Știri
Știri din categoria Diverse
USR și PNL cer lansarea în Parlament a unei comisii care să pregătească reforma administrativ-teritorială, cu un calendar ce ar împinge aplicarea din 2032, potrivit Digi24. Miza demersului este una de reglementare: comisia ar urma să elaboreze cadrul legislativ necesar reorganizării, astfel încât autoritățile locale să aibă timp să se adapteze.
Solicitarea a fost transmisă Birourilor Permanente ale Parlamentului, în baza acordului de colaborare parlamentară semnat de USR și PNL. Inițiatorii susțin că reforma trebuie pregătită pe baza datelor financiare și demografice, pentru ca administrațiile locale să poată oferi servicii publice mai bune și să gestioneze mai eficient banii.
Conform inițiatorilor, comisia ar avea rolul de a pregăti „reguli clare”, o pregătire legislativă și un calendar „realist”, astfel încât reorganizarea să poată fi pusă în practică din 2032. În logica prezentată, intervalul până atunci ar trebui să fie folosit pentru armonizarea legislației și pentru pregătirea administrațiilor locale.
USR cere PSD să susțină inițiativa, după ce Sorin Grindeanu a inclus reforma administrativ-teritorială între cele zece priorități prezentate de PSD. În comunicatul citat, USR afirmă că Parlamentul ar avea „ocazia să transforme declarațiile politice în acțiuni concrete”.
Diana Stoica, lidera deputaților USR, a legat explicit demersul de calitatea serviciilor publice și de dezvoltarea comunităților:
„Este momentul adevărului. Să vedem ce alege PSD între vorbe și fapte. Puterea legislativă este Parlamentul. Reorganizarea administrativ-teritorială este o restanță față de românii care așteaptă servicii publice de calitate și care vor să trăiască în comunități dezvoltate. Acest lucru e posibil doar prin reorganizarea administrativ-teritorială.”
Și Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR, a insistat pe nevoia de coerență legislativă și pe sprijin politic mai larg:
„Este nevoie de o coerență legislativă pentru ca reforma administrativă să fie una de succes. Este nevoie de voința politică a tuturor partidelor pentru acest lucru.”
În acest moment, materialul nu oferă detalii despre forma concretă a reorganizării (de exemplu, ce unități administrative ar urma să fie comasate sau redesenate), ci doar despre inițiativa de a crea comisia și despre ținta de aplicare din 2032.
Recomandate
SENS cere blocarea în Parlament a învestirii Guvernului Niculescu , mizând pe scenariul alegerilor anticipate, potrivit Digi24 . Formațiunea le solicită explicit parlamentarilor PNL, USR și UDMR să nu voteze cabinetul și să ceară președintelui dizolvarea Parlamentului. Într-o postare pe Facebook citată de publicație, SENS susține că, deși nominalizarea lui Luca Niculescu „părea un compromis politic OK” în urmă cu 10 zile, lista de miniștri ar fi schimbat evaluarea partidului. SENS descrie viitorul cabinet drept „un guvern PSD cu un premier-marionetă lipsit de putere politică”, acuzând prezența unor „condamnați penali, plagiatori și oameni care și-au dovedit deja incompetența”, inclusiv persoane care ar fi făcut parte și din guvernul precedent. Miza: anticipate, cu costuri asumate SENS pledează pentru alegeri parlamentare anticipate, recunoscând că această opțiune „presupune costuri”, dar afirmând că „o bună parte din societate” ar fi dispusă să își asume acest risc. În același mesaj, partidul leagă apelul de nemulțumiri față de măsuri economice recente, susținând că românii „au plătit factura” prin „măsuri de austeritate inechitabile” aplicate de „colegii lor din Guvernul Bolojan ”. Ce le cere SENS partidelor PNL, USR și UDMR Solicitarea transmisă de SENS are două componente, conform textului citat de Digi24: parlamentarii PNL, USR și UDMR să nu voteze Guvernul Niculescu; aceleași partide să ceară președintelui României dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Publicația nu oferă, în materialul citat, reacții ale PNL, USR sau UDMR la acest apel. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru un guvern tehnocrat de o rectificare bugetară rapidă , pe fondul riscului ca blocajul politic să împingă în sus costurile de finanțare ale statului și să afecteze funcționarea unor servicii publice, potrivit Digi24 . Ilie Bolojan spune că partidul ar putea vota învestirea guvernului Luca Niculescu – PSD, dar doar în baza unui acord limitat, cu obiective bugetare și reguli de guvernanță, valabil până în primăvara lui 2027. Într-o postare pe Facebook, Bolojan afirmă că un vot pentru învestirea guvernului „ar putea să ne coste nu doar politic, ci și personal”, însă argumentează că prelungirea crizei are consecințe directe asupra finanțelor publice și a capacității administrative. Decizia finală a PNL ar urma să fie luată la sfârșitul acestei săptămâni. Miza economică: rectificarea bugetară și costul împrumuturilor Bolojan avertizează că, după cinci luni de criză politică și cu un guvern fără puteri depline, „situația se complică zi de zi”. În acest context, el indică două riscuri principale: întârzierea unei rectificări bugetare , care ar putea bloca „mai multe domenii esențiale”, cu sănătatea menționată explicit drept prima vulnerabilă; dificultăți crescute de finanțare pentru stat , prin împrumuturi „tot mai greu” de obținut și la „dobânzi tot mai mari”, în condițiile în care „riscul de țară rămâne ridicat” fără un guvern funcțional. Premierul interimar susține că, din vară, o parte dintre unitățile de primiri urgențe au ajuns să nu mai aibă bani de funcționare din cauza lipsei alocărilor necesare, iar soluțiile de relocare internă în bugetul Ministerului Sănătății ar fi ajuns „la limită”. Ce fel de sprijin ar lua în calcul PNL Bolojan afirmă că grupurile parlamentare au recomandat acordarea votului de învestitură doar pe baza unui acord pe care l-ar putea semna cu premierul desemnat. Conform descrierii sale, acordul ar stabili: limite precise ale unei susțineri punctuale , „strict pentru obiectivele bugetare”; principii de transparență, bună guvernare și democrație parlamentară ; valabilitate până în primăvara anului 2027 ; posibilitatea unei moțiuni de cenzură dacă angajamentele sunt încălcate. În același timp, liderul PNL spune că partidul nu reface coaliția și că rămâne în opoziție, iar votul nu ar fi „unul de încredere”, ci unul „pentru ieșirea dintr-o criză lungă”. Ce urmează Potrivit lui Bolojan, PNL va lua decizia finală la sfârșitul acestei săptămâni . În scenariul în care partidul votează învestirea, sprijinul ar fi limitat de acordul menționat, iar responsabilitatea pentru echipa guvernamentală ar reveni „în exclusivitate” premierului tehnocrat desemnat de președinte, conform declarațiilor citate de Digi24. [...]
România se apropie de un guvern cu puteri depline, ceea ce poate debloca decizii bugetare și administrative amânate , în condițiile în care președintele Nicușor Dan spune că „ne îndreptăm către votarea de către Parlament a unui guvern”, potrivit Digi24 . Declarația vizează cabinetul condus de premierul desemnat Luca Niculescu și vine pe fondul discuțiilor politice din ultimele zile. Nicușor Dan a făcut afirmațiile joi, la Bruxelles, înainte de Consiliul European. Întrebat despre întâlnirea de miercuri seară cu premierul Ilie Bolojan și despre șansele ca de săptămâna viitoare să existe un guvern „cu puteri depline”, președintele s-a declarat optimist și a descris discuția ca fiind una „cordială” și „relaxată”, în care subiectele au fost „atinse”, dar nu „negociate” sau „tranzacționate”. „Eu cred că demersurile partidelor sunt extrem de serioase. Adică e prima oară când vorbim de acorduri politice cu primul ministru desemnat. Deci eu cred că ne îndreptăm către votarea de către Parlament a unui guvern.” Calendarul parlamentar: depunere, audieri, vot Conform informațiilor prezentate, premierul desemnat Luca Niculescu ar urma să depună joi, la Parlament, programul de guvernare și lista cu membrii viitorului Guvern. În continuare, calendarul indicat este: luni : audierile miniștrilor propuși în comisiile de specialitate; marți : votul în plenul Parlamentului. După depunerea listei și a programului, conducerea Parlamentului urmează să stabilească oficial calendarul audierilor și ședința reunită pentru vot. De ce contează: stabilitate decizională și predictibilitate Miza imediată este trecerea de la un executiv interimar la unul validat de Parlament, cu capacitate deplină de decizie. În practică, un guvern votat poate accelera adoptarea și implementarea unor măsuri administrative și bugetare care, în perioade de tranziție politică, tind să fie întârziate sau limitate procedural. În acest moment, însă, materialul citat nu oferă detalii despre conținutul programului de guvernare sau despre componența finală a cabinetului. [...]
