Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump spune că SUA și Iranul au pus pe pauză negocierile timp de o săptămână, până după funeraliile fostului lider suprem iranian Ali Khamenei, pe fondul tensiunilor generate de război și de asasinarea acestuia, potrivit Digi24.
Declarațiile sunt atribuite de Digi24 unor relatări Al Jazeera și Axios. Trump afirmă că urmărește funeraliile lui Ali Khamenei, despre care spune că a fost „asasinat în prima zi a războiului”, într-o operațiune comună a Statelor Unite și Israelului.
Potrivit lui Trump, Teheranul și Washingtonul ar fi decis o pauză de o săptămână de la negocieri, până la finalizarea evenimentelor legate de înmormântare. În acest interval, președintele american susține că „niciuna dintre părți nu va trage asupra celeilalte”.
În același context, Trump a spus că iranienii „imploră să se ajungă la un acord”, dar a indicat că amânarea discuțiilor este legată de desfășurarea funeraliilor.
Trump a mai declarat că a fost surprins să vadă iranieni plângând la înmormântare, afirmând că se aștepta ca populația să îl urască pe Khamenei. El a sugerat, totodată, că lacrimile ar putea fi „false”.
„Credeam că oamenii îl urau.”
„Poate că sunt lacrimi false.”
Mesajul central al declarațiilor este că, în pofida războiului și a asasinării lui Khamenei, Casa Albă indică menținerea unui canal de negociere cu Iranul, chiar dacă temporar suspendat. În același timp, Trump leagă explicit evitarea unei lovituri în timpul funeraliilor de utilitatea practică a negocierilor, sugerând că o escaladare ar reduce șansele unui acord.
Recomandate
Îndemnurile publice la violență împing Iranul spre un nou risc de escaladare diplomatică și de securitate , pe fondul funeraliilor fostului lider suprem Ali Khamenei, unde s-au auzit apeluri la uciderea președintelui SUA, Donald Trump, potrivit Digi24 . Iranul organizează o săptămână de procesiuni funerare în masă pentru Khamenei, despre care articolul arată că a fost ucis împreună cu membri ai familiei în prima zi a războiului dintre SUA și Israel, pe 28 februarie. Funeraliile au fost amânate din cauza războiului, iar relatarea este atribuită de Digi24 publicației The Guardian . Într-o sală de rugăciune arhiplină din Teheran, atmosfera de doliu a fost amestecată cu mesaje de răzbunare. Un moment central a fost recitarea unui poet, Mohammad Rasouli, descrisă ca fiind „pregătită în prealabil și autorizată”, care a stârnit reacții mixte, dar a fost în mare parte aclamată. „De acum înainte, giulgiul este veșmântul nostru. Jur pe sângele tău: uciderea lui Trump este responsabilitatea noastră.” De ce contează: presiune suplimentară pe încetarea focului și pe relația cu SUA Mesajele publice de acest tip cresc riscul de deteriorare a relațiilor cu Washingtonul și complică orice încercare de stabilizare după conflict, inclusiv prin alimentarea temerilor privind atacuri de represalii sau acțiuni ale unor actori afiliați. În același timp, prezența la ceremonie a unor oficiali de vârf din zona politică, militară și judiciară este prezentată ca un semnal că autoritățile iraniene se simt suficient de protejate de încetarea focului convenită cu SUA, astfel încât să nu se aștepte la un atac asupra evenimentului. În articol sunt menționați la vedere comandantul Forței al-Quds, Esmail Qaani , și comandantul Gardienilor Revoluției (IRGC), Ahmad Vahidi, lucru descris ca „de neconceput” în primele zile ale războiului. Succesiunea și absența noului lider suprem din spațiul public Un alt element cu potențial impact intern este absența din ochii publicului a lui Mojtaba Khamenei, indicat drept noul lider suprem. Conform textului, acesta ar fi fost numit la 10 zile după moartea tatălui său, dar nu ar fi apărut în public și nu ar fi transmis niciun mesaj audio timp de trei luni; de asemenea, nu ar fi participat la înmormântarea soției sale. În schimb, frații săi sunt descriși ca fiind prezenți lângă sicriu. Articolul mai notează că oficialii recunosc rănirea lui Mojtaba în timpul atacurilor, dar susțin că nu a existat desfigurare facială permanentă sau amputare. Participare, simboluri și traseul procesiunilor Nu au fost furnizate cifre oficiale privind numărul participanților. Neoficial, autoritățile ar fi afirmat că peste 2 milioane de persoane au participat în prima zi a ceremoniei. În mulțime au fost văzute steaguri roșii, prezentate ca simbol al răzbunării, iar sloganul „Fără compromisuri, fără capitulare, doar răzbunare” a fost repetat frecvent. Procesiunile ar urma să includă o ceremonie de amploare la Teheran, apoi transportul trupului în Qom, ulterior în două orașe sfinte din Irak și, în final, la Mashhad, locul de naștere al lui Khamenei, conform articolului. [...]
