Știri
Știri din categoria Educație
Minivacanța de 1 Mai 2026 înseamnă trei zile libere consecutive pentru angajați, dar doar o zi liberă pentru elevi, o diferență care contează direct în organizarea activității în companii și a programului școlar, potrivit Digi24.
În 2026, Ziua Muncii cade vineri, 1 mai, ceea ce creează automat un weekend prelungit pentru salariați: vineri (zi liberă legală), sâmbătă și duminică. Pentru elevi, însă, 1 Mai nu generează o vacanță, fiind în interiorul ultimului modul de învățare: au liber doar vineri, iar cursurile se reiau luni, 4 mai.
Pentru angajați, 1 Mai este zi nelucrătoare stabilită prin Codul Muncii, cu excepția sectoarelor în care activitatea nu poate fi întreruptă. În acest context, 2026 aduce o minivacanță de trei zile, prin alipirea zilei de vineri la weekend.
Pentru elevi, efectul este limitat la o singură zi liberă, fără „punte” sau vacanță, deoarece ziua de 1 Mai se află în perioada de cursuri.
Digi24 notează că angajații din România beneficiază de 17 zile libere în 2026, dintre care 12 cad în timpul săptămânii, ceea ce crește numărul de oportunități pentru minivacanțe.
Următoarea minivacanță menționată în calendar este la începutul lui iunie: 1 iunie (Ziua Copilului) se suprapune cu Lunea Rusaliilor, oferind, împreună cu weekendul, trei zile libere consecutive. În schimb, 15 august (Adormirea Maicii Domnului) cade sâmbătă, astfel că pentru majoritatea angajaților nu aduce timp liber suplimentar față de repausul săptămânal.
Recomandate
Femeile reprezintă 57% din angajații din tehnologie și cercetare din România , un nivel peste media Uniunii Europene, iar această structură a forței de muncă poate atenua deficitul de specialiști din domeniile tehnice, potrivit Digi24 , pe baza datelor Eurostat . În total, aproape două milioane de angajați lucrează în România în domenii tehnice sau de cercetare, iar 1.150.000 dintre ei sunt femei. Procentul de 57% este „puțin peste” media europeană de 53%, ceea ce plasează România pe primele locuri în Europa la ponderea femeilor în aceste ocupații, conform aceleiași surse. Unde sunt cele mai multe joburi tehnice ocupate de femei Distribuția regională este relativ echilibrată, însă cele mai multe femei care ocupă posturi tehnice sunt în sudul țării și în București-Ilfov. La polul opus, cele mai puține sunt în vest și sud-vest, potrivit datelor citate. Ce se schimbă în educație și pe piața muncii Rectorul Universității Tehnice din Iași, Dan Cașcaval, spune că a crescut „sensibil” numărul fetelor în inginerie mecanică și construcții, iar în zona de automatică și calculatoare și în electronică creșterea este și mai vizibilă. La nivel european, numărul femeilor care aleg profesii tehnice a crescut cu aproape o treime în ultimii 10 ani, iar România este „în top”, mai notează Digi24 . Persistă diferențe între „administrație tehnică” și industrie Deși ponderea femeilor este ridicată în ansamblu, sociologul Ștefan Cojocaru atrage atenția că distribuția pe tipuri de activități rămâne inegală: „Avem o administrație tehnică feminizată, dar muncile hard, cele de industrie, de inginerie, sunt în continuare masculinizate.” În paralel, femeile care lucrează în domeniu spun că nu au scăpat complet de prejudecăți, iar stereotipul că ar fi „un domeniu al bărbaților” le poate pune presiune să „dovedească mai mult”, potrivit mărturiilor din material. În Europa, Letonia, Ungaria și Estonia sunt menționate ca state cu cele mai multe femei angajate în domenii tehnice, depășind 60% în anumite regiuni. [...]