Ministerul anunță o schimbare de reglementare în lupta cu pesta porcină africană , după ce Parlamentul a votat modificarea Legii nr. 122/2023, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Din informațiile disponibile în input, instituția „salută” votul din Parlament privind modificarea cadrului legal pentru combaterea pestei porcine africane, ceea ce indică o actualizare a regulilor aplicabile intervenției și controlului bolii. Ce se știe și ce nu se poate confirma din sursa disponibilă aici În acest moment, textul integral al comunicatului nu a putut fi accesat (eroare tehnică la încărcarea paginii), astfel că nu pot fi verificate din sursă detalii esențiale precum: ce anume se modifică în Legea nr. 122/2023; ce obligații noi apar pentru ferme, gospodării sau operatori din lanțul de producție; termene de aplicare, sancțiuni sau proceduri operaționale; eventuale efecte economice estimate (costuri, despăgubiri, impact asupra producției). Până la clarificarea acestor elemente, informația confirmată rămâne votul din Parlament și poziția publică a ministerului de susținere a modificării legislative. [...]
PNL condiționează votul de învestire de un acord pe deficit și investiții, încercând să deblocheze decizii bugetare – inclusiv rectificarea și pregătirea bugetului pe 2027 – după o perioadă îndelungată cu un guvern interimar, potrivit Digi24 . După ședința de miercuri a grupurilor parlamentare, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a spus că liberalii au dat trei voturi consultative: să voteze învestirea Guvernului Niculescu „pentru încheierea crizei politice”, să nu intre la guvernare alături de PSD și să rămână în opoziție, respectiv să existe un vot „de principiu” pentru posibilitatea unui acord cu premierul desemnat, cu obiective clare. Decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național (BPN). În explicația PNL, miza imediată este ieșirea din blocajul asociat unui executiv interimar, care are puteri limitate. Ionel Bogdan a indicat explicit rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pe 2027, în condițiile respectării angajamentelor față de finanțatori și parteneri. Ce cere PNL în schimbul susținerii În varianta prezentată în „știrea inițială”, liberalii ar fi dispuși să voteze guvernul, dar cer un acord bilateral cu premierul desemnat, care ar urma să includă: atingerea țintei de deficit; protejarea investițiilor; respectarea angajamentelor europene. Vasile Blaga a declarat, înaintea ședinței, că ar fi de acord cu guvernul propus de Luca Niculescu dacă respectă „exact” condițiile pactului pe care PNL ar urma să îl semneze cu premierul, indicând și semnarea documentului ca garanție. Tensiuni interne și pasul următor În interiorul PNL au existat și poziții critice. Lucian Bode a criticat perspectiva unui guvern cu „foarte mulți miniștri de la PSD”, comparând cu împărțirea portofoliilor din perioada alianței PNL–PSD (2020–2024). Următorul pas este ședința BPN, unde PNL va decide dacă își asumă oficial cele trei puncte rezultate din voturile consultative: votul de învestire, rămânerea în opoziție și eventuala semnare a unui acord cu premierul desemnat. [...]
Reluarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești readuce riscul de perturbări în lanțul de aprovizionare cu combustibili , după ce Moscova a acuzat Kievul de o lovitură de amploare asupra unei rafinării din Riazan, potrivit Digi24 . Rusia susține că atacul ar fi avut loc în primele ore ale zilei de joi și ar fi vizat o rafinărie situată la sud de Moscova. Potrivit relatării, acuzațiile vin la scurt timp după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat reluarea loviturilor asupra infrastructurii energetice rusești, după o pauză de trei zile pe care Kievul spune că a făcut-o la solicitarea SUA. Ce spune Moscova despre atacul din Riazan Kremlinul a transmis că Ucraina a „încercat să lanseze un atac de amploare” asupra rafinăriei, informație prezentată de BBC, conform Digi24. Ministerul rus al Apărării afirmă că au fost interceptate patru rachete și zeci de drone, iar resturile ar fi provocat un incendiu la rafinăria din Riazan. Președintele Vladimir Putin a mai susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească rafinării și miercuri, acuzație pe care Kievul a respins-o. Putin a declarat, totodată, că atacurile nu ar fi produs până acum „pagube semnificative”. De ce contează: infrastructura energetică, din nou în centrul escaladării Miza imediată este operațională: rafinăriile și infrastructura energetică sunt noduri critice pentru producția și distribuția de combustibili, iar orice incendiu sau oprire temporară poate crea presiune suplimentară asupra fluxurilor interne și regionale. Pe fondul acestui schimb de acuzații, Zelenski a spus că a restricționat atacurile timp de trei zile, în timp ce Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică a Ucrainei. Declarația lui, citată de Financial Times, a fost: „Am încheiat-o cu asta.” Separat, Zelenski a afirmat că zeci de orașe ucrainene au fost vizate de atacuri rusești în ultimele 24 de ore. Ce urmează Informațiile din material indică o revenire la o dinamică de tip „lovituri și represalii” asupra infrastructurii energetice, după o pauză scurtă invocată de Kiev. În lipsa unor date independente în text despre amploarea pagubelor, impactul concret asupra producției rafinăriei din Riazan rămâne neclar. [...]
