Știri
Știri din categoria Diverse
UDMR avertizează că blocajul prelungit la formarea guvernului poate împinge electoratul spre „extreme”, în condițiile în care negocierile dintre PSD și PNL nu au produs încă un compromis, potrivit Știrile Pro TV. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, spune că formațiunea va participa la discuțiile de luni de la Palatul Cotroceni și cere concesii din partea celor două partide mari.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Csoma Botond afirmă că „nu există altă cale” și că, fără concesii, „un guvern nu poate fi format decât cu extremiștii”.
Csoma Botond susține că „este inacceptabil” ca principalele partide să nu fi ajuns la un compromis „încă din luna mai”, invocând nerăbdarea cetățenilor.
În aceeași linie, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus săptămâna trecută, în plenul Parlamentului, că după „148 de zile” România nu a reușit să învestească „un guvern cu puteri depline”, calificând situația drept „inacceptabilă”.
Kelemen Hunor a avertizat că pierderea răbdării în societate se poate traduce prin scăderea încrederii în instituții și politicieni și prin orientarea către „extreme” și „populism”.
UDMR transmite că este dispusă să susțină mai multe variante de guvernare, cu excepția unor guverne care ar fi învestite cu ajutorul AUR, SOS sau POT.
UDMR anunță participarea la discuțiile de luni de la Cotroceni, în contextul în care, conform relatării, miza imediată este deblocarea negocierilor astfel încât să poată fi format un guvern fără sprijinul partidelor considerate „extremiste” de către liderii UDMR. Sursa nu oferă detalii despre o formulă concretă de guvernare sau despre concesiile cerute, dincolo de apelul general adresat PSD și PNL.
Recomandate
UDMR își îngustează opțiunile de coaliție și complică formarea unei majorități , după ce liderul deputaților Uniunii, Csoma Botond , a spus că nu crede că partidul poate intra „în condițiile actuale” la guvernare alături de PSD, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni, în direct, înaintea unei noi runde de consultări la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Csoma Botond a fost întrebat direct dacă UDMR ar putea face parte dintr-un guvern cu PSD, iar răspunsul a fost negativ. „Eu cred că nu. Nu putem să facem parte.” De ce spune UDMR „nu” acum Argumentul invocat de liderul deputaților UDMR ține de poziționarea formațiunii în actuala formulă guvernamentală și de implicarea sa în susținerea unei propuneri de premier. „Am făcut parte din acea propunere și din guvernul minoritar care este acum guvern interimar și facem parte și acum din acest guvern. L-am propus și noi împreună cu Partidul Național Liberal și cu USR pe domnul Siegfried Mureșan .” În acest context, Csoma Botond a reiterat că UDMR nu poate merge, în acest moment, într-o formulă de guvernare cu social-democrații. „Eu cred că în atare condiții, nu, nu putem lua parte la o guvernare acum împreună cu Partidul Social Democrat.” Ce urmează: consultări la Cotroceni, cu un actor în minus pentru PSD Declarațiile vin înaintea consultărilor de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, consultări despre care Digi24 a relatat separat în materialul dedicat programului zilei, disponibil aici . Din informațiile prezentate, poziția exprimată de Csoma Botond indică faptul că, „în condițiile actuale”, UDMR nu se vede parte a unei majorități care să includă PSD, ceea ce reduce spațiul de negociere pentru o formulă guvernamentală stabilă. [...]
Discuția Grindeanu–Hunor complică formarea unei majorități înaintea consultărilor de la Cotroceni, pe fondul nemulțumirii PSD că UDMR nu oferă sprijin necondiționat, potrivit Digi24 . Înaintea noii runde de consultări, președintele PSD Sorin Grindeanu a avut o discuție cu liderul UDMR, Kelemen Hunor , iar surse citate de Digi24 susțin că social-democrații ar fi „supărați” pe UDMR, pe motiv că formațiunea ar fi dat peste cap calculele unei eventuale majorități parlamentare. Kelemen Hunor a confirmat ulterior că discuția a durat „aproape o oră” și a respins ideea că Grindeanu i-ar fi cerut să renunțe la condiția de a nu vota un guvern alături de AUR sau SOS. „Într-adevăr, am discutat. Asta-dimineață am avut o discuție. Nu mi-a cerut acest lucru. Eu i-am spus că nu putem să facem ceva împreună cu AUR și cu SOS. M-a întrebat cum văd eu lucrurile. Am avut o discuție de 40-50 de minute, aproape o oră.” De ce contează: PSD nu are voturile, iar UDMR nu dă „cec în alb” În contextul negocierilor pentru formarea guvernului, Digi24 notează că PSD este în căutarea unei majorități, deoarece nu are singur voturile necesare pentru a trece prin Parlament o variantă de guvern. În acest cadru, social-democrații încearcă să obțină susținere de la partide cu care au mai guvernat. Potrivit informațiilor Digi24, discuția cu Hunor i-a nemulțumit pe reprezentanții PSD, în principal pentru că liderul UDMR nu ar fi acceptat să ofere sprijin necondiționat pentru o majoritate „în acest moment”. Ce scenarii sunt vehiculate înainte de Cotroceni Digi24 mai relatează că UDMR ar prefera o majoritate în care să participe și liberalii, nu doar un grup restrâns de parlamentari aflați în opoziție față de Ilie Bolojan, ceea ce ar explica rezervele exprimate în discuțiile cu PSD. În paralel, potrivit informațiilor Digi24, de la Cotroceni ar urma să fie avansată varianta unui premier independent. Totuși, surse din PSD susțin că, pentru ca partidul să sprijine un astfel de scenariu, miniștrii ar trebui să fie politici, iar PSD ar susține doar această formulă. [...]
