, când a plecat spontan într-o excursie la Las Vegas și a realizat că „lumea nu se termină” dacă își permite să se relaxeze.
În același registru, a delimitat deciziile care merită timp și intenție (de exemplu, alegerea partenerului, decizia de a întemeia o familie, o schimbare majoră de carieră) de cele care „adaugă textură” parcursului, dar rareori îl determină.
Pichai a spus că folosește trei filtre simple care l-au ajutat „să nimerească mai multe momente decât să le greșească” și să reducă presiunea:
Discursul integral este publicat pe blogul Google, la adresa indicată de publicație: Google. 9to5Google notează că, la momentul publicării, înregistrarea video nu era încă disponibilă, deși există o referință separată către o adresare filmată: YouTube.
Recomandate
Folosirea ChatGPT pentru structurarea răspunsurilor la audieri ridică semne de întrebare despre pregătirea și transparența procesului parlamentar , după ce HotNews a surprins un consilier al Monicăi Anisie trimițând întrebările primite în comisie către inteligența artificială, în timpul audierii pentru funcția de ministru al Educației. Potrivit publicației, în timp ce parlamentarii își formulau întrebările, consilierul aflat în dreapta Monicăi Anisie le nota și le transmitea către ChatGPT, care genera răspunsuri „la liniuță”, adică sub formă de puncte. În filmarea realizată de HotNews, consilierul este observat și șoptindu-i în repetate rânduri candidatei, pe parcursul audierii. Ce a generat ChatGPT și ce a spus, ulterior, candidata În material este redat un exemplu concret: o întrebare despre „ legea Vexler ” (notată cu numărul 6 în documentul consilierului) a fost trimisă către ChatGPT, care a propus un set de idei-cheie, inclusiv despre rolul constituțional al președintelui, legitimitatea sesizării Curții Constituționale și necesitatea unei legislații „clare, predictibile și lipsite de ambiguități”, precum și despre protejarea memoriei victimelor Holocaustului. Răspunsul Monicăi Anisie la aceeași întrebare a inclus, între altele, referiri la sesizarea CCR și reexaminare ca „instrumente constituționale” ale președintelui, „toleranță zero pentru antisemitism”, respectarea deciziilor Curții Constituționale și nevoia de legislație „clară, predictibilă și fără carențe”. De ce contează: un precedent operațional pentru audieri Episodul indică o utilizare „în timp real” a unui instrument de inteligență artificială pentru pregătirea răspunsurilor într-un moment-cheie de evaluare publică, ceea ce poate schimba așteptările privind modul în care candidații se pregătesc și răspund în comisiile parlamentare. În același timp, din informațiile prezentate nu reiese dacă această practică a fost asumată oficial sau dacă există reguli interne care să o permită ori să o limiteze. Pentru contextul audierilor, HotNews a publicat și un format de urmărire în timp real: HotNews . [...]
Google pune pe masă 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) pentru formarea a 300.000 de lucrători calificați , într-o mișcare care arată cât de scumpă a devenit, pentru marile companii, lipsa de competențe pe piața muncii, potrivit Android Headlines . Fondul anunțat de Google are ca obiectiv finanțarea programelor de instruire pentru un total de 300.000 de persoane, cu accent pe dezvoltarea de competențe profesionale. Publicația nu detaliază în fragmentul disponibil ce tipuri de calificări sunt vizate, în ce țări se derulează inițiativa sau calendarul exact al programului. De ce contează: costul deficitului de competențe se mută în bugetele companiilor Dimensiunea fondului – 50 milioane de dolari – indică o abordare tot mai directă a companiilor mari în a-și „construi” baza de talente, în loc să se bazeze exclusiv pe sistemul public de educație sau pe piața liberă a forței de muncă. În practică, astfel de programe pot reduce costurile de recrutare și pot accelera ocuparea rolurilor greu de acoperit, mai ales în domenii tehnice. Ce se știe, concret, din anunț Valoarea fondului: 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) Ținta de formare: 300.000 de lucrători calificați Inițiator: Google Alte detalii operaționale (parteneri, criterii de eligibilitate, tipuri de cursuri, certificări, regiuni) nu apar în textul furnizat. Ce urmează În lipsa unor informații suplimentare în materialul disponibil, rămâne de urmărit dacă Google va publica detalii despre implementare (cine poate aplica, prin ce organizații se distribuie banii și cum se măsoară rezultatele), elemente care vor determina impactul real al fondului asupra pieței muncii. [...]
