Știri
Știri din categoria Diverse
Instalarea platformei Neptun Deep mută proiectul în faza care poate schimba balanța gazelor în România, cu efecte directe asupra securității energetice și asupra prețurilor pe termen mediu, potrivit Digi24. Premierul interimar Ilie Bolojan spune că, odată cu începerea exploatării, România ar urma să devină cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.
Într-o postare pe Facebook, Bolojan a transmis că Romgaz și OMV Petrom au încheiat „una dintre cele mai importante etape” ale proiectului Neptun Deep, prin montarea platformei offshore și a structurii de susținere pe fundul Mării Negre. Potrivit lui, structura are o înălțime totală de peste 220 de metri și o greutate de peste 16.000 de tone, fiind transportată și instalată cu nave speciale în ultimele luni.
Șeful Executivului a precizat că instalarea platformei și a conductei de 160 de kilometri care face legătura cu țărmul sunt etape esențiale, iar lucrările vor continua în următoarele luni, prin realizarea racordurilor și testarea instalațiilor. Calendarul indicat de premierul interimar este ca exploatarea gazului să înceapă „din anul viitor”.
Bolojan a legat proiectul de efecte economice mai largi, susținând că noile cantități de gaze ar putea sprijini relansarea industriei și agricultura, inclusiv prin asigurarea îngrășămintelor din producția internă, menționând combinatul Azomureș. În același mesaj, el a afirmat că gazul pentru consumul locuințelor ar putea fi asigurat „la un preț stabil” în anii următori.
„Exploatarea gazelor din Marea Neagră transformă România într-un actor relevant în furnizarea securității energetice în regiune și în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.”
La final, premierul interimar a mulțumit echipelor de proiect ale Romgaz și OMV Petrom pentru „respectarea programului de lucrări”.
Recomandate
România riscă să intre în 2027–2028 cu o corecție bugetară dificilă , pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare și al dispariției granturilor din PNRR , iar viitorul premier va trebui să explice concret cum coboară deficitul la 5,3% din PIB în 2027 și apoi în 2028, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la premierul interimar Ilie Bolojan , care leagă ținta de deficit de un context fiscal mai strâns și de costuri mai mari cu dobânzile, după creșterea rapidă a îndatorării în anii cu deficite ridicate. Bolojan susține că reducerea deficitului trebuie făcută în timp ce salariile și pensiile vor trebui indexate, iar cheltuielile de apărare „nu vor putea scădea, ci vor crește”. În plus, România nu va mai beneficia de granturile din PNRR, ceea ce, în viziunea sa, complică menținerea investițiilor fără a pune presiune suplimentară pe buget. Ce spune Bolojan despre ajustarea fiscală din 2026 Premierul interimar afirmă că măsurile luate până acum „au funcționat”, indicând o scădere a deficitului și în 2026. El precizează că, în primele șapte luni din 2026, deficitul este mai mic cu 37% față de perioada similară din 2025, iar cheltuielile de personal ale statului s-au redus. În același timp, Bolojan indică menținerea investițiilor pe baza fondurilor europene și spune că, în primele șapte luni ale anului, investițiile publice au ajuns la 76 de miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei peste nivelul din perioada comparabilă a anului trecut. Efectul economic: consum mai mic, creștere „iluzorie” pierdută Bolojan admite că această corecție fiscală a avut și un efect de contracție economică, prin reducerea consumului alimentat de datorie. În explicația sa, economia a pierdut o creștere pe care o consideră „iluzorie”, generată de consumul finanțat din împrumuturi. Două direcții pentru viitorul guvern: reforme sau revenire la populism Șeful Executivului conturează două variante pentru perioada următoare: continuarea reformelor structurale și menținerea disciplinei bugetare; renunțarea la reforme și revenirea la politici populiste, prin creșterea cheltuielilor și stimularea consumului. El avertizează că o eventuală relaxare fiscală ar putea afecta încrederea investitorilor și a finanțatorilor în capacitatea statului de a-și corecta dezechilibrele. Miza politică: ieșirea din interimat și „instrumente limitate” Bolojan spune că „provizoratul” nu ar trebui să continue, argumentând că un guvern interimar are instrumente limitate pentru a duce mai departe reformele. El leagă incertitudinea politică și eșecul adoptării legii salarizării de riscul pierderii controlului asupra cheltuielilor în anii următori, atribuind blocajul „iresponsabilității PSD”. În acest context, premierul interimar afirmă că România are nevoie rapid de un guvern cu un program credibil și de un premier „dispus să facă ce trebuie, nu ce sună bine”, inclusiv prin decizii dificile și potențial impopulare, pentru a ține sub control cheltuielile, a îmbunătăți colectarea veniturilor și a continua schimbarea modelului economic de la consum către investiții. [...]