Traian Băsescu avertizează că o posibilă aliniere Nicușor Dan –PSD ar putea reduce riscul unei suspendări , pe fondul presiunii politice deja exercitate de AUR, potrivit Digi24 . Fostul președinte a comparat situația cu al doilea mandat al lui Klaus Iohannis, despre care a spus că și-ar fi „îndepărtat orice risc de suspendare” prin renunțarea la ostilitatea față de PSD și acceptarea unor aranjamente politice favorabile partidului. „Situația începe să semene cu mandatul domnului Iohannis, care, pentru a-și îndepărta orice risc de suspendare, în mandatul doi a lăsat ostilitatea față de PSD, le-a făcut toate jocurile.” Miza: suspendarea, posibilă cu sprijin parlamentar Băsescu a susținut că președintele Nicușor Dan ar fi „foarte ușor” de suspendat în actualul context politic, dacă demersul ar primi și sprijinul PSD, în condițiile în care AUR „deja presează”. În același timp, el a descris suspendarea ca fiind un mecanism constituțional, dar costisitor politic și administrativ. „Suspendarea nu e o nenorocire, e constituțională, dar este o hărmălaie inutilă prin care trebuie să treci și nu-i ușor.” Soluția propusă pentru criza guvernamentală În același context, fostul șef al statului a indicat drept variantă de ieșire din criza guvernamentală numirea unui premier independent, susținut de miniștri propuși de partide. Băsescu a precizat că nu îl consideră pe Alexandru Nazare un premier independent și a comentat că liberalii ar reacționa puternic la perspectiva ca Sorin Grindeanu să devină premier. Potrivit informațiilor prezentate, președintele Nicușor Dan are programate luni, la Palatul Cotroceni , noi consultări cu partidele pentru desemnarea unui prim-ministru. [...]
AUR cere alegeri anticipate și spune că are „majoritate” , după consultările de la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este una de funcționare instituțională: dacă se conturează sau nu o ieșire rapidă din criza politică, în condițiile în care AUR afirmă că nu va susține un guvern. Prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a declarat, după discuțiile cu președintele Nicușor Dan, că partidul își menține poziția potrivit căreia soluția ar fi anticipatele. El a susținut că AUR a venit la consultări, dar că „AUR nu poate să susțină un guvern” și „nu poate susține la guvernare”, invocând cadrul stabilit de Președinție și referiri la „spiritul și litera Constituției”, conform relatării News.ro preluate de Știrile Pro TV. Ce a transmis AUR după întâlnirea cu președintele Dungaciu a afirmat că discuțiile au vizat mai degrabă „ceea ce se întâmplă în România” și a acuzat o degradare a regulilor democratice, inclusiv prin ideea că „un președinte decide ce trebuie să facă Parlamentul”. Tot el a susținut că șeful statului „continuă să-și asume un discurs” care ar perpetua „o stare de violență societală”. În final, reprezentantul AUR a revenit la mesajul central: „Din această perspectivă, am reiterat ideea, soluția pentru noi sunt alegerile anticipate .” „Avem o majoritate pentru alegeri anticipate”, spune Petrișor Peiu Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat că i-a spus președintelui că există „o majoritate pentru alegeri anticipate”, „majoritate care se poate verifica”. În același context, Peiu a afirmat că i-ar fi reproșat șefului statului „rostogolirea unor minciuni” în spațiul public și a respins acuzația că AUR ar fi „atentat la stabilitatea financiară a statului”, argumentând că partidul „n-a fost la putere”. Peiu a mai spus că i-a explicat președintelui ce înseamnă „euroatlantismul României”, prin raportare la tratatele NATO și UE, și că i-ar fi cerut să aleagă „dacă vrea să fie președinte sau Parlament”. Ce urmează Potrivit materialului, consultările de la Palatul Cotroceni au avut loc în vederea desemnării unui nou premier, iar președintele Nicușor Dan a precizat că după discuții va face un anunț. Articolul nu oferă detalii despre o confirmare independentă a „majorității” invocate de AUR pentru declanșarea alegerilor anticipate. [...]