Abandonul școlar rămâne un cost economic recurent, de ordinul miliardelor de euro, care se vede direct în deficitul de forță de muncă și în consum , pe fondul unei rate încă ridicate a părăsirii timpurii a școlii în România, potrivit Wall-Street , care citează date OECD și estimări AmCham România – Universitatea din București. România avea în 2024 o rată de 16,8% a tinerilor între 18 și 24 de ani care au abandonat școala, față de media UE de 9,4%, conform unui studiu OECD . Deși indicatorul s-a redus ușor față de acum un deceniu, nivelul rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în timp ce alte state, precum Spania și Bulgaria, au reușit să coboare semnificativ rata. În mediul rural, aproape 1 din 4 copii (26,3%) abandonează școala sau nu o finalizează. La tranziția spre liceu, între 15 și 19 ani, aproape 1 din 3 copii (32%) nu mai este înscris în nicio formă de învățământ, potrivit rapoartelor OCDE citate în articol. Nota de plată pentru economie: venituri mai mici și presiune pe bugete Legătura cu piața muncii este una directă: analize OECD din 2025 arată că rata de ocupare la adulții de 25–64 de ani crește odată cu nivelul de calificare. În termeni de impact financiar, un raport realizat de AmCham România și Universitatea din București (2024), citat de Wall-Street, estimează că abandonul școlar costă economia românească 2,3 miliarde euro anual (aprox. 11,5 miliarde lei), iar pierderile cumulate din ultimii 11 ani depășesc 15,7 miliarde euro (aprox. 78,5 miliarde lei). La nivel individual, un elev care abandonează școala ar urma să câștige pe durata vieții cu aproape 200.000 euro mai puțin (aprox. 1 milion lei) decât un absolvent de liceu, ceea ce înseamnă, în lanț, venituri mai mici, consum mai redus și contribuții mai mici la taxe și la sistemele sociale. Articolul indică și o pierdere medie de 23.000 de elevi pe cohortă, începând cu 2005. Ce încearcă să schimbe: intervenții pe termen lung și folosirea facilităților fiscale În acest context, asociația EduAct lansează campania de conștientizare „Anii lor absenți ne lipsesc tuturor”, prezentată ca un apel către companii, instituții și cetățeni, pornind de la ideea că abandonul școlar afectează atât oferta de angajați, cât și baza de consumatori. EduAct spune că a construit un model de intervenție pe întreg traseul școlar (primar, gimnazial, liceu), care combină educația non-formală cu literația digitală și orientarea profesională, în școli identificate ca vulnerabile, cu peste 1.400 de beneficiari anual. Președinta asociației, Ioana Breazu, susține că intervențiile susținute pe minimum 2–4 ani pot reduce semnificativ abandonul, iar efectele nu apar imediat: „Intervenția susținută pe minimum 2–4 ani a redus rata de abandon cu până la 54% față de grupurile de control. (...) Ce e interesant e că nu au existat efecte considerabile după primul an. Abia în al doilea an scorurile medii la testele academice au crescut semnificativ.” Campania are și un obiectiv de mobilizare financiară, prin: redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit; parteneriate cu companii; donații individuale, punctuale sau recurente. Totodată, articolul menționează facilitatea fiscală D177, prin care companiile pot cere redirecționarea către ONG-uri a unei părți din impozitul pe profit deja plătit la ANAF, în termen de 45 de zile, printr-o procedură administrativă. De ce contează pentru companii Mesajul central pentru mediul privat este că problema nu se oprește la „lipsa de candidați”: abandonul școlar reduce structural și puterea de cumpărare. În plus, Wall-Street notează că, potrivit Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2024, aproximativ 70% dintre tinerii profesioniști iau în considerare responsabilitatea socială a angajatorului când evaluează ofertele de muncă, ceea ce poate influența și competiția pentru talente. [...]
Google pune pe masă 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) pentru formarea a 300.000 de lucrători calificați , într-o mișcare care arată cât de scumpă a devenit, pentru marile companii, lipsa de competențe pe piața muncii, potrivit Android Headlines . Fondul anunțat de Google are ca obiectiv finanțarea programelor de instruire pentru un total de 300.000 de persoane, cu accent pe dezvoltarea de competențe profesionale. Publicația nu detaliază în fragmentul disponibil ce tipuri de calificări sunt vizate, în ce țări se derulează inițiativa sau calendarul exact al programului. De ce contează: costul deficitului de competențe se mută în bugetele companiilor Dimensiunea fondului – 50 milioane de dolari – indică o abordare tot mai directă a companiilor mari în a-și „construi” baza de talente, în loc să se bazeze exclusiv pe sistemul public de educație sau pe piața liberă a forței de muncă. În practică, astfel de programe pot reduce costurile de recrutare și pot accelera ocuparea rolurilor greu de acoperit, mai ales în domenii tehnice. Ce se știe, concret, din anunț Valoarea fondului: 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) Ținta de formare: 300.000 de lucrători calificați Inițiator: Google Alte detalii operaționale (parteneri, criterii de eligibilitate, tipuri de cursuri, certificări, regiuni) nu apar în textul furnizat. Ce urmează În lipsa unor informații suplimentare în materialul disponibil, rămâne de urmărit dacă Google va publica detalii despre implementare (cine poate aplica, prin ce organizații se distribuie banii și cum se măsoară rezultatele), elemente care vor determina impactul real al fondului asupra pieței muncii. [...]