Convorbirea Putin–Trump mută presiunea pe summitul NATO de la Ankara , într-un moment în care Rusia își intensifică ofensiva în estul Ucrainei, potrivit Știrile Pro TV . Mesajele transmise de Moscova către Washington vizează direct rolul Europei și al Kievului și pot influența discuțiile despre sprijinul militar și politic pentru Ucraina. Consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a declarat, într-un briefing, că Vladimir Putin i-ar fi spus lui Donald Trump că „Europa și Kievul mizează pe prelungirea conflictului și chiar pe escaladarea acestuia”, inclusiv prin „acte de terorism împotriva populației civile”, afirmații atribuite de sursă agenției ruse TASS. Tot Ușakov susține că Putin ar fi acuzat Kievul și capitalele europene că pornesc de la „o percepție falsă asupra situației de pe linia frontului”. Ce a comunicat Moscova despre discuție Potrivit Ministerului rus de Externe, citat de CNN în materialul preluat de Știrile Pro TV, convorbirea telefonică a durat aproape 90 de minute și a fost a patra discuție dintre cei doi lideri în acest an. Ministerul a descris dialogul drept „de lucru și extrem de constructiv” și a transmis că Trump „și-a reafirmat disponibilitatea de a facilita încetarea cât mai rapidă a ostilităților”. În același timp, partea rusă a reiterat că preferă „o soluționare politică și diplomatică” și a susținut că pe câmpul de luptă forțele ruse „avansează cu încredere”. Ministerul rus mai afirmă că Putin l-a felicitat pe Trump și „întregul popor american” cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la Declarația de Independență a SUA. De ce contează momentul: înainte de summitul NATO Discuția are loc înaintea summitului NATO de la Ankara, considerat „crucial”, care începe marți și la care Trump intenționează să participe. Contextul este amplificat de intensificarea ofensivei ruse pentru ocuparea unei părți mai mari din regiunea Donețk, obiectiv indicat ca prioritar pentru Kremlin. Pentru aliați, sincronizarea convorbirii adaugă presiune asupra agendei summitului: poziționarea SUA, coeziunea europeană și calibrul sprijinului pentru Ucraina pot fi influențate de semnalele politice transmise public după discuția dintre cei doi lideri. Reacția Kievului: „determinarea americană va fi crucială” Și Kievul a anunțat o discuție telefonică între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Donald Trump. Zelenski a descris conversația drept „foarte fructuoasă” și a spus că au discutat despre situația de pe front. „Există o perspectivă reală de a pune capăt acestui război, iar determinarea americană va fi crucială.” Materialul nu oferă detalii suplimentare despre eventuale angajamente concrete rezultate din aceste convorbiri, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie propuși la summitul NATO sau în format bilateral SUA–Rusia/SUA–Ucraina. [...]
Cadoul „Freedom 250” ridică din nou întrebări despre relația dintre favoruri comerciale și acces la Casa Albă , după ce un consorțiu din industria diamantelor din Anvers a realizat pentru Donald Trump un inel masiv, încrustat cu 321 de diamante, prezentat la Bruxelles în contextul în care sectorul belgian a obținut eliminarea tarifelor vamale americane la importurile de diamante, potrivit Libertatea . Bijuteria, denumită „Inelul Libertății 250”, a fost dezvăluită pe 28 iunie 2026, la un eveniment organizat în capitala Belgiei pentru a marca 250 de ani de la independența Statelor Unite. Cadoul a fost înmânat ambasadorului SUA în Belgia, Bill White, pentru a ajunge la președintele american, iar realizarea a fost susținută de comunitatea diamantelor din Anvers și de bijutierul David Gotlib, notează publicația, citând CBS News . Din punct de vedere al compoziției, inelul este din aur masiv de 18 karate și include, pe lângă diamante, 56 de safire, 13 smaralde și șase rubine. Designul integrează literele „T”, numerele 45 și 47, inscripțiile „1776”, „2026” și „250 YEARS USA”, precum și un vultur cu aripi de diamant; pe interior este gravat mesajul „Fabricat în Anvers pentru Donald John Trump”. Trump a transmis un mesaj video prezentat la eveniment: „Mulțumiri speciale prietenilor mei din Anvers pentru magnificul inel Freedom 250”. Valoare estimată și miza economică din spate Nu există o evaluare oficială din partea Antwerp World Diamond Center (AWDC) sau a designerului, însă Associated Press a consultat doi bijutieri independenți de lux, care au estimat valoarea de piață a piesei la 25.000–35.000 de dolari (aprox. 115.000–161.000 lei). Potrivit estimărilor citate, costul ar fi împărțit aproximativ egal între materiale și manoperă. Contextul care alimentează controversele este legat de faptul că industria diamantelor din Belgia a obținut eliminarea tarifelor vamale americane pentru importurile de diamante, iar cadoul vine după această evoluție, conform informațiilor preluate de Libertatea din relatările Associated Press și CBS News. Ce rămâne neclar Potrivit relatărilor citate de aceeași sursă, un oficial de la Casa Albă a declarat sub protecția anonimatului că inelul nu i-a fost încă înmânat lui Trump. De asemenea, nu este indicat un preț oficial al bijuteriei și nu este clar, din informațiile disponibile, în ce regim va fi încadrat cadoul (personal sau destinat statului) și ce obligații de declarare vor fi aplicate în final. [...]