Cota de recoltare a ursului brun pentru 2026–2027 a fost dublată , după promulgarea legii care extinde și cadrul de intervenție imediată în cazul atacurilor asupra oamenilor și bunurilor, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de reglementare și operare: autoritățile primesc un instrument mai larg, cu cote mai mari, pentru gestionarea situațiilor în care urșii ajung în localități. Legea a fost promulgată de președintele Nicușor Dan luni, 5 octombrie 2026, prin decretul privind promulgarea Legii 218/2026, care modifică și completează OUG nr. 81/2021 – actul ce stabilește metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun. Ce se schimbă: cote mai mari pentru prevenție și intervenție Conform noilor prevederi, cota de recoltare este dublată pentru anii 2026 și 2027, iar nivelurile menționate în articol sunt: cotă de prevenție: aproape 900 de exemplare/an; cotă de intervenție: 110 exemplare/an. În material se arată că numărul „aproape s-a dublat”, de la 500 la „aproape 1.000 ” de exemplare, atât pentru prevenție, cât și pentru intervenție. Contextul juridic: lege contestată la CCR, apoi promulgată În luna mai, președintele Nicușor Dan a atacat legea la Curtea Constituțională , însă sesizarea a fost respinsă în iunie 2026. Ulterior, după decizia CCR, actul normativ a fost promulgat. Totodată, legea este prezentată ca răspuns la situațiile în care tot mai mulți urși intră în localități în căutare de hrană, ceea ce crește riscul de atacuri asupra cetățenilor și de pagube materiale. Pe ce se bazează modificările Potrivit specialiștilor citați în articol, schimbările aduse OUG 81/2021 au avut la bază studii tehnice, inclusiv: analize ale probelor genetice pentru stabilirea numărului minim de urși la nivel național; proiecte de zonare pentru managementul speciei. Ce urmează, din perspectiva aplicării, este utilizarea cotelor și a metodelor de intervenție de către autorități, în limitele stabilite de noul cadru legal, pentru prevenție și pentru situațiile care impun intervenție imediată. [...]
Germania ia în calcul extinderea atribuțiilor serviciilor secrete pentru a contracara un „război din umbră” atribuit Rusiei, pe fondul avertismentelor șefului BND privind riscul unor atacuri pe teritoriul german, potrivit Știrile Pro TV . Martin Jaeger , șeful serviciului de informații externe al Germaniei (BND), a spus, la audierea publică anuală a șefilor serviciilor de informații în parlament, că „conflictul” cu Rusia „a căpătat o dimensiune nouă, mai periculoasă”. În acest context, el a avertizat că Germania riscă să fie implicată într-un „conflict violent” cu Rusia, invocând ca exemplu tentativa de atac de la Leipzig, și a susținut că amenințarea unor atacuri împotriva țintelor din Germania rămâne „reală și iminentă”. Autoritățile germane au afirmat în repetate rânduri că Rusia desfășoară o campanie „hibridă” (combinație de acțiuni precum atacuri cibernetice și operațiuni cu drone) și au acuzat Moscova de o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig , în luna august. Jaeger a mai declarat că operațiunile serviciilor rusești în Germania și împotriva acesteia sunt „din ce în ce mai agresive” și că Moscova ar fi pregătită să recurgă la forță pentru a-și atinge obiectivele. Ce schimbare legislativă este avută în vedere Pe fondul acestor evaluări, serviciile de informații ale Germaniei ar urma să primească noi competențe pentru a desfășura „operațiuni active” menite să contracareze atacurile, dacă parlamentul va aproba noua legislație. Materialul notează că, istoric, serviciile germane au fost mai limitate decât cele ale unor aliați precum Franța, Marea Britanie sau Statele Unite, în special din motive legate de arhitectura instituțională creată după al Doilea Război Mondial. Limitele avertismentului și riscurile invocate Jaeger a precizat că nu există indicii privind un atac rusesc iminent la scară largă asupra teritoriului NATO, dar a susținut că Rusia ar putea desfășura activități militare de intensitate redusă, în special în statele baltice. El a mai spus că Germania trebuie să se pregătească pentru mai multe ingerințe și tentative de intimidare, inclusiv amenințări cu atacuri nucleare. În paralel, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat joi că Rusia „nu are intenția de a ataca pe nimeni”, dar că, dacă va fi „supusă unei agresiuni”, ar răspunde. Context: presiunea asupra sprijinului pentru Ucraina Șeful BND a afirmat că Moscova ar încerca să oblige Germania — descrisă în articol drept cel mai mare donator al Ucrainei — să-și retragă sprijinul. În același cadru, Jaeger a avertizat că, în Ucraina, „sunt de așteptat atacuri de o severitate și brutalitate” fără precedent în iarna care urmează. Articolul este preluat din Reuters și menționează news.ro ca sursă de redare a declarațiilor din audierea parlamentară. [...]