Rusia susține că Putin i-a indicat lui Trump ce ar putea face SUA pentru o oprire rapidă a războiului din Ucraina , într-o convorbire telefonică de o oră, pe fondul unei noi inițiative diplomatice americane care ar putea influența inclusiv reluarea legăturilor economice dintre Washington și Moscova, potrivit Digi24 . Informația a fost transmisă de agenția rusă TASS , care îl citează pe consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov. Acesta a afirmat că Vladimir Putin „și-a împărtășit opinia despre ce ar putea face partea americană în mod realist pentru a pune capăt rapid operațiunilor militare din Ucraina” și că liderul rus a prezentat „o analiză obiectivă” a situației din zona de conflict și a perspectivelor. Miza: încetarea războiului, cu efecte directe asupra relațiilor economice SUA–Rusia Potrivit lui Ușakov, Donald Trump ar fi „promovat ideea unei încheieri rapide a conflictului ucrainean”. În relatarea preluată de BBC , Putin i-ar fi explicat în detaliu viziunea sa asupra stării de fapt din război. Consilierul de la Kremlin a legat explicit o eventuală încheiere a conflictului de relansarea relațiilor bilaterale, inclusiv pe componenta economică, susținând că Trump ar fi spus că oprirea războiului ar deschide perspective pentru restabilirea legăturilor dintre Rusia și SUA, cu „beneficii enorme” pentru ambele țări. „Donald Trump a pledat în mod clar pentru o încetare rapidă a conflictului, ceea ce ar deschide imediat perspective impresionante și de anvergură pentru o restabilire completă a relațiilor americano-ruse. În opinia sa, acest lucru ar avea un impact deosebit asupra legăturilor comerciale și economice, care promit beneficii colosale pentru ambele țări.” Context: emisarii lui Trump, discuții la Moscova și Kiev, fără rezultate anunțate Ușakov a mai spus că cei doi lideri au discutat rezultatele vizitei la Moscova și Kiev, din weekendul precedent, a reprezentanților lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Kremlinul a descris convorbirea drept „deschisă și constructivă”, iar potrivit TVPWorld , emisarii s-au întâlnit cu Putin la Moscova și ulterior au mers la Kiev pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Nu a fost anunțată „nicio realizare semnificativă”, însă Zelenski a declarat că emisarii ar fi prezentat câteva „idei bune” pentru a avansa negocierile, conform aceleiași relatări. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, nu sunt detaliate public „măsurile realiste” pe care Putin ar fi spus că le poate lua partea americană. De asemenea, relatarea se bazează pe declarațiile Kremlinului și pe preluări din presa internațională citată, fără o confirmare independentă a conținutului discuției. Convorbirea a avut loc la câteva ore după reluarea atacurilor rusești asupra Kievului, după o pauză de trei zile legată de vizita emisarilor americani; autoritățile ucrainene au anunțat trei morți și 19 răniți, potrivit Digi24. [...]
