Știri
Știri din categoria Diverse
Kievul avertizează că un format de negocieri SUA–China–Rusia ar legitima Moscova și ar prelungi războiul, potrivit Digi24. Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre un posibil summit trilateral care ar include Rusia, idee pe care ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, o respinge ca fiind contraproductivă.
Sîbiga susține că o întâlnire între liderii Rusiei, Chinei și Statelor Unite „va avea exact efectul opus”, pentru că l-ar încuraja pe Vladimir Putin să continue războiul. În schimb, el afirmă că o întâlnire trilaterală Ucraina–SUA–Rusia ar putea „contribui la încheierea mai rapidă” a conflictului.
Într-o postare pe X, șeful diplomației ucrainene argumentează că invitarea lui Putin la masa unui summit cu președinții SUA și Chinei i-ar conferi o importanță nemeritată și i-ar alimenta „delirul de grandoare”.
„Invitarea lui Putin la o astfel de întâlnire i-ar alimenta delirul de grandoare și i-ar conferi o importanță pe care nu o merită. El nu este un lider mondial; este un criminal de război. Iar Rusia nu este o putere mondială; este o problemă mondială.”
Sîbiga invocă și un raționament economic: spune că economia Rusiei este „de cel puțin 13 ori mai mică” decât cea a SUA și „de 8 ori mai mică” decât cea a Chinei și că, sub presiunea sancțiunilor, tehnologia, industria și mediul de afaceri ar fi în stagnare.
Totodată, ministrul ucrainean condiționează orice participare a lui Putin la negocieri de un „pas concret către pace”, precum acceptarea unei încetări a focului înaintea unei astfel de întâlniri. În lipsa acestui pas, el afirmă că Rusia face contrariul, prin „intensificarea actelor de terorism împotriva civililor”, motiv pentru care nu ar trebui să i se acorde „niciun loc la nicio masă de negocieri”.
Declarațiile vin după ce Vladimir Putin ar fi propus organizarea, luna viitoare, a unui summit cu președintele SUA, Donald Trump, și liderul chinez Xi Jinping, pentru a negocia o soluție la conflictul din Ucraina, care durează de patru ani, potrivit Wall Street Journal, citat de Digi24.
În același timp, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a confirmat, în timpul unei vizite în Uzbekistan, că au existat discuții despre o posibilă întâlnire între liderii Statelor Unite, Rusiei și Chinei, fără a indica dacă a fost luată o decizie.
Recomandate
Kremlinul admite doar discuții preliminare despre un posibil summit Putin–Trump–Xi, fără propuneri sau acorduri , ceea ce menține incertitudinea în jurul oricărei formule de negociere privind Ucraina, potrivit Digi24 . Informația a fost transmisă după ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost întrebat despre un material din Wall Street Journal, care susținea că Vladimir Putin ar fi propus o întâlnire trilaterală cu Donald Trump și Xi Jinping pentru a discuta modalități de a pune capăt conflictului din Ucraina. Contextul invocat este summitul APEC de luna viitoare, găzduit de China, unde cei trei lideri „ar putea” participa, conform relatării Reuters. Ce spune Kremlinul: „s-a adus în discuție”, dar fără conținut Peskov a confirmat că subiectul unei întâlniri a fost menționat, însă a insistat că nu există pași concreți. „Având în vedere că toți cei trei șefi de stat ar putea participa la summitul din China, s-a adus într-adevăr în discuție subiectul unei astfel de întâlniri ipotetice. S-a adus în discuție, dar nimeni nu a vorbit și nu a prezentat propuneri sau acorduri concrete, nici cu privire la întâlnirea în sine, nici la posibila agendă și conținutul acesteia.” Prin această nuanțare, Moscova lasă deschisă posibilitatea unui format trilateral, dar fără să-și asume o inițiativă formală sau o agendă, ceea ce reduce, cel puțin deocamdată, relevanța practică a scenariului. Reacția Ucrainei și limita unui acord fără Kiev Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga , a criticat ideea unui summit SUA–China–Rusia, argumentând că un astfel de format ar avea efectul opus celui urmărit de Kiev. „O întâlnire trilaterală între liderii Ucrainei, Statelor Unite și Rusiei ar putea contribui la încheierea mai rapidă a războiului. O întâlnire trilaterală între liderii Rusiei, Chinei și Statelor Unite ar avea exact efectul opus: l-ar încuraja pe Putin să continue acest război.” În același timp, Peskov a spus că SUA își continuă eforturile de mediere și că Rusia le apreciază, dar a adăugat că Ucraina va trebui să fie implicată în orice acord final de pace. „Desigur, o soluționare definitivă este imposibilă fără participarea unei persoane din Kiev care să fie dispusă să-și asume responsabilitatea.” Context: negocieri înghețate și distanță mare între poziții Potrivit informațiilor citate, ultimele negocieri de pace mediate de SUA au avut loc în februarie, înainte ca Statele Unite și Israelul să declanșeze un război împotriva Iranului. În prezent, Ucraina și Rusia „rămân la fel de departe una de alta ca întotdeauna” în privința condițiilor unui posibil acord de pace, ceea ce explică de ce discuțiile despre un summit rămân, în formularea Kremlinului, la nivel „ipotetic”. [...]