Datele Eurobarometru indică o presiune tot mai mare pe școli să livreze educație digitală , în condițiile în care adolescenții români raportează atât utilizare excesivă a ecranelor, cât și expunere frecventă la riscuri online, potrivit Digi24 . În sondaj, 44% dintre tinerii de 13–18 ani din România spun că petrec prea mult timp în fața ecranelor, iar 38% consideră excesiv timpul pe rețelele sociale. La nivelul Uniunii Europene , fenomenul este comparabil: 41% dintre adolescenți declară că stau prea mult în fața ecranelor, iar 39% spun același lucru despre rețelele sociale. Ce efecte spun adolescenții că resimt Sondajul surprinde o serie de probleme raportate în ultima lună, asociate de respondenți cu utilizarea intensă a ecranelor și a rețelelor sociale: 33%: oboseala ochilor 33%: alimentație mai puțin sănătoasă decât de obicei 31%: s-au simțit obosiți sau copleșiți 31%: probleme cu somnul 28%: dificultăți de concentrare 27%: dureri de cap 25%: nu au avut suficient timp pentru hobby-uri și activități recreative Expunerea la riscuri online: de la conținut generat de IA la jocuri de noroc În ultimele trei luni, adolescenții români spun că s-au întâlnit frecvent cu conținut și situații problematice în mediul digital: 44% au întâlnit conținut generat de inteligența artificială pe care l-au considerat dificil de identificat 39% au văzut informații false sau înșelătoare 39% au fost expuși promovării jocurilor de noroc pe rețelele sociale 32% au observat promovarea unor produse nesănătoase (de exemplu alcool sau alimente cu mult zahăr și grăsimi) 25% spun că s-au confruntat cu hărțuire online sau au fost martori la astfel de situații 23% au fost expuși la conținut violent nedorit sau la presiuni legate de aspect ori de produse pe care „ar trebui” să le cumpere Cum încearcă adolescenții să se protejeze și ce cer ca soluții Pentru a-și proteja sănătatea mintală când folosesc rețelele sociale, adolescenții români spun că: își limitează timpul petrecut online (34%) iau pauze de la platformele de socializare (33%) închid și șterg anumite aplicații (33%) trei din zece discută cu un părinte, profesor sau alt adult despre experiențele online și își limitează notificările de pe telefon Întrebați ce măsuri ar fi cele mai eficiente pentru îmbunătățirea sănătății mintale a tinerilor în mediul digital, respondenții indică în principal mai multă educație în școli (51%), o aplicare mai bună a regulilor existente de către platformele de socializare (47%) și limite sau restricții suplimentare (46%). De asemenea, 44% consideră utile campaniile de informare pentru tineri, iar 40% cer acces mai bun la servicii de sănătate mintală. Sondajul Flash Eurobarometer 579 a fost realizat în perioada 30 martie – 16 aprilie 2026, în rândul adolescenților de 13–18 ani din statele UE; în România au fost intervievați 1.042 de adolescenți. (O parte din textul din sursa principală este trunchiată în captura furnizată, însă cifrele și concluziile de mai sus apar explicit în material.) [...]
Sundar Pichai le-a transmis absolvenților Stanford că deciziile „cu adevărat decisive” sunt rare, iar restul presiunii se gestionează mai bine cu trei „filtre” practice: optimism, proiecte grele și alegeri care te entuziasmează , potrivit 9to5Google . Mesajul, livrat la ceremonia de absolvire a promoției 2026, e relevant pentru educație și piața muncii prin felul în care un lider din tehnologie traduce incertitudinea (inclusiv reacțiile la AI) în criterii de decizie aplicabile în carieră. Pichai, absolvent Stanford, a spus că acesta este abia al doilea său discurs de absolvire; primul a fost o adresare filmată în 2020, în perioada COVID, în cadrul unei serii virtuale pe YouTube. În debut, a făcut și o referire la faptul că, în alte ceremonii recente, unii absolvenți au huiduit la menționarea inteligenței artificiale (AI). „Foarte puține momente sunt de tipul totul sau nimic” Ideea centrală a discursului este că „foarte puține momente în viață sunt decisive”, iar multe situații care par uriașe nu schimbă, de fapt, traiectoria pe termen lung. Pichai a ilustrat asta cu o întâmplare din primul său trimestru de iarnă la Stanford, când a plecat spontan într-o excursie la Las Vegas și a realizat că „lumea nu se termină” dacă își permite să se relaxeze. În același registru, a delimitat deciziile care merită timp și intenție (de exemplu, alegerea partenerului, decizia