Aprovizionarea globală cu motorină rămâne tensionată până la începutul lui 2027 , pe fondul unui deficit de capacități de rafinare și al unor șocuri de ofertă care împing prețurile și marjele la niveluri ridicate, potrivit Digi24 , care citează declarații ale unor directori din industria petrolieră preluate de Reuters . Problema, spun executivii, este că piața produselor rafinate (în special motorina) este mai vulnerabilă decât cea a țițeiului: există mai puțină capacitate disponibilă de procesare, iar întreruperile de producție și restricțiile comerciale se traduc rapid în lipsuri și scumpiri, mai ales înaintea vârfului de cerere din sezonul rece. De ce se strânge oferta: rafinare insuficientă și exporturi blocate Printre factorii care mențin presiunea pe piață se numără lipsa capacităților de rafinare care să compenseze deficitul, decizia Rusiei de a interzice exporturile de motorină și apropierea iernii, când consumul crește. Rafinăriile din Rusia și Orientul Mijlociu au fost afectate de războaiele din Ucraina și Iran, iar marjele la motorină au urcat la niveluri record în Europa și SUA, în paralel cu reducerea livrărilor de țiței către Asia, potrivit informațiilor citate. Directorul general al traderului de petrol Vitol , Russell Hardy, a indicat un deficit de produse petroliere, invocând lipsa a două milioane de barili pe zi din Rusia și aproape două milioane de barili pe zi din Orientul Mijlociu. „Încă nu avem suficiente capacităţi de rafinare pentru a contracara aceste lipsuri. Continuăm să consumăm din surplusul existent în întreaga lume şi suntem practic la sfârşitul stocurilor noastre.” Hardy a mai spus că aprovizionarea cu țiței stă mai bine decât cea cu produse rafinate, deoarece Orientul Mijlociu exportă zilnic aproximativ nouă milioane de barili de țiței și doar un milion de barili de produse rafinate. Efectul în piață: marje record și risc de cerere mai mică În SUA, majoritatea rafinăriilor funcționează deja la capacitate maximă, a declarat Mark Senn, vicepreședinte la Phillips 66, care avertizează că tensiunile pot continua dacă stocurile de motorină intră în iarnă la niveluri scăzute. Publicația notează că prețurile motorinei au atins un nivel record în SUA la sfârșitul săptămânii trecute, iar „spread-urile” la motorină (diferențe de preț folosite ca indicator al profitabilității rafinăriilor) au ajuns la un record de 108,02 dolari pe baril miercuri (aprox. 497 lei, la un curs estimativ de 4,6 lei/dolar). Pe acest fundal, Russell Hardy anticipează că prețurile ridicate și lipsa livrărilor disponibile de combustibili ar urma să reducă cererea globală de petrol cu aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi în 2026 față de 2025. Ce urmează: presiune până trece iarna Mesajul executivilor este că piața motorinei intră în sezonul rece cu stocuri subțiri și cu puține „supape” rapide de creștere a ofertei, ceea ce poate prelungi tensiunile până la începutul anului viitor. În același timp, Hardy se așteaptă ca diferența dintre importurile de țiței ale Chinei din 2025 și 2026 (de cinci până la șase milioane de barili pe zi) să se reducă spre final de an, astfel încât China să aibă suficient combustibil pentru iarnă. [...]
Kelemen Hunor cere o lege a lobby-ului după controversa zborului privat București–Mykonos , susținând că lipsa de reguli lasă loc unor situații „legal” discutabile, dar problematice moral, potrivit Digi24 . Președintele UDMR a declarat la Parlament că senatorul UDMR István-Loránt Antal „nu a avut niciun mandat” din partea partidului să se afle în avionul pe ruta București–Mykonos și că „nu avea ce căuta” acolo, în calitate de senator și președinte de comisie. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Controversa a pornit după ce, potrivit presei centrale, un zbor cu un avion privat pe ruta București–Mykonos a atras atenția mediului politic, pe lista pasagerilor fiind menționați un judecător al Curții Constituționale, foști miniștri, parlamentari și oameni de afaceri, între care și senatorul UDMR. Digi24 a relatat anterior despre lista pasagerilor într-un material separat, disponibil aici . Miza: reguli mai stricte pentru interacțiunea politicienilor cu mediul de afaceri În acest context, Kelemen Hunor a reluat ideea adoptării unei legi a lobby-ului (reglementarea activității de influențare a deciziilor publice), argumentând că, în lipsa unui cadru legal, pot apărea situații în care cineva să invoce că „legal n-am făcut nimic rău”, deși rămân probleme de moralitate și „incompatibilități nescrise”. „România ar trebui să aibă o lege a lobby-ului. (...) Dacă ceva nu este reglementat (...) poți să spui că «legal n-am făcut nimic rău», dar există și moralitate, există și incompatibilități nescrise.” Ce transmite UDMR despre cazul Antal Kelemen Hunor a spus că senatorul i-a trimis un mesaj despre situație, dar că nu au discutat mai mult. Liderul UDMR a insistat că prezența lui Antal în acel avion a fost „o greșeală” și a adăugat că, în acea componență, deplasarea „n-avea niciun sens politic”. Totodată, el a evitat să comenteze „calitatea și prezența altor persoane” și a punctat că „electoratul va sancționa pe noi, pe fiecare, pentru ceea ce face”. [...]