Un posibil summit Trump–Putin–Xi rămâne neconfirmat , iar mesajul transmis de Washington este că prioritatea ar trebui să fie închiderea războiului din Ucraina, pe fondul riscurilor de escaladare regională. Informațiile apar în Digi24 , care citează declarațiile secretarului de stat american Marco Rubio , făcute în timpul unei vizite în Uzbekistan. Rubio a spus că „s-a vorbit despre o întâlnire” între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, însă a precizat că nu știe dacă aceasta a fost decisă. Potrivit lui, Trump „a fost clar” că își dorește ca războiul dintre Ucraina și Rusia să se încheie. Riscul de escaladare, argumentul central invocat de Rubio În discuțiile cu presa, Rubio a susținut că SUA nu văd „nimic bun” în continuarea conflictului și a indicat drept principală problemă riscul extinderii lui dincolo de Ucraina, inclusiv prin incidente neintenționate. „Vedem multe aspecte negative, inclusiv riscul foarte real de escaladare și extindere a acestui conflict... într-o altă țară, din cauza unui atac de sabotaj eșuat sau a unor drone care sunt afectate de războiul electronic și ajung în mod accidental într-o țară vecină”. Context: vizita în Uzbekistan și formatul C5+1 Rubio a ajuns la Samarkand duminică seara pentru întâlniri cu oficiali ai formatului C5+1, care reunește Statele Unite și cinci state post-sovietice cu populație majoritar musulmană: Uzbekistan Kazahstan Kârgâzstan Tadjikistan Turkmenistan Digi24 amintește că Trump i-a primit pe liderii țărilor din acest grup la Casa Albă în noiembrie anul trecut. Miza pentru negocieri: măsuri ale SUA față de Rusia și reacția Kievului În paralel cu eforturile de mediere, SUA au luat măsuri pe care Trump le-a prezentat ca menite să mențină Kremlinul la masa negocierilor: un acord cu Rusia privind importul de motorină și ridicarea unor sancțiuni împotriva Moscovei. Aceste decizii au fost criticate de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit materialului. Totodată, în Ucraina a avut loc un nou atac aerian rus care a ucis o femeie la Kiev, a lovit o stație de metrou și a avariat un bloc de locuințe cu 25 de etaje, conform informațiilor preluate de Digi24 din relatarea Reuters. În acest moment, din declarațiile lui Rubio nu rezultă o decizie fermă privind organizarea unui summit trilateral, ci doar faptul că ideea a fost discutată. [...]