Posibila revenire a Turciei în programul F-35 riscă să schimbe echilibrul militar regional , iar Grecia și Israel își intensifică demersurile pentru a bloca o eventuală decizie a Washingtonului, potrivit Digi24 . În centrul tensiunilor se află semnalele venite dinspre președintele american Donald Trump înaintea summitului NATO de la Ankara (7–8 iulie), interpretate ca o deschidere către Ankara. Trump a sugerat public că ar putea lua o decizie „care îi va face (pe turci) foarte fericiți”, în contextul discuțiilor despre relația SUA–Turcia și cooperarea militară. Pe fond, miza este dacă SUA ar putea redeschide calea pentru ca Turcia să achiziționeze avionul de vânătoare F-35, după ce Ankara a fost exclusă din program în 2019, ca urmare a achiziției sistemului rusesc de apărare antiaeriană S-400, considerat de Washington un risc pentru protecția tehnologiei sensibile a aeronavei. Ce se mișcă deja: motoare americane pentru KAAN Reuters a relatat că administrația Trump a notificat Congresul cu privire la intenția de a aproba vânzarea de motoare americane în valoare de 613 milioane de euro pentru KAAN, avionul de vânătoare de generația a cincea pe care Turcia îl dezvoltă în prezent. În articol se precizează că această vânzare ar urma, probabil, să meargă mai departe, chiar dacă dosarul F-35 rămâne disputat politic. De ce se opun Grecia și Israel Grecia și Israel se opun de mai mult timp unei eventuale achiziții de F-35 de către Turcia, argumentând că ar diminua avantajul lor tehnologic și ar afecta echilibrul militar din regiune. În timp ce Grecia a comandat F-35, Israelul operează o versiune modificată a aeronavei, folosită în lupte în Liban, Siria și Iran, potrivit informațiilor citate. Într-un interviu pentru Euractiv, ambasadorul Israelului în Grecia, Noam Katz, a invocat comportamentul „ostil” al Turciei în regiune ca motiv pentru care SUA ar trebui să respingă cererea Ankarei de a reveni în programul F-35. „Americanii vor decide, iar America are propriile interese. Israelul consideră că, în acest moment, aprovizionarea Turciei cu aceste aeronave nu este ceva dezirabil în regiunea noastră.” Separat, fostul premier grec Alexis Tsipras a cerut, într-o întâlnire cu ambasadorul SUA la Atena, Kimberly Ann Guilfoyle, oprirea vânzării de echipamente militare americane suplimentare către Turcia, inclusiv F-35, și presiuni asupra Ankarei pentru respectarea dreptului internațional înaintea summitului NATO. Blocajul din Congres și condiția S-400 În SUA, congresmena democrată Dina Titus strânge semnături pentru o scrisoare care îndeamnă Congresul să blocheze orice vânzare de F-35 către Turcia. Un ofițer regional de informații citat de Euractiv susține că „vânzarea F-35 nu este o afacere încheiată”. Potrivit aceleiași surse, orice progres pe F-35 ar putea depinde de un acord prin care Turcia să vândă sistemul S-400 unei țări terțe, în loc să îl returneze Rusiei; Coreea de Sud este menționată ca posibilă destinație. Componenta industrială: temeri legate de tehnologie Surse din domeniul securității israeliene citate în material afirmă că anumite componente ale programului F-35 sunt fabricate sau dezvoltate de companii israeliene, inclusiv aripile exterioare și sistemul de afișare montat pe cască, dezvoltat de compania israeliană de apărare Elbit . În acest context, Tel Aviv nu ar privi favorabil ca astfel de componente să ajungă într-un avion de vânătoare turcesc. Ce urmează Pe termen scurt, punctul de inflexiune este summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie) și semnalele politice pe care le va transmite Washingtonul. Din informațiile prezentate, aprobarea motoarelor pentru KAAN pare mai probabilă, în timp ce dosarul F-35 rămâne condiționat de ecuația S-400 și de opoziția din Congres, pe fondul presiunilor venite din Grecia și Israel. [...]