de a întemeia o familie, o schimbare majoră de carieră) de cele care „adaugă textură” parcursului, dar rareori îl determină. Cele trei „filtre” propuse pentru decizii de carieră Pichai a spus că folosește trei filtre simple care l-au ajutat „să nimerească mai multe momente decât să le greșească” și să reducă presiunea: „Alege optimismul” : a povestit cum, la sosirea în California, a descris peisajul drept „maro”, iar gazda sa l-a corectat: „Noi preferăm să-i spunem auriu”. Lecția, în interpretarea lui, ține de reîncadrare pozitivă (reframing) și de efectul ei asupra modului în care abordezi schimbările, inclusiv pivotări personale — precum renunțarea la planul inițial de doctorat, când a avut nevoie să se angajeze mai repede. „Orientează-te spre lucruri grele” : a legat ideea de experiența sa la Google, inclusiv de începuturile Chrome . A menționat că, după lansarea din 2008, creșterea a stagnat, iar după un an browserul avea în jur de 2% cotă; în acel context, Steve Ballmer (pe atunci CEO Microsoft) a ironizat Chrome, numindu-l „o eroare de rotunjire”. Pichai a susținut că echipa a continuat cu obiective ambițioase și iterații rapide (livrări la șase săptămâni), iar rezultatele au venit ulterior. „Când toate sunt egale, alege ce te entuziasmează” : a spus că a avut acces limitat la computere înainte de Stanford și că, în 1993, a perceput internetul ca pe un „facilitator fundamental al progresului uman”. Entuziasmul de a contribui la extinderea accesului l-a motivat să accepte oferta Google și să lucreze ulterior la proiecte precum Chromebooks și Android. Ce urmează: transcript disponibil, video încă nu Discursul integral este publicat pe blogul Google, la adresa indicată de publicație: Google . 9to5Google notează că, la momentul publicării, înregistrarea video nu era încă disponibilă , deși există o referință separată către o adresare filmată: YouTube . [...]
Seul tratează AI-urile purtabile ca risc de fraudă și interzice ochelarii inteligenți la examenele de final de semestru pentru elevii din învățământul primar și gimnazial, cu sancțiunea încadrării automate la „copiat”, potrivit IT之家 . Măsura a fost comunicată pe 12 iunie de Biroul Educației din Seul, care a transmis cu o zi înainte o notificare către școlile din oraș și către structurile educaționale din subordine. Ochelarii inteligenți cu funcții AI sunt introduși pe lista obiectelor interzise în sala de examen, pe fondul temerilor că pot fi folosiți pentru a trișa. Notificarea cere școlilor să informeze din timp elevii și părinții că simpla aducere a acestor ochelari în sala de examen va fi tratată drept fraudă. Argumentul autorităților este că astfel de dispozitive pot integra cameră, microfon și inteligență artificială generativă, capabile să analizeze ce „văd” și să furnizeze răspunsuri prin lentile sau prin difuzor, ceea ce creează riscul transmiterii subiectelor în afara sălii sau al primirii de răspunsuri. Cum vor fi identificați ochelarii AI în practică Documentul include și repere pentru a diferenția ochelarii AI de ochelarii obișnuiți, indicând elemente constructive și de utilizare, precum: brațe (tâmple) mai groase, cu capete voluminoase, unde pot fi integrate bateria și placa de control; microcamere și senzori ascunși în zona ramei/lentilelor; LED-uri indicatoare pe interiorul brațelor; zone tactile sau butoane fizice, orificii pentru difuzor, port de încărcare. În plus, profesorii supraveghetori sunt îndrumați să fie atenți în timpul examenului la elevii care își ating repetat rama ochelarilor. Context: cazuri de fraudă și extinderea posibilă a interdicției În material este menționat un precedent din acest an: doi candidați din Coreea de Sud au fost depistați folosind ochelari AI pentru a trișa la testul TOEIC (engleză), iar rezultatele le-au fost anulate; totodată, au primit interdicția de a mai susține TOEIC timp de patru ani. Pe acest fond, autoritățile educaționale iau în calcul extinderea restricțiilor și la examenul național de admitere la universitate (CSAT , echivalentul „bacalaureatului” coreean), pentru care Ministerul Educației analizează măsuri de administrare mai explicite înaintea sesiunii din noiembrie. Deși în centrele CSAT sunt deja interzise dispozitivele electronice, instituțiile ar putea lista separat ochelarii inteligenți AI, pentru a evita dispute legate de „forma” atipică a dispozitivului. [...]