Disputa publică SUA–Ucraina pe schimbul de informații ridică semne de întrebare despre predictibilitatea sprijinului operațional pentru apărarea antiaeriană a Kievului , după ce secretarul de stat american Marco Rubio a negat că Washingtonul ar fi întrerupt vreodată fluxul de informații către Ucraina, contrazicând declarațiile președintelui Volodimir Zelenski , potrivit Digi24 . Zelenski a spus duminică, la emisiunea „Meet the Press” de la NBC, că schimbul de informații a fost întrerupt pentru scurt timp, apoi „deblocat”. El a adăugat că „acum funcționează” și a mulțumit pentru reluare. Rubio, aflat luni dimineață într-o vizită în Uzbekistan, a respins această versiune și a susținut că nu a existat nicio pauză. În declarațiile către presă, el a afirmat că Zelenski ar trebui întrebat de unde provin afirmațiile și a insistat că prioritatea ar trebui să fie încheierea războiului. De ce contează: informațiile sunt parte din apărarea împotriva atacurilor rusești Miza este una strict operațională: Ucraina s-a bazat pe informațiile furnizate de SUA pentru a detecta rachetele balistice de mare viteză lansate de Rusia în valuri asupra orașelor ucrainene. În acest context, orice neclaritate privind continuitatea fluxului de informații poate afecta capacitatea de avertizare timpurie și reacție. În același timp, președintele Donald Trump a declarat la începutul săptămânii că SUA continuă să furnizeze informații. Totuși, oficiali ucraineni au afirmat că unele atacuri rusești au avut loc fără avertisment, ceea ce a alimentat întrebările despre funcționarea „în mod normal” a schimbului de informații. Context: contradicții repetate și tensiuni în creștere Episodul este prezentat ca „cea mai recentă întorsătură” dintr-o perioadă de câteva zile în care Washingtonul și Kievul s-au contrazis în mod repetat, pe fondul deteriorării bruște a relațiilor bilaterale. În același registru, Zelenski a susținut că guvernul SUA s-ar afla în spatele unor restricții recente privind capacitatea Ucrainei de a folosi sistemul Starshield (SpaceX), considerat esențial pentru apărarea împotriva dronelor și rachetelor rusești. Oficialii americani au negat și aceste afirmații. Informațiile sunt relatate de Reuters, preluate de Digi24. [...]
Un proiect de lege anunțat de Bogdan Ivan ar obliga platformele sociale să verifice vârsta utilizatorilor și să blocheze accesul copiilor sub 14 ani , o schimbare cu impact direct de reglementare și de operare pentru companiile de tehnologie, potrivit Digi24 . Inițiativa vine după atacul de la o școală din Bistrița . Miza practică a proiectului este mutarea unei părți din responsabilitatea de protecție a minorilor de la părinți și școală către platforme, prin reguli care ar impune verificări și restricții tehnice înainte de crearea și folosirea conturilor. Ce ar urma să se schimbe pentru utilizatori și platforme Conform informațiilor prezentate, proiectul prevede: interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 14 ani ; crearea conturilor doar pe baza actului de identitate , ca dovadă a vârstei. În forma descrisă, măsurile ar presupune mecanisme de verificare a vârstei și procese de înregistrare mai stricte, cu efecte operaționale pentru platforme (fluxuri de onboarding, moderare, conformare) și potențiale implicații legate de date personale, în funcție de cum ar fi redactată legea și ce obligații concrete ar introduce. Contextul care a declanșat inițiativa Anunțul a fost făcut după incidentul de la Bistrița, unde un elev a rănit cu un cuțit o profesoară și un alt elev. Digi24 notează că subiectul a reapărut în spațiul public pe fondul discuțiilor despre influența mediului online asupra minorilor. În acest moment, articolul nu oferă detalii despre calendarul legislativ, forma finală a proiectului sau ce sancțiuni ar putea fi prevăzute pentru nerespectare. [...]
Franța introduce restricții de circulație localizate de luni seară , ca măsură de ordine publică menită să protejeze magazinele după protestele violente din weekend, potrivit Digi24 . Premierul Sébastien Lecornu spune că a cerut prefecților să „declanșeze” o serie de măsuri „parțiale” și „localizate”. Măsurile intră în vigoare luni de la ora locală 20:00 (21:00, ora României), iar primele localități vizate au fost anunțate de France Info . Unde se aplică primele restricții și în ce interval Guvernul francez a anunțat primele măsuri pentru luni și marți, între orele 20:00 și 06:00, în patru localități din departamentul Nord, inclusiv Lille, cu acordul primarilor, conform France Info . Localitățile menționate sunt: Lille Douai Denain Wattignies Prefectura a precizat că restricțiile sunt „în curs de finalizare” și vor viza doar „porțiuni” din aceste localități. Componenta de comunicare și riscul de dezinformare Pe fondul tensiunilor, Direcția Generală pentru Securitate Internă (DGSI) a dezmințit oficial, luni, pentru Le Monde , o informație difuzată de postul CNews. În emisiune, o jurnalistă de la Journal du Dimanche a susținut, citând DGSI, că protestatari apropiați unei mișcări islamiste ar circula înarmați în mai multe orașe. DGSI a transmis ziarului că neagă categoric atât că ar fi furnizat astfel de informații, cât și veridicitatea lor. Ce urmează: discuții cu sindicatele În paralel, sindicatele sunt invitate miercuri dimineață la Matignon, potrivit Le Monde, care citează o confirmare din partea președintelui CFTC, Cyril Chabanier. Întâlnirea ar urma să vizeze inclusiv modul de organizare a mobilizării din 5 noiembrie, astfel încât să se desfășoare „cât mai pașnic posibil”, conform aceleiași relatări. [...]