Zelenski spune că există „o perspectivă reală” de a opri războiul, iar miza este rolul SUA în negocieri , după o discuție telefonică avută cu Donald Trump de Ziua Independenței, potrivit Digi24 . Președintele Ucrainei a descris conversația drept „foarte bună” și a transmis că cei doi au convenit să continue discuțiile față în față la summitul NATO de la Ankara , informație relatată de UNN. În mesajul publicat pe X, Zelenski a mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul acordat Ucrainei, de la rachetele Javelin și Patriot până la sprijinul politic, și a spus că apreciază faptul că America „ne stă alături în apărarea independenței noastre”. Ce a urmărit Kievul în discuția cu Trump Zelenski a precizat că a discutat cu Trump și despre situația de pe linia frontului. În același context, liderul ucrainean a indicat că „hotărârea Americii este decisivă” pentru încheierea războiului și că există „o perspectivă reală” de a pune capăt conflictului. Context: mesajul lui Putin către Trump Separat, Digi24 notează că președintele rus Vladimir Putin l-a felicitat pe Donald Trump, amintind episoade istorice în care cele două țări s-au aliat „împotriva nazismului” și susținând, într-un mesaj publicat pe site-ul Kremlinului, că Rusia i-ar fi sprijinit „necondiționat” pe coloniștii americani în lupta pentru independență. [...]
Donald Trump ridică din nou presiunea pe relația SUA–UE, legând imigrația de securitate și de cooperarea în NATO , într-un mesaj care reia o linie de conflict cu aliații europeni și care poate influența agenda politică a summitului Alianței de săptămâna viitoare din Turcia, potrivit Digi24 . Într-o postare pe Truth Social, președintele american a criticat politicile de imigrație ale unor țări europene și a avertizat asupra riscului de a primi „infractori” din „țări din lumea a treia”. Mesajul este atribuit de Digi24 agenției EFE. „Europa învață că atunci când adopți criminali din Lumea a Treia, devii o Țară din Lumea a Treia. Se întâmplă repede, într-o clipă. Am fost ales exact la timp!!!” Context: linia dură antiimigrație și divergențele cu aliații europeni Digi24 notează că, de la revenirea la putere în 2025, Trump și-a înăsprit poziția antiimigrație și și-a exprimat deschis diferențele față de aliații europeni. În ajun, în contextul aniversării a 250 de ani de independență a SUA, el a reluat avertismentele la Muntele Rushmore despre „nou-veniții care nu împărtășesc valorile” SUA. În paralel, Trump și membri ai administrației sale au criticat în repetate rânduri politicile europene de imigrație și de mediu și au etichetat recent partenerii europeni drept „teribili”, pe fondul lipsei de sprijin pentru SUA în războiul cu Iranul. Miza operațională: NATO și cooperarea militară, din nou sub semnul întrebării În ultimele luni, cele mai dure critici au vizat Spania, Italia, Germania, Franța și Regatul Unit, cărora Trump le reproșează refuzul sprijinului logistic pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sau accesul la baze militare în momente cheie ale conflictului cu Teheranul. Totodată, el a pus sub semnul întrebării utilitatea NATO și împărțirea sarcinilor între membrii Alianței. Potrivit Digi24, Trump urmează să participe săptămâna viitoare la summitul NATO din Turcia și a spus că va merge „doar din respect” pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan . Presiune economică: amenințarea cu tarife de 100% pe importuri europene Pe lângă dimensiunea de securitate, Trump a reluat și pârghia comercială: a amenințat că va impune tarife de 100% asupra importurilor europene dacă propunerea Parlamentului European privind un impozit comun asupra multinaționalelor digitale (precum Google, Apple, Meta și Amazon) va avea succes, mai scrie Digi24. În acest context, mesajele publice ale președintelui american combină imigrația, cooperarea militară și comerțul într-un singur cadru de presiune asupra Europei, cu potențial de a tensiona negocierile transatlantice în perioada următoare. [...]