Decalajul urban–rural de aproape 100 de puncte în PISA 2025 arată o problemă structurală de echitate, cu efect direct asupra forței de muncă viitoare , în condițiile în care România rămâne sub media OCDE la toate domeniile evaluate, potrivit Adevărul . România a obținut, în medie, 425 de puncte la Științe, 419 la Matematică, 413 la Lectură și 442 la „rezolvarea computațională a problemelor” (domeniu evaluat pentru prima dată în componenta „Învățarea în lumea digitală”). Toate scorurile sunt sub media țărilor membre OCDE, iar la Lectură se vede cea mai mare deteriorare față de ediția precedentă: minus 16 puncte. Unde se rupe sistemul: diferențe mari între urban și rural Datele indică o inegalitate educațională persistentă, cu diferențe de aproximativ 100 de puncte între elevii din mediul urban și cei din rural, relativ constantă pe ariile testate: 109 puncte diferență la Matematică 98 puncte la Științe 94 puncte la Lectură În termeni operaționali, acest tip de ecart sugerează că școala nu reușește să compenseze dezavantajul socioeconomic, iar rezultatele slabe se concentrează în zonele unde resursele (umane și materiale) sunt, de regulă, mai limitate. Nivelul minim de competență: sub mediile OCDE Proporția elevilor care ating nivelul minim de competență (nivelul 2) rămâne sub mediile OCDE în toate domeniile: Matematică: 48% (față de 65% media OCDE) Lectură: 52% (față de 69%) Științe: 54% (față de 74%) La polul opus, ponderea elevilor cu performanțe ridicate (nivelul 5 sau 6) este redusă: 2% la Științe, 4% la Matematică și 1% la Lectură, sub mediile OCDE (7%, 8% și 6%). Context și semnale operaționale: telefoane, digital și „alfabetizare” în IA În cadrul unui eveniment organizat la București de Ministerul Educației și Cercetării și Institutul de Științe ale Educației , au fost discutate direcții de politică publică pornind de la datele PISA și din alte evaluări. Printre observațiile cu relevanță practică, studiul indică o asociere între distragerea atenției de către dispozitive digitale la orele de Științe și scoruri mai mici; efectul este mai pronunțat în România (diferență de 18 puncte), față de media OCDE (11 puncte). În paralel, proporția elevilor din școli cu politici de interzicere a utilizării telefoanelor mobile a crescut de la 22% (2022) la 49% (2025), ajungând la nivelul mediei OCDE. Ce măsuri au fost puse pe masă Experții reuniți la eveniment au conturat câteva priorități, cu accent pe reducerea decalajelor și pe instrumente de monitorizare: identificarea timpurie și sprijinirea alfabetizării funcționale; un sistem național de evaluare standardizată, comparabil de la un an la altul; monitorizarea integrată a participării școlare și a progresului în învățare; reducerea explicită a decalajelor urban–rural și socioeconomice; dezvoltare profesională continuă pentru profesori, centrată pe practica la clasă și pe verificarea implementării; alfabetizare în inteligență artificială, astfel încât accesul să nu depindă de resursele familiei. România a fost reprezentată în PISA 2025 de 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli, într-un eșantion considerat reprezentativ, iar la nivel global au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii. În acest cadru, miza imediată pentru politicile publice rămâne reducerea diferențelor dintre școli și comunități, pentru că ele se traduc direct în șanse inegale de continuare a studiilor și, ulterior, de integrare pe piața muncii. [...]
Donald Trump lansează procesul de creare a unei Academii Spațiale naționale , o instituție care ar urma să pregătească și să diplomeze viitori recruți pentru NASA și Forțele Spațiale, într-un demers cu miză operațională pentru alimentarea cu personal a sectorului spațial american, potrivit HotNews . Trump a spus că va semna un ordin executiv care „inițiază procesul” de înființare a noii instituții, denumită „ Academia Spațială a SUA (US Space Academy) ”. Anunțul a fost făcut la o ceremonie de premiere organizată la Centrul Spațial Johnson al NASA din Houston. „Misiunea sa va fi de a atrage, instrui şi conferi diplome celor mai bune talente pe care le are ţara noastră de oferit” Ce rol ar urma să aibă Academia Spațială Conform declarațiilor citate, instituția ar urma să deservească trei beneficiari principali: NASA; industria spațială privată; Forțele Spațiale ale Statelor Unite (ramură a armatei americane creată în primul mandat al lui Trump). Locația viitoarei academii nu a fost stabilită, iar materialul nu oferă detalii despre calendar, buget, capacitate de școlarizare sau criterii de admitere. De ce contează: competiția strategică împinge spre extinderea „pipeline”-ului de specialiști Anunțul vine pe fondul intensificării rivalităților strategice în spațiu, inclusiv pe dimensiunea militară și tehnologică. Administrația Trump se declară angajată într-o „a doua cursă spațială” cu Beijingul, în contextul în care SUA și China urmăresc să trimită astronauți pe Lună până în 2030 și să stabilească o bază acolo. În acest cadru, o academie dedicată ar funcționa ca mecanism de recrutare și formare pentru instituții publice și pentru companii private din domeniu, însă rămâne de văzut cum va fi concretizat ordinul executiv și ce arhitectură instituțională va rezulta. [...]