Audierea lui Florin Barbu pentru un nou mandat la Agricultură a degenerat în schimburi de replici care pun sub semnul întrebării credibilitatea comisiei și, implicit, încrederea fermierilor în decizia de investire , potrivit Digi24 . Disputa s-a concentrat pe subiecte cu miză pentru sector, de la subvențiile pentru stuf în Delta Dunării până la dosare de fraudă cu fonduri europene aflate în lucru la Parchetul European . Scandalul a început după ce deputatul PNL Adrian Cozma a readus în discuție cazul terenurilor acoperite cu stuf declarate pajiști pentru a putea beneficia de subvenții europene și i-a reproșat lui Barbu că ar fi fost acordate două milioane de euro pentru stuf. Barbu a respins acuzația și a susținut că „nu s-a plătit niciun ban pe stuf de la Ministerul Agriculturii”, acuzându-l pe Cozma că „duce în derizoriu” un program care ar trebui făcut „împreună pentru fermierii români”. În același schimb, ministrul propus a avertizat că disputele publice din comisie afectează încrederea fermierilor în clasa politică. „Dacă mergem pe același circ, pe aceeași retorică, dacă persistăm în prostie, fermierii români nu mai au încredere în noi, în clasa politică”, a spus Florin Barbu. Întrebări despre fonduri europene și o replică ce a stârnit rumoare Tensiunile au escaladat când un reprezentant USR l-a întrebat pe Barbu despre dosarele de fraudă cu fonduri europene aflate în lucru la Parchetul European, care vizează instituții din subordinea Ministerului Agriculturii. În intervenție a fost invocată și o declarație mai veche a ministrului despre Nicolae Ceaușescu, iar parlamentarul a criticat explicit referirea la „aurul verde” și a întrebat dacă Barbu „nu a obosit”, menționând că ar fi la a cincea nominalizare. Barbu a răspuns că nu a obosit, invocând experiența sa în administrație, apoi a avut o replică ce a provocat reacții în sală. „Nu am obosit. Am 21 de ani de administrație și nu o să obosesc niciodată (...) Nu mai persistați în prostie. Prostia este ca betonul. Odată turnată, se va întări pentru totdeauna”, a spus Florin Barbu. Disputa s-a extins între parlamentari După acest episod, Tanczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, i-a urat succes lui Florin Barbu pentru noul mandat, iar discuțiile în contradictoriu au continuat între parlamentari, inclusiv pe tema votului pentru noul Guvern. În sală au intervenit și alți parlamentari: unul de la SOS România i-a reproșat lui Cozma că prelungește scandalul și a cerut să nu se mai facă „circ”, iar un parlamentar neafiliat a criticat PNL și PSD, afirmând că „nu degeaba există acel slogan, cu PNL și PSD aceeași mizerie, că doar au lucrat împreună”. Un parlamentar de la PACE și-a cedat întrebarea reprezentanților PNL, motivând că vrea „să vedem cu ce stupizenie mai vin”. În lipsa altor detalii din material despre concluzia formală a audierii (aviz, vot în comisie sau calendar), rămâne de urmărit dacă tensiunile din comisie vor influența susținerea politică pentru investirea noului Executiv și, pe fond, modul în care sunt gestionate temele sensibile legate de subvenții și controlul fondurilor europene din agricultură. [...]