PNL și USR cer declanșarea unei anchete interne la CCR după apariția informațiilor despre deplasările judecătorului constituțional Cristian Deliorga cu avioane private, un demers care pune presiune instituțională pe Curtea Constituțională și deschide o nouă dispută pe tema integrității și a potențialelor conflicte de interese, potrivit Digi24 . Cele două partide anunță că sesizează CCR și solicită o verificare internă privind deplasările lui Deliorga cu zboruri private către Mykonos, invocând „posibilele efecte ale relațiilor sale cu politicieni și oameni de afaceri asupra imparțialității deciziilor sale”. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, citat de News.ro. Ce solicită PNL și USR și de ce contează instituțional Pe lângă ancheta internă la CCR, PNL spune că va cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să analizeze prezența președintelui Tribunalului Constanța, Marius Cătălin Croitoru, în deplasarea descrisă drept „de lux”, menționând că aceasta ar fi fost „plătită de o entitate privată”. Totodată, PNL anunță că va solicita Camerei de Comerț și Industrie a României explicații privind: costurile suportate, criteriile de selectare a participanților, beneficiile concrete obținute în urma deplasării. USR, prin lidera deputaților Diana Stoica, afirmă că PNL și USR vor depune și o cerere pentru înființarea unei comisii parlamentare de anchetă „care să facă lumină în acest caz”. Contextul zborurilor menționate Conform informațiilor prezentate, judecătorul CCR Cristian Deliorga, fostul prim-ministru Victor Ponta, fostul ministru al Muncii Florin Manole, un senator UDMR (István-Loránt Antal), președintele Camerei de Comerț și Industrie, precum și „oameni de afaceri controversați” ar fi zburat cu un avion privat către Mykonos în luna iulie. O parte dintre ei, inclusiv Deliorga și președintele Camerei de Comerț și Industrie, ar fi zburat și la Nisa, cu câteva zile înainte, tot cu un avion privat. Ce urmează Din informațiile disponibile, pașii anunțați sunt sesizarea CCR pentru o anchetă internă, solicitarea către CSM de a analiza participarea președintelui Tribunalului Constanța și inițierea unei comisii parlamentare de anchetă. Nu sunt prezentate, în acest stadiu, concluzii ale unor verificări oficiale sau un calendar al procedurilor. [...]
Google a demonstrat pe Pixel 11 o traducere în timp real a limbajului semnelor , o funcție care, dacă ajunge în produsul final, poate schimba concret modul în care utilizatorii cu deficiențe de auz comunică în situații de zi cu zi, potrivit Android Headlines . Informația disponibilă în materialul sursă este însă limitată în acest moment: textul extras din articol este trunchiat și nu include detalii despre cum funcționează efectiv demonstrația (de exemplu, ce limbaj al semnelor a fost folosit, dacă traducerea este bidirecțională, dacă rulează pe dispozitiv sau în cloud ori ce aplicație o oferă). De ce contează: impact operațional, nu doar „o funcție nouă” O traducere „în timp real” a limbajului semnelor, demonstrată în direct, indică faptul că Google împinge capabilitățile de recunoaștere vizuală și interpretare a gesturilor spre utilizare practică, nu doar spre scenarii de laborator. În termeni operaționali, o astfel de funcție ar putea reduce dependența de interpret uman în interacțiuni scurte și repetitive (de exemplu, la ghișee, în retail sau în conversații rapide), dacă acuratețea și latența (întârzierea) sunt suficient de bune. Ce știm și ce nu știm, din sursa disponibilă Din informația accesibilă reiese doar că: este vorba despre seria Google Pixel 11; funcția de traducere a limbajului semnelor a fost „demonstrată în timp real”. Nu apar în textul extras elemente esențiale pentru evaluarea utilității și a limitărilor, precum disponibilitatea pe piețe, limbile suportate, condițiile de utilizare (lumină, unghi, distanță), cerințe de conectivitate sau calendarul de lansare. Ce urmează Pentru ca demonstrația să se transforme într-un avantaj competitiv real, rămâne de văzut dacă Google va integra funcția în software-ul comercial al Pixel 11 și în ce formă (aplicație dedicată, componentă a sistemului de operare sau parte dintr-un pachet de servicii). Până la apariția unor detalii complete, informația trebuie tratată ca o prezentare punctuală, nu ca o confirmare a unei funcții livrate utilizatorilor. [...]