Proiectul care ar evita „examenul dublu” la finalul clasei a VIII-a intră în dezbatere parlamentară , după ce deputata PNL Raluca Turcan spune că a obținut includerea lui pe agenda sesiunii extraordinare, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare: pentru elevii care intră acum în clasa a VIII-a, proiectul urmărește să evite situația în care ar susține, la finalul anului, atât Evaluarea Națională , cât și un examen suplimentar de admitere la liceu. Turcan afirmă că schimbarea regulilor „din mers” ar fi problematică pentru această generație, care se pregătește deja pentru un an decisiv. În mesajul citat, ea susține că o modificare a modului de evaluare și de admitere la liceu trebuie „amplu dezbătută și fundamentată”, cu reguli „clare, transparente și predictibile”, astfel încât să asigure egalitatea de șanse. De ce contează dezbaterea acum Argumentul central invocat este nevoia de predictibilitate pentru elevi, părinți și profesori, în condițiile în care finalul gimnaziului este prezentat ca o etapă vulnerabilă inclusiv din perspectiva abandonului școlar. Deputata mai spune că este nevoie de un sistem de evaluare „coerent”, care să măsoare atât ceea ce elevii au învățat, cât și competențele pe care școala ar trebui să le formeze. Ce urmează Informațiile disponibile indică faptul că proiectul intră în dezbatere în sesiunea extraordinară a Parlamentului. Materialul nu precizează un calendar de adoptare și nici forma finală a modificărilor care ar putea rezulta din dezbatere. [...]
Programul educațional Solve for Tomorrow a ajuns la 419 proiecte înscrise în ediția 2025–2026 , iar această creștere – peste obiectivul inițial – este unul dintre indicatorii care au susținut premierea Samsung cu distincția Silver la DI_PLOMA AWARDS 2026, potrivit Samsung News . Recunoașterea vine într-o competiție dedicată proiectelor de diversitate și incluziune (D&I), organizată de Asociația OPEN MINDS , și vizează categoria Corporate: Proiecte Externe D&I. Solve for Tomorrow, aflat la a cincea ediție locală, este un program educațional de tip CSR (responsabilitate socială corporativă) care încurajează elevii de liceu să identifice probleme din comunitățile lor și să propună soluții bazate pe tehnologie, cu impact social. În ediția 2025–2026, programul a introdus pentru prima dată tema „Schimbare socială prin sport și tehnologie”, mizând pe sport ca element de apropiere față de interesele cotidiene ale tinerilor, în timp ce tehnologia a rămas instrumentul de transformare a ideilor în soluții. Ce arată datele ediției 2025–2026 despre tracțiunea programului Publicația indică o accelerare a participării și o extindere a ecosistemului de parteneri și mentori: 419 proiecte înscrise , cu 19,8% peste obiectivul inițial ; 120 de proiecte depuse în primele patru săptămâni , față de 38 în ediția anterioară, pe fondul „activării timpurii a profesorilor” și al unei tombole dedicate acestora; 25 de echipe finaliste , coordonate de 10 mentori Samsung ; 130 de participanți la finala organizată la EVA VR Arena (27 martie 2026). Pe zona de comunicare, campania a generat 156 de apariții media (cu 17,3% peste ediția precedentă), o acoperire totală de peste 9 milioane de persoane (de 5,2 ori mai mare decât anul anterior) și 1,39 milioane de vizualizări video . Cum a fost construită ediția: cercetare, calendar și parteneri Strategia ediției a fost fundamentată pe o cercetare calitativă privind modul în care elevii de liceu descoperă și decid să participe la programe educaționale extracurriculare, completată de analiza unor studii despre generația Z, educație, wellbeing și interes pentru STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică). Concluzia menționată: tinerii caută experiențe educaționale mai clare, mai practice și adaptate modului în care consumă informația. Ediția a debutat pe 25 septembrie 2025 la Samsung Experience Store din Promenada Mall și a inclus înscrieri, selecția echipelor finaliste, mentorat și workshop-uri, Demo Day, Engage Day la Academia de Studii Economice din București și finala din 27 martie 2026 . Numărul partenerilor implicați a crescut de la 4 la 12 , fiind menționați, între alții: Junior Achievement România, Google România, 5 to Go, ASE, Impact Hub, Startarium, Consiliul Național al Elevilor, RoboHub, Asociația Școlilor Private din România, Radio România Actualități, HotNews și Revista Biz. Componenta operațională: măsuri de sustenabilitate la finală Organizatorii au integrat și o componentă de sustenabilitate în evenimentul final, prin măsuri precum jurizare complet digitală, reducerea plasticului de unică folosință (sticle și veselă reutilizabile), ecrane e-paper în locul materialelor tipărite, transport partajat și trofee realizate din bioplastic și materiale reciclabile. Ce urmează Samsung anunță continuarea programului în România cu a șasea ediție , a cărei lansare este programată pentru septembrie 2026 . [...]
